678 matches
-
pentru că, dintre toate categoriile de deținuți politici, numai legionarii mi-au stârnit admirație, atât din punctul de vedere doctrinar, cât și, Îndeosebi, din punctul de vedere caracterial. Atât de mult m a impresionat măreția lor caracterială, Încât toți ceilalți (liberali, țărăniști, socialiști, comuniști și apolitici) Îmi păreau niște pigmei. Dar Goma, ca membru al Partidului Comunist Român (intrase În P.C.R., În august 1968, odată cu Alexandru Ivasiuc, Mariana Costescu, Aurel-Dragoș Munteanu și Adrian Păunescu), nu putea să nu-și Însușească și limbajul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din 15 persoane 1. În urma unui acord Între diferitele personalități din noua conducere evreiască, s-a decis ca noile organisme comunitare să fie formate din reprezentanți ai partidelor politice care formaseră guvernul după 23 august 1944 - social-democrați, comuniști, liberali și țărăniști -, la care se adăugau reprezentanți ai tuturor formațiunilor specifice evreiești, și anume Uniunea Evreilor din România (U.E.R.) - care a primit prin liderul său, dr. W. xe "Fielderman"Fielderman, și președinția Uniunii Comunităților -, Partidul Evreiesc - de orientare sionistă - și Executiva sionistă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
polițiști. Acela se trăsese îndărăt, lovind-o peste față, dar rămăsese agățată de el cu disperare : „Medalionul meu, e al meu !“, hohotise, în timp ce îi smulgeau mâinile, proptind-o în cătușe de țeava caloriferului. „Asta v-au dat, fă, acolo, la țărăniști“, auzi cu urechile țiuindu-i de palme, „aur și valută ? Asta v-au dat ca să dați foc și să aruncați cu bombe ?“. „Eu n-am aruncat...“ „Da’ cine, tac-tu, legionaru’ Dar ea nu mai răspunsese și tăcuse așa multă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tren numai cu noi. Cineva ne spunea prin difuzoarele din gară că la București e lovitură de stat și noi trebuia să apărăm revoluția. Dintre ortaci, mai fuseseră unii în ianuarie și ne povesteau de armele găsite în pereți, la țărăniști, și de drogurile și de dolarii falși de la liberali... Și că toți erau legionari... Ne-au arătat și nouă... — ăia nu erau dolari falși, se întoarse Rada, lăsând cuțitul peste feliile de pâine. V-au păcălit. Erau bani trași la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
local modern, cu etaj, la inițiativa primarului Gheorghe Baban și a consiliului coordonat de către acesta. Conform Constituției din 1923, dreptul de a vota îl aveau tinerii care împlineau 24 de ani. Locuitorii comunei votau partidele istorice care își desemnau primarii: țărăniștii pe Vasile Oprișan, Gheorghe Țarălungă, Dumitru Lehănceanu, liberalii pe T. Vasiliu, T. Dimofte, averescanii pe Nicolae Brăescu, iar după 1945, localnicii simpatizau cu blocul partidelor democratice (Ion Bătrânu și Ion Aramă). Legislația de după 1949 a dat drept de vot tuturor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Opinia Bârladului Opinia Bârladului, apare în iulie 1932 și printre altele s‐a ocupat de analiza rezultatelor alegerilor parlamentare de la Bârlad și județul Tutova, în urma campaniei electorale de la Scrutinul din 17 iulie 1932. El constata:” O redresare a popularității național‐ țărăniștilor care s‐au detașat” în acea confruntare a opțiunilor. * Paloda Paloda este după Semănătorul lui Ion Popescu cea de a doua gazetă bârlădeană, înființată la 5 februar ie 1881 în capitala Moldovei de Jos, cu o apariție săptămânală. ... „Era prin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru a-și ridica cărțile de alegători pentru comună." Erau tușați și vitriolați tot felul de opozanți din Bârladul acestui timp: Dorneanu de la țărăniști „agățat acum de barba dlui Iorga", Simionescu, Georgescu, Lupașcu cu tipografia, 255 Bontaș și Galin, senatori, Guriță „actualul președinte al comisiei interimare", Alecu Lalu, Altangiu, consilieri, Tecuceanu, Țarălungă, Barasch și Tașcă toți „din marea lume a liberalilor", dar și „un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai 1928, o astfel de adunare ar fi trebuit să se transforme într-o deplasare protestatară spre capitală, pentru a-i înlătura de la putere pe liberali (ceea ce amintea de marșul prin care fasciștii luaseră puterea în Italia). Pe moment, ofensiva țărăniștilor a fost blocată. Totuși, spre sfârșitul anului (noiembrie), Iuliu Maniu a ajuns prim-ministru. O lună mai târziu, țărăniștii câștigau clar alegerile parlamentare; vezi Constantin C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, pp. 338-339. 219
