420 matches
-
florin, Florin Pupăză Este primul președinte al Asociației Sașilor Transilvăneni ales în Parlamentul German. Bernd Fabritius, un german originar din orașul Agnita (județul Sibiu), a ajuns, membru al Bundestag-ului german, cu ajutorul votului celor 700.000 de sași și șvabi ardeleni. M-a ajutat mult (că sunt din România n.r.). Pregătirea foarte bună pe care am dobândit-o la Sibiu, am fost elev la Liceul Brukenthal și competența care am dobândit-o acolo, cea pentru relațiile bilaterale, m-a ajutat
Povestea sasului din Bundestag: M-a ajutat mult că sunt din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35191_a_36516]
-
15. 06, ora 17 (ambele în Parcul Castelului Regal din Săvârșin); Concert vocal-simfonic. Dirijor: Ethan Sperry (SUA). Solist: Paul Sperry (SUA), 19. 06, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; l., închis); „Helios“: „Restituiri
Agenda2003-24-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281128_a_282457]
-
după ce păream a le fi aliații cei mai fideli! Ne-am comportat odios cu populația germană din Banat și Transilvania, fie trimitând-o în lagăre de muncă, fie în închisori. Iar atunci când am putut face un ban pe seama nefericirii sașilor și șvabilor, i-am vândut cu cinism, pe bani grei, statului federal. Ne-am obișnuit cu minciună în asemenea măsură, încât nu mai putem respira decât prin miasmele ei fetide. (Eu insumi în această vară am facut o lamentabila impresie unor prieteni
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
decupează alert și dramatic un episod mai puțin frecventat al istoriei comunismului, traversarea ilegală a graniției cu riscurile pe care le comporta un astfel de act temerar. Când decid să treacă Dunărea înot, Vali, însoțit de soția sa Ana, și șvabul Gregor riscă totul, iar regizoarea a reușit să creeze în marginea poveștii rama unei istorii din care ne parvin încă relatări terifiante. Filmul a primit premiul pentru cel mai bun scurtmetraj românesc, oferit de Abis Studio, dar și premiul publicului
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
avea curiozitatea de a trasa o paralelă între Banatul istoric și orice altă zonă a Europei, probabil că cea mai nimerită comparație ar fi - păstrând proporțiile, desigur - Elveția. Firește, făra a avea francezi, italieni, germani sau retoromani, dar reunind români, șvabi, maghiari, sârbi, ca să nu îi amintim decât pe aceștia. O Elveție în mic, așadar, un spațiu restrâns în care etniile, limbile vorbite și implicit culturile există, conviețuiesc și se dezvoltă într-o interdependență complexă. În acest ansamblu, un Turn Babel
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
o parte a aristocrației, burghezia, cu ,fasoanele" și calitățile ei. Acest roman - spuneați - nu este tezist. Care este următoarea carte la care scrieți? Trilogia ar putea să continue, să devină o ,tetralogie". Nu cumva acești ultimi ani, după ce sașii și șvabii au emigrat în masă, ar putea oferi cadru și substanță unui nou roman? V-ați gîndit la așa ceva? E.S.: Nu, nu m-am gîndit, sunt mai multe motive, un motiv este destul de bizar (rîde): îmi trebuie o distanță de măcar
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
lucrări și la expoziția de grup găzduită de Galeria „Helios“ din Timișoara, expune la Târgu-Mureș 40 de lucrări realizate în tehnică mixtă, desen și obiect. ( I. S.) Deportarea în Bărăgan Dl Josef Wolf, cercetător la Institutul de Studii pentru Istoria Șvabilor Dunăreni, și dr. Walther Konschitzky, referent cultural al Asociației Șvabilor Dunăreni, vor conferenția marți, 4 martie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, în limba germană, pe tema „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“, pentru membrii Universității
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
din Timișoara, expune la Târgu-Mureș 40 de lucrări realizate în tehnică mixtă, desen și obiect. ( I. S.) Deportarea în Bărăgan Dl Josef Wolf, cercetător la Institutul de Studii pentru Istoria Șvabilor Dunăreni, și dr. Walther Konschitzky, referent cultural al Asociației Șvabilor Dunăreni, vor conferenția marți, 4 martie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, în limba germană, pe tema „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“, pentru membrii Universității Populare. ( S. P.) Tehnică radiantă Au început înscrierile pentru cursul
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
