6,446 matches
-
au favorizat dezvoltarea unor activități manufacturiere și au stimulat dezvoltarea urbană, cu deosebire în Transilvania, cum ar fi Alba Iulia, Sebeș, Sibiu, Mediaș, Brașov, Bistrița, Sighișoara ș.a.. Cetatea Rupea Biserica Biertan Castelul Făgăraș Un anumit interes există și pentru „cetățile țărănești”, stăpânite și păstrate de obștea sătească, precum Râșnov, Feldioara, Rupea (Brașov), Saschiz (Mureș), Slimnic (Sibiu), ca și unele cetăți nobiliare, cu istorie pierdută în negura timpurilor, ca Șoimuș (Arad) și Deva (Hunedoara). Se adaugă bisericile fortificate de la Homorod, Cristian, Sânpetru
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
adevărate capodopere. - țesutul este un meșteșug ce folosește ca materii primă lâna, inul, bumbacul și mătasea și are ca produse finite diferite obiecte de îmbrăcăminte, așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea, o activitate cu tradiție, indispensabilă în vederea confecționării hainelor de iarnă (cojoace, bundițe, căciuli). Se adaugă confecționarea și a altor obiecte din piele: curele, chimire, opinci, hamuri. 3
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Muntenia este o sinteză a obiceiurilor culturilor străine: bulgărești, turcești, grecești, nemțești. Sunt preparate numeroase ciorbe cu legume, sau cu carne de vită ori de porc, carne și pește la grătar, musaca, pilafuri, ciulama ș.a.. Cele mai apreciate sunt ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de oaie), garniturile din legume și cartofi, compoturile de fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
depresiunile intramontane Brașov și Hațeg. Cuprinde o serie de monumente istorice și arhitecturale dar și atracții naturale, generate de relieful pitoresc, apele curative și vegetația deosebit de bogată. Cele mai importante obiective sunt: cetățile urbane: Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Sebeș; cetățile țărănești: Râșnov, Rupea, Feldioara, Slimnic; bisericile fortificate: Prejmer, Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
instalarea unei relative stabilități politice și a unei structuri economico-sociale caracteristice. Relativa izolare și disponibilul modest de teren cultivabil în condiții bune au permis rezistența, într-o proporție mult mai mare decât în alte zone ale Podișului Moldovei, a proprietății țărănești neaservite (răzășești), mai ales în regiunile cele mai puternic fragmentate. În perioada 1400 - 1544, când în Moldova a fost o oarecare stabilitate socială și economică (îndeosebi în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare), numărul satelor a crescut
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
succintă perspectivă istorică,așa cum reiese din numeroasele lucrări de specialitate elaborate, arată că, în general, activitățile agricole s-au extins în această zonă mai ales după 1800, când se trece de la o economie subzistențială, bazată în mare parte pe proprietatea țărănească liberă (răzășească) la o economie mixtă, ce adaugă un important sector latifundiar, orientat spre piață. Aceasta paralel cu extinderea sistemului de populare diferențiat, prin defrișarea unor suprafețe forestiere și prin luarea în cultură a suprafețelor silvostepice. Această evoluție este însoțită
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cât și a exploatațiilor, în contextul unei creșteri continue a populației rurale, până în 1966, când a început și apoi s-a generalizat exodul rural. Toate aceste forme de evoluție au dus la perpetuarea caracterului subzistențial, la slaba inerție a producției țărănești în circuitele pieții. Mutațiile produse în perioada comunistă prin intermediul cooperativizării și etatizării proprietății și formelor de exploatare, impuse cu dificultate aici, au încercat să remedieze această stare de lucruri prin diversificarea culturilor, specializarea pomi - viticolă sau zootehnică, zonarea conform potențialului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
funciară particulară și de mici dimensiuni, amenajarea agricolă precedentă - în mod inerent - s-a dezorganizat. Diversificarea culturilor, corespunzătoare unor circuite de achiziție și prelucrare industrială dirijate de stat, a fost înlocuită cu o simplificare, corespunzătoare nevoilor imediate ale micii gospodării țărănești care se reînfiripă și posibilităților sale agrotehnice extrem de precare, determinate de exproprierile samavolnice din 1949 și de restituirile false sau absente de după 1990. Modificările principale constatate pot fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel anterior