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a-i înlătura de la putere pe liberali (ceea ce amintea de marșul prin care fasciștii luaseră puterea în Italia). Pe moment, ofensiva țărăniștilor a fost blocată. Totuși, spre sfârșitul anului (noiembrie), Iuliu Maniu a ajuns prim-ministru. O lună mai târziu, țărăniștii câștigau clar alegerile parlamentare; vezi Constantin C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, pp. 338-339. 219 Valer Moga, op. cit., p. 481. 220 Ceea ce s-a hotărât în adunarea generală de la Reghin, din 29-30 august 1925
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
față de perioada antebelică), toate derulate în anii de criză 1929-1933, au dus România într-o situație foarte grea, chiar într-un colaps de proporții. Cu toate că la alegerile precedente (decembrie 1928), într-un patos tipic politicianismului și pe o demagogie deșănțată, țărăniștii au promis alegătorilor că, după înlăturarea liberalilor și a Brătienilor de la guvernare, vor instaura o „eră nouă” și vor înfăptui „consolidarea României întregite și înălțarea politică și socială a poporului”. Revirimentul economico-social s-a reușit abia după alegerile electorale din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
politic. Noul guvern Miron Cristea a fost alcătuit din oameni politici, majoritatea membrii ai fostelor partide „istorice”, pulverizate deja în grupulețe, încă înainte de 10 februarie 1938 (vezi gruparea lui Gh. Tătărescu la liberali ori cea a lui Armand Călinescu la țărăniști etc.). Caracteristic regimului carlist, cabinetele ce s-au constituit în perioada 1938-1940 au fost alcătuite din membrii aceluiași cerc de politicieni, însă „devotați trup și suflet” monarhului. Totuși, de semnalat este fenomenul dispariției din viața politică românească a „organizațiilor mici
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anularea deosebirilor de abordare a problemelor esențiale ale țării”. Pe fondul unor atitudinii vehemente față de regimul carlist, pe eșichierul politic românesc s-au petrecut mutații, ce s-au dezvoltat aproape într-un deceniu. În primul rând, lui Iuliu Maniu și țărăniștilor le-au sporit popularitatea în dauna liberalilor și a personalității fruntașului lor Constantin (Dinu) I. C. Brătianu. Prin specularea toleranței și cu îngăduința autorităților, cele două „partide istorice”, într-o formă limitată, vor continua să se manifeste pe scena politică, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
septembrie 1940, un personaj total indezirabil, iar detronarea lui - inevitabilă. Ținând seama de aceste considerente, Iuliu Maniu i-a cerut la ultimul Consiliu de Coroană „să abdice și să lase tronul Voievodului Mihai”. Iar Zaharia Boilă, un apropiat al șefului țărăniștilor, relata că acesta îl făcea pe monarh responsabil de dezastrul în care ajunsese țara, întrucât a pierdut patru provincii românești, nu printr-un război „care ni s-ar fi impus, ci în urma unor acțiuni diplomatice atât de vulnerabile din punct
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la mănăstire, generalul Antonescu l-a atacat dur pe rege, considerându-l principalul vinovat pentru situația gravă în care se găsea România pe plan extern și intern. Spre sfârșitul discuțiilor, Antonescu i-a prezentat regelui cererile sale și ale șefilor țărăniștilor și liberalilor. În primă fază, cu recunoscuta-i abilitate, Carol a acceptat cererile de importanță minoră și i-a cerut generalului „sfatul” asupra orientării externe a României, reținându-l l-a supeu până după miezul nopții. Atmosfera fiind mai apropiată, s-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acordul pentru înțelegerea cu al treilea Reich pentru că, așa cum arăta situația în toamna anului 1940 pe continent, Germania era singura putere ce garanta supraviețuirea statului român în granițele sale, așa cum erau ele după pierderile teritoriale din vară. De asemenea, liderii țărăniști și liberali erau convinși că România, condusă de guvernul Antonescu, putea fi ferită de noi concesii teritoriale, totodată și de imixtiunile Germniei în politica internă, iar inițiativele lor pe plan intern puteau fi altfel receptate în absența lor de la putere
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lor au avut ceva de confiscat, sau de stricat. Comuniștii au confiscat averea guleraților, pentru care oricum munciseră cam tot atât de mult cât și miliardarii din zilele noastre, unii după buntul din 1989, cică ar fi confiscat revoluția (vorbă să fie!), țărăniștii la rândul lor fiind prea tâmpiți de a confisca și ei ceva, s-au pus pe stricat ce se făcuse de bine, de rău, prin țara asta, cu mare greutate și suferință. Și vremea a trecut, confiscările au îmbrăcat măcar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
