1,266 matches
-
făceau simțită prezența În sufletul dreptcredincioșilor. Fiindcă fusese necinstită În fața Întregului sat, femeia cerea să fie recompensată cu jumătate din avutul vecinilor. Ca să scape de pacoste, vecinul se Învoi. Imediat Începură să Împartă lucrurile. Casa o Împărțiră În două. Cu șura și grajdurile făcură la fel. O parte din păsări și animale trecură dincolo de gard. Se Împotmoliră când ajunseră la mânz. Femeia ținea ca mânzul să fie Împărțit În două. Bărbatul se Învoi cu greu. Mai Întâi el Încercă să răscumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cuvânt turcesc la origine!) și nu cred că poate fi imaginat un studiu serios al civilizației populare românești În care relația dintre util și estetic Înglobată În aceste obiecte să fie ignorată. Morile de vânt, cuptoarele de făcut pâine, grajdurile, șurile, cotețele de păsări, fântânile, coșarele din nuiele lipite pe dinăuntru cu lut amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, atelierele de lemnărie, dogărie, Împletituri, troițele și teascurile, adăpătorile, ba chiar și căpițele sau alte metode de depozitare au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fel de șorț de pieptul căruia atârnă un ceas. Pe bonetă este desenată sau brodată o cruce (probabil roșie - poza e În alb-negru). Grințu-caiet. Împreună cu numitul Grințu Anton din Infanteria Marină, simplu soldat ca grad, ne-am ascuns Într-o șură de oameni gospodari și ne-am lungit oasele pe fânul care mirosea Îmbătător. Mărturisesc că În acele clipe grozave, deși era foarte posibil ca moartea să ne găsească la fiecare clipă, imediat ce m-am Întins În fân și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aviația germano-horthystă ne bombardau continuu. În acele momente grele pentru noi am primit ordin să ne retragem prin focul inamic, fiecare pe cont propriu, În pădurea din partea de sud a comunei. Treceam prin curțile oamenilor, ne mai ascundeam pe după case, șuri și cotețe, săream garduri. În drum au căzut mulți ostași de-ai noștri loviți de gloanțele dușmane. Dintre ei mi-i amintesc pe... Fumigena este lăsată să se Împrăștie de la sine, cascadorii Își șterg sudoarea de pe față și-și aprind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
comportarea ei, de obicei se arăta bucuroasă la apariția lui Grințu, iar acesta nu poate să creadă că se bucura atunci numai pentru că el venea Însoțit de posibilii cumpărători de ștergare țesute. Examinează acum cu atenție peretele dinspre curte al șurii. O mulțime de obiecte de forme și culori diferite sunt agățate În cuie bătute În lemn. O pălărie veche, maro. O găleată de plastic verde. O undiță. O răzătoare. O strecurătoare. O traistă murdară. O lingură de spumuit. Un bătător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
comentatorului au acum forța să submineze vătuirea auzului, fixitatea plăcută a privirii, răcoarea instalată pe buze și chiar mirosul florilor de zmeură de câmp care mai stăruie În nări. Abia trecusem de Vesely. În satul următor am dormit Într-o șură. Simțurile abia acum Încep să fie maltratate de imagini, de zgomote, de speranțele și dezamăgirile unui sport. Grupa caporalului Nicolae a dormit În șura locuitorului K. dimineață, fântâna din curtea cehului, gamelă, apă rece, zgomot de motocicletă oprită lângă santinelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care mai stăruie În nări. Abia trecusem de Vesely. În satul următor am dormit Într-o șură. Simțurile abia acum Încep să fie maltratate de imagini, de zgomote, de speranțele și dezamăgirile unui sport. Grupa caporalului Nicolae a dormit În șura locuitorului K. dimineață, fântâna din curtea cehului, gamelă, apă rece, zgomot de motocicletă oprită lângă santinelă, băi camarade unde e corpu dă comandă regmentu 9 vânători dă munte?, a treia casă da’ dă ce?, a capitulat germania da’ nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
gamelă, apă rece, zgomot de motocicletă oprită lângă santinelă, băi camarade unde e corpu dă comandă regmentu 9 vânători dă munte?, a treia casă da’ dă ce?, a capitulat germania da’ nu mai spune la toți așteaptă ordinu, Înapoi În șură caporalul Nicolae, bă ia sculați că acu să dă ordinu dă Înaintare, drepți, știa ei ce Înseamnă ordinu dă Înaintare că pân Vesely trecusem foarte greu, Îmbrăcați, spălați, nemții ar fi dincolo de pădure, adunarea! și sublocotenentu: Ai noștri au deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
