361 matches
-
dotat cu un dezvoltat simț al umorului. O cutie grea atârnă la un capăt al gratiilor, un capăt al firului este fixat de ea, iar firul așeste ezat oblic în jos, astfel încât capătul său liber se află între gratii și țâțâna ușii. La jumătatea distanței dintre cutie și gratii, un fruct este legat de fir (ca în figura 3); nu poate fi atins de la gratii decât dacă firul este întins perfect. „Subiecții” sunt faimoșii Grande și Chica. Mai întâi, Chica trage
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
îmi spun că orice fel de intenție, fie ea intelectuală sau gospodărească, este zadarnică și plec de acasă coborînd în fugă cele 6 etaje, pentru că liftul e ocupat cu transportul materialelor. Pe paliere zac vraiște căzi, chiuvete, uși scoase din țîțîni, saci de ciment, grinzi și țevi. Cum camerele din blocul nostru sînt, indiferent dacă le măsori cu metrul, cu pasul sau cu ochiul, neîncăpătoare, meseriașii au luat în stăpînire și coridoarele. E bine, se construiește, devenim mai civilizați. Jos, lîngă
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
în cercuri din ce în ce mai largi și „tot mai domol“, când hangiului i se păru că aude „un cântec de trâmbițe ... militari desigur“. Ieșind afară, Stavrache „rămâne ca trăsnit“, recunoscând în căpitanul care conducea campania pe fratele mort, care scoase ușa din țâțâni și, „râzând cu hohot“, strigă: „- Gândeai c-am murit, neică?“ Apoi, căpitanul alergă să-l prindă pe hangiu, care, speriat, „se-ndârjește și-l strânge de gât, îl strânge din ce în ce mai tare“, iar chipul militarului se lumina din ce în ce mai mult, râdea zgomotos
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
lemn, pierdută de două secole din tradiția românească de a construi. Cele mai surprinzătoare aspecte arhaice se observă la forma acoperișului vechi și la trecerea spre partea sacră, în interior, dinaintea iconostasului. La această biserică nu au existat inițial nici țâțâni de fier, nici ferestre de sticlă, nici clopot, acestea fiind în vechime prea scumpe și de aceea înlocuite cu lemn. La toate acestea se pot adăuga arhitectura armonioasă și deosebit de sculpturală a construcției, pictura murală bine păstrată pe iconostas și
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
lopățelele de lemn ce blocau și deblocau fușteiul. În foaia ușii se văd urmele de la un mâner cu zăvor pe interior, ce era folosit pentru închiderea și deschiderea ușii când ușa nu era încuiată. Foaia ușii se mișca în două țâțâni separate de lemn. Cea de jos a fost îndepărtată fără rost în anul 2000, coada de jos a ușii sprijinindu-se astăzi direct de prag. Pe latura dinspre miazăzi s-a păstrat o fereastră frumos decorată cu funie, rozete și
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
tălpici de scânduri / tulpinile de brad își ocupară locul / în vasta rânduială-a fantasticei păduri / trezind îndemânarea ce zăcea în noi de mii de ani / și-acuma răsufla din nou la suprafață cu putere / strunind încheieturile acestei lumi ieșită din țâțâni / și-n prima noapte / mai liniștită parcă / miresmele de brad rătăcitoare / căzură peste oraș («aici ne naștem iar și nu ne mai retragem..." (HFp, 33 sq.). Grigore Hagiu este un creator de veritabile simfonii poematice, tot o simfonie fiind și
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
un număr redus de ferestre, numai două în navă și două în altar. Este remarcabilă fereastra cu oblon din axul altarului, singura păstrată în forma inițială. Ușile păstrate la intrare și spre biserica bărbaților sunt făcute de meșterul dulgher, cu țâțâni și încuietoare de lemn. Acoperișul este unic peste întreaga biserică, incluzând altarul. Sistemul de căpriori prinși în cuiburi în cununile streașinilor este unul comun bisericilor de lemn din Transilvania. Acoperișul de tablă l-a înlocuit în secolul 20 pe cel
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
ani ai secolului XX. Aceste inventare întocmite în anii 1901, 1915 și 1922 surprind dincolo de graiul local folosit la începutul secolului și eforturile comunității de înnoire. „"Biserica e de lemn are boltitură de scânduri. Are 6 feresti. Ușile bisericei au țîțîni bune zar și cheie. Biserica peste tot e podită pre jos și acoperișul e bun și în stare bună preste tot edificiul. Lungimea edificiului e de 12 metri; ér lățimea de 6 metri. În altariu se află mésa altariului de
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
25 icóne, cari tóte au rame, ér sticlă numai unele. Se află o măsuță învelită cu 3 făscuse pre care stau o cruce de lemn, un sfecinic de aramă, una evangelie vechiă, două lavițe și o pixidă de lemn cu țîțîni și lăcată. În turnul bisericei sunt 2 clopote unul de 88 chlgr., ér altul de 78 chlgr. Se mai află o restingnire în Cemeteriul bisericei."” În inventarul din 23 Aprilie 1945, biserica este evaluată la 1000 pengö. Pentru biserica de
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
care face racordul între pod și albia majoră recentă sau cu podul altei terase inferioare. În afară de aceste elemente principale, la o terasă se mai găsesc și două linii caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea dintre pod și frunte și țâțâna, linia prin care podul se leaga cu forma imediat superioară. Din punct de vedere structural podul terasei este format dintr-un pat de roci „în loc”, retezat aproape orizontal; urmează un strat de aluviuni care conține mult pietriș și care în
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
strat de aluviuni care conține mult pietriș și care în mod obișnuit poartă numele de pietriș de terasă; deasupra se separă un orizont de argilă fină aluviala. Afară de aceste orizonturi specifice, pește podul de terasă și în mod special la țâțâna, se suprapun ulterior materialele provenite de pe panta, coluvii sau conuri de dejecție; peste acest complex se află solul actual. În anumite regiuni stratul aluvial, mai suportă și orizonturi de soluri fosile, alternând cu loessuri. Alteori terasă poate fi lipsită complet
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]