are un caracter puțin diferit: nu se desfășoară în arenă și n-are tauri. Pe vremuri or fi fost ceva tauri doar de prăsilă, dar când au ajuns la guvernare în 1996 ciracii lui Coposu au dispărut și aceia, deoarece țărăniștii fiind politicieni prevăzători au descoperit la timp că taurii respectivi, aveau certe apucături comuniste și grave reminiscențe ceaușiste. In rest, lupta din Spania cu cea din România seamănă ca două picături de apă, ba chiar compensează lipsa cornutelor cu haite
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fusese pentru o vreme suspendat și luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci se spune că 95% din electorat, era compus din țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95% electorat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
jos cu mineritul românesc, aducem cărbune din Silezia. Insă șmecherul, sau cine mai știe dacă nu era și el un dobitoc sadea ce avea ceva carte, nu ne spunea, de unde vom procura cei 1,10 dolari pentru cărbunele din import. Țărăniștii au găsit metoda, au închis minele au închis marile combinate industriale, animalele din Complexele industriale de creștere au fost lăsate să moară de foame și orașe întregi din România au mers bucată cu bucată, la fier vechi ca să intre în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în 2007) și luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci, se spune că 95% din electorat, era compus din țărani foarte puțin țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români moderni în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din 1969 și 1970 se luaseră măsuri severe de îndiguire, canalizare, construire de baraje și alte măsuri propice de apărare împotriva inundațiilor și până la o bună bucată de vreme după revoluție nu s-a mai auzit de inundații. După ce copoșii țărăniști au făcut ceea ce au făcut, cum au venit ploile au început să apară și inundațiile strecurate prin digurile sparte sau chiar distruse, apa neavând cum să se evacueze în siguranță, să fugă la vale sate întregi, fiindcă perdelele de salcâmi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
măcar aproximative, în cadrul Partidului Național-Țărănesc. Linia lui Iuliu Maniu circumscria oarecum un soi de orientare creștin-democrată, chiar dacă nu era definită programatic. S. A. : Da. Poate asta a radicalizat, dincolo de concurența pentru electoratul rural și chiar dincolo de colaborările oportuniste, antipatia reciprocă dintre țărăniști și legionari. Ascultându-le discursul public, te-ai fi așteptat la fenomene fuzionale sau măcar la potențări reciproce și alianțe durabile. Dar, cum spui, național-țărăniștii se puteau revendica de la creștinismul "standard", în vreme ce legionarii descindeau pe acest plan din ceea ce tu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
absolută în Transilvania, iar celălalt ajunge a patra formațiune politică din România. Astfel, alături de alte organizații politice se formează grupul parlamentar care duce la un guvern condus de reprezentanții Partidului Național, Al. Vaida-Voievod, din decembrie 1919 până la 31 martie 1920. Țărăniștii au obținut vicepreședinția Adunării Deputaților și președinția Senatului, iar Mihalache devine chiar ministrul Agriculturii și Domeniilor. După intrarea în opoziție, ambele partide lansează noi programe în 1920 și înglobează alte formațiuni pentru a-și extinde organizațiile în întreaga țară. Partidul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de a asigura organizarea unor alegeri parlamentare libere și corecte. Ca și În alte ocazii, realitatea politică a fost definită prin decalajul dramatic dintre substanța angajamentelor asumate și practica de guvernare. Cei doi miniștri de stat, liberalul Mihail Romniceanu și țărănistul Emil Hațieganu, au fost reduși, după cum indică propriile lor intervenții publice și memorii către primul-ministru, la rolul de agenți de ratificare a unor decizii deja luate la nivelul Cabinetului controlat În continuare de Partidul Comunist. În acest mod, cenzurarea activității
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
diverse”65. Datele aveau să se schimbe ușor În lunile următoare, astfel Încât la 30 mai 1959 se găseau În sistemul penitenciar 4.928 de țărani. Ei erau Împărțiți astfel din punctul de vedere al apartenenței politice anterioare: 870 legionari, 320 țărăniști, 219 liberali, 63 În „alte partide burgheze”, 263 În PCR sau UTC, 3.194 cu „diverse” Încadrări (2.556 pentru „uneltire contra ordinii de stat și terorism”, 24 pentru „trădare de patrie și spionaj”, 339 pentru „omisiune de denunț și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]