un irlandez nu mai mult de 30 de dolari, un tunisian - 63 de dolari. Dușan BAISKI Pelerinaj în Germania l Și întâlnire a tinerilor catolici Potrivit tradiției, și în acest an, în perioada 10-14 iulie, în Germania se organizează „Pelerinajul Șvabilor Dunăreni“ la renumitul Sanctuar Marian de la Altötting (Bavaria). Această manifestare reunește pelerini din Ungaria, România, Serbia, Germania, Austria, conduși de un episcop din diecezele regiunilor de pe malurile Dunării. În acest an, pelerinajul din Germania va fi condus de E.S. Stanislav
Agenda2003-28-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281237_a_282566]
-
reunește pelerini din Ungaria, România, Serbia, Germania, Austria, conduși de un episcop din diecezele regiunilor de pe malurile Dunării. În acest an, pelerinajul din Germania va fi condus de E.S. Stanislav Hocevar, arhiepiscop romano-catolic de Belgrad. Pentru prima dată, din inițiativa șvabilor bănățeni, în acest an se va organiza și o întâlnire a tinerilor romano-catolici din centrul și sud-estul Europei. Cu acest prilej Episcopia romano-catolică de Timișoara va fi reprezentată de un grup de opt tineri conduși de pr. Szilvágyi Zsolt, responsabil
Agenda2003-28-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281237_a_282566]
-
acasă să-și ia costumul de baie și cele trebuitoare. Ana-Cristina propusese să plece chiar așa, cu ce au pe ei, în ținuta festivă de la banchet, dar ceilalți n-au fost de acord. Albert locuia foarte aproape de Ana-Cristina. Era un șvab blond, ca o prăjină, cu fața ștearsă, purta ochelari. Dar insignifianța chipului ascundea o minte ascuțită și un caracter puternic. Ana-Cristina și Albert au luat același tramvai. Stăteau alături pe bancheta de plastic roșu, tramvaiul circula aproape gol la ora
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
nu bani ci un medalion de aur cu smarald, mi l-a lăsat bunică-mea, Dumnezeu s-o odihnească, a lămurit Albert lucrurile.) Într-adevăr, l-au găsit pe unchiul lui Albert, îl chema Hans și n-avea mutră de șvab, de neamț, ci de grec, brunet, cu nasul coroiat, arăta ca o cioară care căpătase brusc chip de om, Mein Got, Mein Got! s-a lamentat el când a auzit ce gânduri le încolțiseră în minte bieților copii, dar e
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
47 de miliarde mai mult decât suma repartizată la rectificare, motiv pentru care o solicitare în acest sens a fost trimisă la Ministerul Finanțelor Publice. Domnul Marius Popovici, vicepreședinte al C.J.T. , ne-a informat că, la sfârșitul săptămânii trecute, Fundația Șvabilor Dunăreni din landul Baden-Württemberg, prin intermediul președintelui Christian O. Steeger și directorului general Eugen Christ, au oferit donații Liceului Teoretic „N. Lenau“ (stație radio) și Universității de Vest (instalație de sunet și lumină). Fundația Șvabilor Dunăreni din landul german amintit sprijină
Agenda2004-43-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282983_a_284312]
-
că, la sfârșitul săptămânii trecute, Fundația Șvabilor Dunăreni din landul Baden-Württemberg, prin intermediul președintelui Christian O. Steeger și directorului general Eugen Christ, au oferit donații Liceului Teoretic „N. Lenau“ (stație radio) și Universității de Vest (instalație de sunet și lumină). Fundația Șvabilor Dunăreni din landul german amintit sprijină exclusiv proiecte culturale. După ce delegația germană a vizitat județul Timiș, a plecat la Sibiu, apoi la București pentru a discuta cu autoritățile române despre colaborările incluse în programul Comisiei mixte guvernamentale România - Baden-Württemberg. În cadrul
Agenda2004-43-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282983_a_284312]
-
până în data de 10 decembrie a.c. agenda primăriei l OASPEȚI GERMANI l ÎNTÂLNIRE PERIODICĂ l ACȚIUNE DE CONTROL l PREMII PENTRU TINERI Luni, 18 octombrie, domnul viceprimar Adrian Orza a avut o întâlnire cu domnul Christian O. Steeger, președintele Fundației Șvabilor Bănățeni din landul Baden-Württemberg, care este și președintele Asociației Orașelor și Comunelor din același land, și domnul Eugen Christ, director general al fundației amintite. La discuții au participat și domnul Marius Popovici, vicepreședinte al C.J.T. , domnul Constantin Catană, consilier municipal
Agenda2004-43-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282983_a_284312]
-
mai vorbesc despre faptul că prezența scriitorului în România înseamnă și o ritualică încercare de a-și descoperi originile. Mama sa e originară din Ungaria, iar tatăl său s-a născut la Ciacova, lângă Timișoara, într-o comunitate în care șvabii au dat o intensă culoare curcubeului identitar bănățean. Întâmplarea a făcut ca imediat după aceea să-l întâlnesc în carne și oase. Cartea apărută de curând la Polirom, Băile Király, în traducerea plină de subtilitate a lui Silviu Lupescu, el
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