în mine și nu i-ai lăsat Împăratului Verde nici dubletul tulburătoarelor fragi al despărțirilor din lumea cocotierilor și cocteilurilor, turnate în pahare de gheață ! În magazinul de jucării ai tresărit surprinsă vizitând potecile timpului; m-ai îmbrâncit neînduplecată în șura cu trifoi prea mirositor și floricelele multicolore din poiana stejarilor întunecați și nu mi-ai dat drumul decât să răsuflăm peste oceanele înghețate! Ai încurcat pașii șlefuiți de timp și am zburdat împreună, departe de Verde Împărat care pândea înverșunat
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
celui care le încălcase. Nerăbdător, peste două zile l-am căutat iar pe acest bătrîn paradoxal. Era tot în livadă: într un fel pictorul se claustra în răzeșia sa. Înconjurată de acareturi care fuseseră odinioară odăi pentru slugi, grajduri, fînării, șuri și cuhnii, casa avea în jur numai copaci. Sub pomi, bătrînii lui Goilav stăviliseră un izvor, tocmind rîmnic înconjurat cu sălcii. Primăvara erau năimiți niște țigani pentru a săpa grădina. Iarba creștea încîlcită iar printre ramuri înflorite lumina cobora pînă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Tocmai când ne luam tălpășița, apare Mișu cel peltic și fără de gust. Ținea În mână o ditamai sacoșa plină cu biscuiți și rahat cu tot felul de arome. Ne-a chemat pe toți la umbră, În josul laturii dinspre Miazănoapte a șurei. A desfăcut sacoșa și ne-a Îndemnat la ospăț fără să ne ceară nimic În schimb. Am mâncat toți până ni s-au umflat burțile. Mișu, pentru că nu avea gust, a molfăit și el, acolo, câte ceva și abia Își putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spart clipește luna, O clipă numai se arată, și‐ n perna ei de nori ș‐ascunde În pripă fața rușinată... Un popă‐ n grabnice tropare Te va petrece dimineață, și poate nimeni nu va plânge Plecarea asta din viață... De lângă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De‐ ar ști vorbi surata bună, Amar te‐ ar prohodi la groapă: O viață‐ntreag‐ am fost tovarăși, În ploi și‐ n arșiță de soare, 189 De truda palmei tale aspre Eu m‐ am
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pentru întrunirea sfatului țării și pentru alte întâlniri oficiale ale domnului, atunci când stătea în mănăstire. Clădirea are două balcoane cu scări exterioare, iar la parter și subsol sunt pivnițe. În cuprinsul incintei se aflau altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să rămână liber și să poată asigura staționarea și circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. Fotografiile vechi ne dezvăluie existența pe latura de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să rămână liber și să se poată asigura staționarea și circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. Din toate acestea nu a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
popular anonim, care a pus în cântec modalitatea de învățare a tablei înmulțirii, la modul cel mai intuitiv cu putință. Sfatul respectiv, se regăsește în următoarele versuri ale unui cântec popular, care spune la modul imperativ: „hai mândruțo-n podul șurii / să te-nvăț tabla nmulțirii/ cât fac, doi ori doi/ și noi amândoi”. Deci se vede că în podul șurii, pe fânul frumos mirositor, se poate preda nu numai tabla înmulțirii, ci și adunarea, ceea ce ar fi un fel de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Sfatul respectiv, se regăsește în următoarele versuri ale unui cântec popular, care spune la modul imperativ: „hai mândruțo-n podul șurii / să te-nvăț tabla nmulțirii/ cât fac, doi ori doi/ și noi amândoi”. Deci se vede că în podul șurii, pe fânul frumos mirositor, se poate preda nu numai tabla înmulțirii, ci și adunarea, ceea ce ar fi un fel de depășire de plan pentru domnia sa Daniel pe Funeriu, sau Funeriu pe Daniel. Așa că profesorii, nu au decât să-și găsească
