418 matches
-
Lucrări în instituții: Musėe Internațional D’Art Naïf, Vicq, Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul de Artă Naivă Kondas, Tallin, Estonia. „Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în întâmplarea intenției sale de a adăuga metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este legat de preferințele localnicilor și ar fi o eroare să-l presupunem izvorât dintr-o bizară, șugubeață atitudine a lui Stan Pătraș față de consăteni. E vorba de epitetul de oarecare circulație „cimitirul vesel’, expresie de mentalitate turistică, ce n-are o legătură reală cu fondul conceptual specific. Aportul artistului relevă intenția de a-l defini pe cel
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cunoștință cu criticile gânditorilor opuși Revoluției, ideea că ar putea exista valori universale care să se impună În fața drepturilor pozitive a fost Întâmpinată cu numeroase sarcasme. Ne vom mulțumi să le cităm pe cele mai cunoscute. Astfel, Montaigne spunea: „Sunt șugubeți atunci când, pentru a conferi o anumită siguranță legilor, afirmă că există unele ferme, perpetue și imuabile, pe care le numesc naturale, care sunt Întipărite În neamul omenesc prin Însăși esența lor” (Montaigne, 1962, t. 1, p. 652). Și mai radical
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin urmare să verse o lacrimă pentru ceilalți. Să mai facem praf un film: Eu și monstrul meu Mă rog, să lăsăm psihanaliza de butic și să mai facem praf un film: The Water Horse: Legend of the Deep, „tradus“ șugubăț Eu și monstrul meu. Realizat de Jay Russell, acesta se vinde drept cel mai nemaipomenit fantasy de la E.T. încoace. O dată că nu cred să se mai facă vreodată un film ca E.T. În al doilea rând, ce era simplitate, onestitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
o oglindă dintr-un ciob de sticlă neagră. E (mă rog, a fostă pionier și, ca orice pionier mândru de cravata lui, se pricepe la o mulțime de lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
4 mai 2007 Lucian VASILIU Literatură de... Huși De câte ori se întâmplă să "descalece" prieteni scriitori din Maramureș (Gheorghe Bârlea, fost prefect; publicistul-poet Gheorghe Pârja; poetul-director de bibliotecă Echim Vancea ș. a.), aceștia ne oferă în dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pielea sa. Cucoana Anica era cu vreo două decenii mai devreme venită pe lume, Musolin îi putea fi copil, dar luase și ea o harașpincă și un mic diavol o ispitea spre năzbîtii. Musolin, ai să te răstorni, chicotea cucoana șugubăț. Dacă se răstoarnă vezi să n-ajungi dedesubt, că intru în păcat, replica Musolin. Numai să nu pățim ceva, măi Musolin. Amîndoi erau transpirați și bănuiala că aceștia n-ar face chiar zilnic duș este întemeiată. Dar ce contează cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
planul de bătaie pentru a doua zi. Dimineața, amicul nostru prezentator apare superb îmbrăcat, ras, cu papion și foarte impozant. Nici ceilalți nu arătau rău, aveau costume închise, cravate, pantofi lustruiți, batiste la buzunar, genți sobre. Coane Tudose, zic eu șugubăț, azi nu mai... Trăsnet, domnule primar, o să vedeți... Urcăm în limuzine, sirenele mașinilor poliției ne fac loc. Convoiul șerpuiește maiestuos prin marele oraș, o mașină a SPP-ului cu difuzoare puternice solicită loc, mașinile trag pe dreapta și noi trecem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
punctele de vedere. Șeful este și el un moșneag libidinos, dar moșneag n-are și acasă? Altfel s-ar pune problema dacă Hernandez, colegul musculos de la serviciu, ar fi mai puțin mototol. Pînă la urmă și mototolii ăștia devin mai șugubeți dacă sînt încurajați și stimulați. Hernandez a prins curajul prostului și dădea buzna în casa omului, adică a señorului de la Luna. Vede omul ce vede azi, vede și mîine și se frămîntă, ba chiar se înfurie. Vreau să dăm divorț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