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
documente. l) Indivizii au nevoie să-și mențină reputația de membri de încredere ai comunității. Datorită longevității familiilor de țărani români pe teritoriul aceluiași sat, putem afirma că interesul pentru reputația căpătată în sânul comunității era destul de mare. Majoritatea familiilor țărănești nu părăseau satul multe generații la rând; unele se nășteau și se stingeau în același sat. Această stare de fapt este generată de mai mulți factori. Unul dintre aceștia, valabil atât pentru țăranii liberi, cât și pentru cei înrobiți, era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
adică pe familiaritatea cu „logica lui Dumnezeu în mersul ei natural pe pământ“. Să adăugăm la toate acestea un soi de firesc al raportării la lucrurile ultime, deopotrivă hâtru și solemn, pe care i-l provoacă și înlesnește originea sa țărănească. Țuțea este un țăran din Muscel trecut prin Universitatea din Berlin și care, în mod esențial, rămâne să se comporte cognitiv — remodelând cultural resursele inteligenței — ca țăran. Prin felul de a se exprima, Țuțea trimite cu gândul la un personaj
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
a creat dezastrul ăsta... SAT ȘI ORAȘ Cultura sătească este aparent anonimă; anonimatul în această sferă este o simplă ipoteză de lucru. Nu poți spune că la sat oamenii gândesc în cor; oamenii nu gândesc în grup... La baza culturii țărănești este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonimă, nu ca orășenii, care se semnează unde vrei și unde nu vrei, pe garduri și hârtie. Adevărurile din lumea rurală răsar așa, ca brazii, ca fagii... Țăranii formează o comunitate și orășenii
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea țărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul și doamna Mihalache vor
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea țărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul și doamna Mihalache vor ajunge la Câmpulung într-o săptămână cu carul cu boi...“ SCRISUL E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Bălan. Organizează cu elevii școlii numeroase expoziții și tabere de vară. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 15 13 1958 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala de pictură, sculptură, grafică. Participa cu relieful Prânz țărănesc (dim: 1x4,5m). 1959 Iași Expoziție interregionala de artă plastică Expune relieful Piatră pentru dig (dim: 3x1m). Participa la expoziția dedicată Festivalului de la Viena, unde i s-a acordat premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei - relief, gips(dim: 3,50x0
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
1960 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala a Uniunii Artiștilor Plastici Prezintă Compoziție - relief (dim.2x0,80m). 1961 Iași Expoziție de artă plastică. 1962 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala de artă plastică 1963 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala Expune lucrările Nuntă țărăneasca - relief, ghips (dim.1x2m) și Rod - lemn. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 16 14 1964 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala de artă plastică Bacău, Muzeul regional Expoziție interregionala - Iași, Suceava, Bacău - pictură
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
dim. 68X243X8 nesemnat, nedatat col. Muzeul de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 72 70 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 73 71 Nuntă țărăneasca basorelief gips patinat 100x200 cm col. Muzeul de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 74 72 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 75 73
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Bălan. Organizează cu elevii școlii numeroase expoziții și tabere de vară. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 15 13 1958 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala de pictură, sculptură, grafică. Participa cu relieful Prânz țărănesc (dim: 1x4,5m). 1959 Iași Expoziție interregionala de artă plastică Expune relieful Piatră pentru dig (dim: 3x1m). Participa la expoziția dedicată Festivalului de la Viena, unde i s-a acordat premiul I, pentru lucrarea Bogățiile patriei - relief, gips(dim: 3,50x0
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
