23,577 matches
-
Lansarea volumului ”Diplomație pe baricade”, a avut loc vineri, 22 noiembrie, ora 17.00 la Muzeul Țăranului Român din București. Autorul cărții , Vasile Nanea a susținut un discurs, pe care îl prezentăm mai jos : Mai întâi aș dori să vă mulțumesc pentru faptul că ați venit la această întâlnire de suflet. Așa o numesc eu, ”de suflet
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
imaginea edulcorata a Securității, “Eroi ai Poporului”, ce se confruntă cu bandiții, cu “Dușmani ai Poporului”. Cartea apărea la aproape 10 ani de la eliberarea, în 1964, a ultimilor deținuți politici, printre care se aflau numeroși bărbați și femei, orășeni și țărani care făcuseră parte din ambele grupări “Haiducii Muscelului” înființate și conduse de Lt. col. Gheorghe Arsenescu (Dragoslavele-Muntele Roșu, respectiv Nucșoara). Așa încât - sub aparentă unui român polițist - cartea avea semnificația unui avertisment echivalent cu rescrierea istoriei: “Noi stim bine ce-ați făcut
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
Prins și arestat în 1949, în urma unei trădări. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Pitești (anchetatorul Cârnu). La 6 februarie 1950 A FOST DUS LA MARGINEA SATULUI IZVOARELE ȘI ÎMPUȘCAT. CADAVRUL A FOST LĂSAT LA LOCUL EXECUȚIEI, ca un avertisment pentru țăranii recalcitranți”. 2006 - Josef Pildner, în “Universul dâmbovițean” nr. 7 din 2-8 iunie 2006, a publicat o mult mai amplă biografie a studentului TRAIAN MARINESCU GEAGU, preluată integral și de autorii Mihai Oproiu și Eduardt Samoila în monografia “Înfruntând veacurile. Așezări
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
În perioada 10-16 noiembrie 2014, Institutul Balassi - Instiutul Maghiar din București, împreună cu Muzeul Național al Țăranului Român, organizează a opta ediție a Săptămânii Filmului Maghiar la București. Evenimentul își propune să reflecte spiritul și diversitatea cinematografiei maghiare actuale. Săptămâna Filmului Maghiar va avea loc la Muzeul Național al Țăranului Român, în Studioul Horia Bernea (intrarea prin
SĂPTĂMÂNA FILMULUI MAGHIAR LA BUCUREȘTI ediția a 8-a 10-16 NOIEMBRIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93974_a_95266]
-
Maghiar din București, împreună cu Muzeul Național al Țăranului Român, organizează a opta ediție a Săptămânii Filmului Maghiar la București. Evenimentul își propune să reflecte spiritul și diversitatea cinematografiei maghiare actuale. Săptămâna Filmului Maghiar va avea loc la Muzeul Național al Țăranului Român, în Studioul Horia Bernea (intrarea prin str. Monetăriei nr. 3). Intrarea la proiecții va fi liberă. Filmele vor fi subtitrate în limba română și în limba engleză. În deschiderea Săptămânii Filmului Maghiar de la București va fi proiectat, în prezența
SĂPTĂMÂNA FILMULUI MAGHIAR LA BUCUREȘTI ediția a 8-a 10-16 NOIEMBRIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93974_a_95266]
-
al Săptămânii Filmului Maghiar. Mai multe informații despre filme: www.ccu.ro, www.muzeultaranuluiroman.ro Csegedi Magdolna Organizator al Săptămânii Filmului Maghiar la București Institutul Balassi - Institutul Maghiar din București 0724-557-112 www.ccu.ro Iuliana Bălan PR, Muzeul Național al Țăranului Român 0754-218-793 www.muzeultaranuluiroman.ro
SĂPTĂMÂNA FILMULUI MAGHIAR LA BUCUREȘTI ediția a 8-a 10-16 NOIEMBRIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93974_a_95266]
-
O jurnalistă din studio în timpul unui program live despre protestele de aseară, întreabă reporterul aflat pe o șosea pierdută din România - într-un sat, la Pungești, unde jandarmii și țăranii s-au confruntat toată ziua. Reportera a întrebat așadar - Cum e acolo!? Reporterul și-a început relatarea astfel - ” E ceață, e frig, e întuneric !” Țăranii protestează împotriva exploatării gazelor de șist, desi li s-a spus că exploatarea lor le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