are o biografie demnă de aceste locuri. Familia mamei e slavă, ucraineană, se numește Suhoverschi, a tatălui e nemțească, se numește Schneider. Katria vine din lumi divergente. Dar mai sunt divergente? „Era un fapt: provincia imperială apuseană care era patria șvabilor, rămăsese în urmă definitiv, pentru cei născuți aici, mai ales. Dincoace la sosire, era vastitatea amețitoare unde nimic nu semăna cu ce știau și ce visau. Cătune risipite ici, colo cu câteva case mici, parcă îngropate în pământ sub cerul
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
așa mi s-au părut mie prin stresul primei ieșiri din țară și mai ales pentru că ceea ce venisem să fac mă plictisea profund. Se uitau și ei la mine deja obosiți, deși ei mă invi taseră. Max și Liza erau șvabi ardeleni, plecați de mulți ani, și lucrau acum la o revistă a extremei drepte intelectuale berlineze, revistă al cărei titlu s-ar traduce prin Aurora Bestială. — Dac-ai ști ce nebuni sunt, mă, mi-a spus Max admirativ, cu accentul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Încheia astfel: „Mai am un singur dor. Așa cum stau lucrurile, voi muri la Berlin, ca nea Iancu. Doamne, dacă stă-n puterea ta, fă să mi se ducă leșul, hoitul, cadavrul În România. Indiferent unde - dar nu printre sași și șvabi. Fără flamuri. În oricare cimitir din Oltenia, Maramureș, Hațeg, Vrancea, Argeș, deal sau seș. Nu cruce. Am fugit de pe cruce, ca Arghezi În Duhovnicească 1. Ajunge o piatră de râu și o tăbliță cu o inscripțe modestă: AICI ZACE VLAHONEAMȚU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
șvab pe deasupra. Ștefan îi mărturisise odată speranța ca după căsătorie, amândoi să se retragă în satul lui de lângă Lugoj. Îl încurajase atunci cum știuse mai bine, chiar dacă și unul și celălalt știau că asemenea dorință e doar un vis. Ca șvab trebuia să înfrunte un viitor nesigur, fiecare clipă din viața lui fiind mereu sub spectrul deportării în lagărele Siberiei. În fața intrării metalice a garajului este așteptat de Ștefan. Trăiți! Am reparat motorul mașinii și acum trebuie să vedem ce facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
așezare cum vii dinspre nord, de la Sătmar prin Mădăras și Ardud, pe șoseaua care duce la Zalău și, mai departe, la Cluj. Era pe atunci un colț pierdut de țară șvabă. „Pierdut“ În mai multe sensuri, Între care acela că șvabii nu-și mai vorbeau dialectul german, preferînd limba ungurească. Generația părinților mei o rupea Încă binișor pe șvăbește, În schimb, a mea nu mai știa o boabă de nemțească. Vorbea numai maghiara, pe care am deprins-o și eu destul de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care unește Tokaj cu Sătmarul, ținut unde oricare așezare nemțească ar fi putut să-și sape boierește un iaz pe care să-l umple cu vin. Nu departe de Rătești, către est, răznite de la șoseaua principală, Întîlneai trei colonii de șvabi care vorbeau curent germana lor de secol al XVIII-lea: Homorodul de Sus, de Mijloc și de Jos. Crame și acolo cu nemi luita. CÎnd, În toamna lui 1944, satele au fost atacate de trupele rusești, populația s-a retras
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de biserică, ale beciurilor, au tras cu pușca În butoaie și s-au Întins pe jos să soarbă tot vinul. Cum găuriseră multe doage, vinul s-a revărsat Într-atît Încît i-a Înecat pe bravii soldați sovietici beți de mult. Șvabii s-au Întors, au mai secerat dintre rușii care dormeau ori se clătinau pe afară, eliberîndu-și satele. După război, Într-unul din Homoroade s-a Înălțat un monument țanțoș În memoria eroismului Armatei Roșii. Printre cramele din Rătești, pornind de la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iveală și un săculeț camuflat, numai el știa cum, plin cu o sumă mare de bani. Era pe la cinci ale după amiezii cînd căruța a ajuns la marginea satu lui Moftinu Mare despre care militarii știau că e locuit de șvabi. S-au sfătuit mult Între ei, apoi unul a Îndrăznit să bată la o poartă. După un răstimp destul de lung, s-a Întors cu un bărbat cam de vîrsta prizonierului. Alte tîrguieli, alte presupuneri. — Nu ni s-a dat nici un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui mobilizați ca auxiliari, o fi scăpat din prizonierat de la ruși, abia se tîrăște pe drum spre casă, e bolnav, l-ai luat să-l ții pînă se Întremează, arăți medaliile de la Împăratul, dacă te Întreabă careva. — Mergeți cu Dumnezeu! Șvabul din Moftin l-a ținut ascuns pe Weisz pînă prin aprilie 1945, cînd se vorbea deja În gura mare, rostindu-se nume de oameni și de așezări, că unii dintre evreii deportați se Întorseseră acasă. Jidovul rătăcitor Weisz a ajuns
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]