1960 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala a Uniunii Artiștilor Plastici Prezintă Compoziție - relief (dim.2x0,80m). 1961 Iași Expoziție de artă plastică. 1962 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala de artă plastică 1963 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala Expune lucrările Nuntă țărăneasca - relief, ghips (dim.1x2m) și Rod - lemn. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 16 14 1964 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala de artă plastică Bacău, Muzeul regional Expoziție interregionala - Iași, Suceava, Bacău - pictură
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
dim. 68X243X8 nesemnat, nedatat col. Muzeul de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 72 70 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 73 71 Nuntă țărăneasca basorelief gips patinat 100x200 cm col. Muzeul de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 74 72 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 75 73
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
adoptarea, de către Marea Adunare Națională, a legii nr. 58 din octombrie 1974. Prezentat de către mașina de propagandă ca fiind un pas major pe calea „construirii societății socialiste multilateral dezvoltate”, programul a debutat la sate prin demolări în masă ale gospodăriilor țărănești și strămutarea familiilor afectate în apartamente de bloc. Punerea în aplicare a programului s-a făcut prin dezafectarea satelor ale căror perspective de dezvoltare erau considerate minime din cauză izolării sau a numărului mic de locuitori. Estimările asupra numărului de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Elveția adoptaseră sate românești, iar campania din Marea Britanie lansată în iunie cu sprijinul Prințului de Wales, asigurase 52 de adopții până în luna septembrie. Chiar dacă, sub presiunile opiniei publice internaționale, Ceaușescu a promis să temporizeze politica de sistematizare, demolările de gospodării țărănești a continuat; astfel, la 24 mai 1989, un număr mare de gospodării particulare din satele Otopeni, Dimieni și Odăile, situate la nord de București, au fost demolate, iar populația a fost strămutată în Otopeni, în blocuri de patru etaje. Demolarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ieri era locul de popas unde se făcea tunsul oilor ciobanilor transhumanți, iar la ieșire vama lânii era de 40 bani pentru vechea măsură a poverii. Nu se plătea vamă pentru lâna și pieile oilor moarte. Alături de agricultură, în cadrul gospodăriilor țărănești din Breaza, aveau loc și o serie de lucrări cu caracter meșteșugăresc, cum ar fi prepararea brânzeturilor, a țuicii, se țesea pânza și se confecționau obiecte de îmbrăcăminte, existând în felul acesta o industrie casnică extrem de complexă, care a continuat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
suprafață apreciabilă de pășuni și fânețe, ele ocupând 51% din suprafața localității. Motiv pentru care densitățile de bovine, porcine, ovine sunt destul de ridicate, ele depășind mediile pe țară. Din vremuri vechi de tot, în Breaza a apărut și o industrie țărănească axată pe mori, pive și dârste ce foloseau energia apelor Prahovei (despre care vom vorbi într-un capitol separat). Prezența punctului de vamă în Breaza de Sus, între anii 1834-1852, a favorizat, între altele, dezvoltarea din punct de vedere a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
După moartea fiului său- Grigore Basarab-Brâncaveanu l-a renovat din nou, schimbându-i, de fapt, înfățișarea. În prezent conacul deservește turismul fiind amenajat ca hotel. -Casa actorului Ion Manolescuașezată pe strada Gării la numărul 5 este construită în stilul caselor țărănești din zonă. Aici a locuit actorul Ion Manolescu, așa cum de altfel menționează și o placă de bronz așezată pe frontispiciul clădirii. -Biserica cu hramul “Schimbarea la față” ctitorită în anul 1892 pe locul unei biserici de lemn se află în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
consum, total facturat, restanțieri etc. Am nevoie strict de cât mă costă pe mine. E mai bine să fie alb-negru, jumătate de coală, cu reducerea cel puțin la jumătate a costului. Eu nu am bani de dat pe o concepție țărăneasca sau care să justifice costul. Ceva nu e în regulă aici. Cineva a dat/luat șpagă. CETĂȚEANUL INDIGNAT: Acuma aflu ce salarii mari are d-l colonel. E criză, nouă ni se reduc salariile și aici cineva care deja are
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]