privesc la bătrânii brazi, emblemă a scurgerii implacabile a timpului. Foșnetul lor moale este răspunsul la adierile zefirului primăvăratec. După ce mi-am umplut sufletul cu lumina limpede a primăverii, am pornit către mănăstirea Bârnova. Merg braț la braț cu zefirul șugubăț...De departe mi se arată turnurile bisericii; unul masiv pe pridvor și altul suplu, așezat pe naos. Masivitatea turnului de pe pridvor se explică prin faptul că acesta avea destinație de clopotniță și tainiță pentru odoarele bisericii, în caz de primejdie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuțelor, a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimțire, a chema la ordin pe toată lumea și a vorbi „radical“, plimbând prin gură „gingășii“ șugubețe, menite să seducă asistența. În realitate, nu reușesc aproape niciodată să-și camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele primare. S-ar putea salva prin discreție și cumsecădenie. Dar asta li se pare o slăbiciune, un moft. Preferă încruntătura de vătaf
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care „ei“ vor să ne distrugă, noi care suntem creștini de două mii de ani, noi care nu ne dăm bătuți, noi care doinim, jelim și învingem, noi. Totul asezonat cu câteva citate prost asimilate și cu un fel de sfătoșenie șugubeață, pastișând, fără har, stilul Petre țuțea. Ființa fragedă a credinței, umbra discretă a smereniei lipsesc cu desăvârșire din acest tip de vorbire. Vorbitorul nu „crede“. Știe. Se ascultă pe sine cu plăcere, se pune în scenă, ridică mereu în sus
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
puse laolaltă în ample liste de propuneri „virtuale“, din care „clienții“ se pot inspira fără efort. Vrei să scrii un mesaj „tare“ de Paște? Te uiți pe internet și gă sești nenumărate variante, care de care mai inspirată și mai șugubeață. Nu mai trebuie să te resemnezi stilistic, adoptând „obositele“ urări „clasice“. Nici să te căznești inventând ver siuni de o barocă subtilitate. Au gândit alții pentru tine. Răsfoiești site uri istețe și „te-ai scos“. Mai toate sugestiile valorifică drăgălaș
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
într-o cabană pitorească, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai? Ai toate șansele să te trezești, într-o bună zi, că paradisul însuși e invadat de pasiunea cuiva din zonă pentru minunatul nostru folclor sau pentru șugubețele noastre manele. Față de epidemia de sunete revărsată peste văi întregi, micile exerciții de prin cârciumi și piețe sunt jocuri nevinovate de amatori. Cred, sincer, că un asemenea regim sonor, o asemenea cruciadă de decibeli sunt o sursă primejdioasă de imbecilizare
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să răspundă unei obligații presante. N-avea cum (probabil) să "se rupă de mase" (urma să lucreze în continuare cu exigenții semnatari); dacă n-a putut ocoli corvoada, nici nu i-a dat curs decât formal și de-a dreptul șugubăț... Abandonez cu regret acest exercițiu speculativ de de-culpabilizare, fiindcă, de fapt, realitatea nudă e alta. Și Sava s-a alăturat corului denigratorilor, lovind scurt și cât se poate de dur în imaginea maestrului-idol care l-a adus în teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
bune emațiuni”, să-i cumpere: „două chile de icre moi, trei bucăți camembert, un kilo somon, una langustă vie, opt duzini stridii, un ananas, un flacon curaçao triplesec...” la care se adaugă și șase sticle de șampanie Pommery extra. Concluzia, șugubeață, se impune de la sine: „Când e vorba de delicatețe, nu se mai Încape politică.”; altfel spus, și politica trece prin stomac. Personajul lui Caragiale ia masa oricând și oriunde; ia prânzul seara („- Nene Iancule, tocmai pe dumneata te căutam; deseară
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
unor amici pe care-i prețuiesc din tot sufletul, a însemnat un moment de deconectare, de odihnă pe mările acestei lumi în veșnică furtună. Admir strădania Dv. - a celor din Casa Pogor - de a strânge cât mai multe date despre șugubățul povestitor de la Humulești, trăitor o vreme pe meleaguri fălticenene și ieșene. Trecând în revistă cunoștințele despre trecerea lui Creangă prin Fălticeni, vă pot spune că pe Ulița Rădășenilor se păstrează casa (cu plăcuță memorială), ridicată aidoma în locul celei a lui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bun înotător. — Tocmai ăștia se îneacă. — Înoți gol, adaugă cineva. — Gol? — Înoți gol. — A, vrei să spui complet