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mare din față. Moșia avea loviști și braniști îngrijit delimitate prin graduri vii sau bariere de lemn. O întâmpinase Babic, umbra prințului. Merseseră în bucătărie și îi oferise o cafea fierbinte. Prin ferestre înalte văzuse curtea din spate cu grajduri, șuri, șoproane, dar și întinsele păduri din jur și fânețele. Babic îi arătase grajdurile cu cai, țarcurile câinilor de vânătoare, apoi o condusese la casa șoimilor. Două camere spațioase, uscate, bine aerisite, cu ferestrele spre sud, fără geamuri, doar cu zăbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
făcute. Fiecare persoană dorește să aibă propria experiență, nu dă ascultare la învățăturile celorlalți. Greșelile se plătesc de cei ce le fac, prin acțiunea legii naturale cauză- efect. Copii, tineri, oameni, nu treceți prin școli și facultăți ca vântul prin șură, însușiți-vă temeinic cunoștințele și informațiile predate. Este necesar să ai diplome de absolvire a studiilor, dar nu este și suficient. Trebuie să înveți să ști să faci ceva foarte bine care să le fie de folos oamenilor. Nu te
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Marcel să fie la fotbal, pe stradă, grădina să fie plină de soare și tăcută. Stăteam o vreme singură în cabina camionului, cu Zizi și Gigi (o puturoasă ce nu s-a văzut, căscând doar uneori o gură cât o șură), și când mă plictiseam ceva mă atrăgea spre centrul de oroare al curții. Mergeam la bucătărie și luam un cuțit mare, cu tăișul zimțat, din cele pentru tăiat pâine. Astfel înarmată, mergeam la closet. N-aș fi intrat acolo pentru
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ați dus de lângă voi, / De ce m-ați dus de-acasă?...): în curtea de piatră cu salcâmii uscați / și-ntre pereții internatului / cu paturi de fier și cu nesomn / și cu plânset pe-ascuns, noaptea, sub pătură / când visezi somnul din șura de-acasă... Din astfel de experiențe existențiale se naște apoi convingerea, exprimată aforistic, după care tăcere și vis și-așteptare e totul, pentru cel care, introspectându-se, descoperă că e atâta ninsoare prin inima mea / că se-aude cum cade-n
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de usca. In rest, om de treabă. Intre actorii din piesă era și Vera Dimov, elevă de liceu. Neam tot scris până s-a plictisit și hârtia de atâtea litere. Atât. Litere. Dintre băieți bun prieten mi-a fost Alexandru (Șura) Bărgăuanu. A murit prin '86 la Brăila unde era refugiat cu familia din Basarabia. Tatăl său fusese general țarist iar Șura se născuse tocmai la Voronej. Bun și con stant prieten peste trecerea timpului mi-a fost Mihail Driga, asul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
până s-a plictisit și hârtia de atâtea litere. Atât. Litere. Dintre băieți bun prieten mi-a fost Alexandru (Șura) Bărgăuanu. A murit prin '86 la Brăila unde era refugiat cu familia din Basarabia. Tatăl său fusese general țarist iar Șura se născuse tocmai la Voronej. Bun și con stant prieten peste trecerea timpului mi-a fost Mihail Driga, asul eleganței pe atunci. Nu știa prea bine românește dar a prins s-o folosească ceva mai bine târziu, când a ajuns
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de cancelarie, D.N.Cherciu a rămas de pomină. Muncitor, muncitor dar de o slugărnicie neîntrecută. Voia să nu aibă complicații complicându-i pe cei din jur cu o atitudine mereu afirmativă. Și iată un desant de învățători puși pe șotii: Șura Bărgăuanu, Mișa Driga, Antoniu Malaxian, eu, Vasile Priceputu, Jenică Lepădatu și nelipsitul Petrică Tănase. Și pro și contra Cherciu, ajungem la pariu. E de credință și personalitate? Banii jos și în frunte cu Petrică, hai la Cherciu. Batem la ușă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
e-al vostru. Bună ziua ostași! Să trăiți domajur! Aia e. * Sâmbăta seara plecam împreună cu Popa Vladimir, cu bilet în regulă și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la Șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La Șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la Șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La Șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22 de ani, dar mereu, din risipa de nume de fete, dintr-un abur risipit pe peronul gării Traian Val revenea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]