dezbrăcat. Deci sunt supravegheat. Se uită toți la mine cu tăcută și ursuză ostilitate. — Ei, ai văzut vreo focă? Întreabă domnul Arkwright șugubăț. Nu, încă nu. Azi-dimineață, când m-am dus la treptele de la turn, am constatat că funia mea confecționată din draperii se dezlegase, nu știu în ce chip și se făcuse nevăzută. Cu toate astea am înotat. Cred că mușchii mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și acum. Imagini pentru a explica imaginile, viziuni pentru a explica viziunile. — Și adevărul se găsește dincolo. Ne-am cufundat din nou în tăcere. Pleoapele lui James se lăsară în jos, dar îi puteam încă întrezări licărul ochilor. Am întrebat șugubăț: — Acum meditezi? — Nu. Dacă aș medita într-adevăr, aș fi invizibil. Noi ne vedem unii pe alții pentru că suntem centrii unor activității mintale continue. Un înțelept care meditează nu poate fi văzut. — Da, categoric sinistru! Nu-mi puteam da seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Gheorghe 2412. Tupu G. Alexandru ■ județul Olt: 2413. Belitoiu C. Petre 2414. Ciobotea I. Ion 2415. Cirjan Ț. Nicolae 2416. Danciu G. Ilie 2417. Maxim I. Gheorghe 2418. Neagu P. Marin 2419. Niculae I. Dumitru 2420. Stanciu D. Ion 2421. Șugubețe D. Nicolae ■ județul Sălaj: 2422. Agache I. Iacob 2423. Caluian G. Petru 2424. Ioniță N. Petre ■ județul Teleorman: 2425. Balciu D. Marin 2426. Barleanu F. Ion 2427. Broscaru S. Petre 2428. Capraciu S. Alexandru 2429. Dobrin M. Stoian 2430. Flamanzeanu
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
multiplu. a. Numele predicativ simplu se realizează prin: • adjectiv (locuțiune adjectivală): „Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) „Împrejurările sunt, însă, vitrege în țara noastră și vremurile sunt șugubețe.” (N.D. Cocea) • substantiv (locuțiune substantivală): „A cunoaște-nseamnă iarnă / A iubi e primăvară.” (L. Blaga) • pronume: „El nu mai era el.” (M. Eminescu) „Cine ești / De vii mut și nevăzut ca-n povești?” (T. Arghezi) • adverb: „Iar noi locului ne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1 iunie, tu vii Cu bujori și ciocârlii Și cu cete de copii Zâmbete și-al păcii cânt Sol gingaș de bucurii Slavă ție, slavă ție! ¾ POEZII CU TEMATICĂ EDUCATIVA Chipul cifrelor de Alexandru Sabiglian 1 parcă e un băț șugubăț. Poartă chipul tras Cu cozorul pe nas 2 se-ndoaie ușor, Pe un picior, Gâtul vezi, e cam așa, Cum îl are lebădă. 3 a fost un ineluș, Pe-un deget în vârtecuș. Meșterul le-a rupt în două, Să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
formulei". Laurențiu Ulici "Sexagenarul băcăuan adună în această carte-tezaur (Calistrat Costin, Și totuși... nu se mișcă!, prefață de Ioan Prăjișteanu, Bacău, editura Melior, 2002) pagini ale celor peste trei decenii de bucurii estetice, polemice, parodice (auto)ironice. Spiritul, prin excelentă șugubăț și șturlubatic al autorului, vine către noi urmînd o cale regală, de la I.L. Caragiale și Creangă pînă la Păstorel și, de ce nu, Valentin Silvestru. Carte-spectacol, în decor Villon-Bacovia". Lucian Vasiliu, Convorbiri Literare, nr.6 2003 " Fie că se resimte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
au strepezit dinții... «Creangă nu mai are pe nimeni», crede Maria Roșu de la Vânători. Pot să spun și eu că-s strănepoata lui Creangă, da’ se laudă...» Neculai Apetrei din Humulești a fost gestionar la un depozit alimentar. Te cântărește șugubăț de sub pălărie. Ștefan Apetrei a fost frate cu Chiriac Apetrei, bunicu’ tatei. Bunicu’ meu a fost verișor drept cu bunicu’ lui Ion Creangă. Cuiul - Ce-a rămas după el? - Probabil... casa memorială. Mormântul Smarandei. Tatăl lui nu știu unde-i înmormântat. Eu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
poalele cetății, la apa Ozanei, o făcea și pe ghidul. Numai că omul nu se juca. El citise ceva cărți de istorie și știa destule despre obiectivul care îi asigura un loc de muncă. Fiind el și isteț, implicit și șugubăț, acel om ne-a povestit o întâmplare mai deosebită. Venise să viziteze cetatea o delegație de turci. - După ce le-am povestit eu o mulțime de lucruri din câte le știam, aveam, nu știu cum să vă spun, un fel de nemulțumire. Turcii
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]