aflat pe o șosea pierdută din România - într-un sat, la Pungești, unde jandarmii și țăranii s-au confruntat toată ziua. Reportera a întrebat așadar - Cum e acolo!? Reporterul și-a început relatarea astfel - ” E ceață, e frig, e întuneric !” Țăranii protestează împotriva exploatării gazelor de șist, desi li s-a spus că exploatarea lor le va aduce prosperitate, locuri de muncă, șosele, civilizație, etc. Ei vor să rămînă cu ale lor. E dreptul lor, nimeni nu le poate lua asta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
s-a spus că exploatarea lor le va aduce prosperitate, locuri de muncă, șosele, civilizație, etc. Ei vor să rămînă cu ale lor. E dreptul lor, nimeni nu le poate lua asta. Binele nu se face cu râul, cu jandarmii. Țăranii au făcut zid și sunt cu mâinile goale în fața unei trupe de jandarmi antrenată să păstreze ordinea - să intervină în forță, să folosească armamentul din dotare, gaze, pistoale de tot felul, grenade lacrimogene, apa din mașinile de pompieri, bîte , etc.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
oamenii simpli, nemulțumiți, care protestează. Jandarmii apară nu legea, ci interesele marelui capital, ale unei mari companii străine și ale câtorva politicieni și afaceriști de vârf autohtoni. Mai mulți oameni au ajuns la spital. Unul a făcut infarct. Mulți dintre țărani sunt bătrâni. Toți sunt cu mâinile goale. Nu au cu ce riposta forței organizate. Statul are privilegiul folosirii violenței. Știm lecția asta. Imaginea jandarmilor este prin ea însăși o amenințare. Peste drum imaginea neputinței și exasperării oferită de niște țărani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
țărani sunt bătrâni. Toți sunt cu mâinile goale. Nu au cu ce riposta forței organizate. Statul are privilegiul folosirii violenței. Știm lecția asta. Imaginea jandarmilor este prin ea însăși o amenințare. Peste drum imaginea neputinței și exasperării oferită de niște țărani din cea mai săracă zona din Europa. Ce imagine ! Și cita amărăciune îmi stîrnește ea! Reporterul are dreptate, dar nu numai pentru acel sat pierdut. În România toată e ceață, e frig, e întuneric! Sursa: Stelian Tănase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94011_a_95303]
-
dumneavoastră ateu prin presupunere sau cu alte opțiuni, iar cînd omul este lucrător întru Dumnezeu, faptele și opera lui devin funcții ce contribuie la împlinirea sacerdoțiului divin. Astfel, cînd, prin știință, gîndire, artă, activitate profesională și socială, cercetătorul, muncitorul, savantul, țăranul, medicul, filosoful, dascălul, poetul, pictorul creator de valori pămîntene sau conducătorii lumii vor accesa harismele misiunii creștine, fiecare va deveni în profesia sa un „preot” și, implicit, activitatea sa, un loc epifanic în comuniune cu epifania cosmică. Maria Diana Popescu
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
1848, Gheorghe Cristea a fost înlocuit în funcția de învățător de un anume Șoimu, om cu mai multă pregătire, primul rămânând cantor bisericesc în Ulmeni. Din anul 1875, treburile școlii locale au fost preluate de către învățătorul Vasile Sas, fiu de țăran vrednici și înstăriți din Ulmeni, care urmase cursurile școlii normale la Vlădicia din Gherla. Concomitent, timp de 2 zile pe săptămână, acesta a fost învățător și în satul Țicău. Cu efective destul de reduse funcționează școala și în anul 1886-25 de
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Moldovan, cantor fiind la biserică , fostul învățător, Vasile Sas, până în anul 1899. De la dascăl, copiii învățau, pe lângă carte, altoitul pomilor, stupăritul, cioplitul, împletitul, ș.a. Sala în care se realiza instrucția și educația elevilor se muta de multe ori, de la un țăran creștin la altul, în căutarea unor condiții mai bune. Așa s-a întâmpat, de exemplu, în timpul învățătorului Vasile Sas, când din lipsă de spațiu școlar, corespunzător, acesta aduna copiii în propria casă. Încălzitul singurei săli de clasă se realiza prin
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Avram Iancu (din Târgu-Mureș) și a bustului lui Nicolae Bălcescu (din Sovata). Am scris despre încercarea miniloviturii de stat de la Târgu-Mureș, prin care se urmărea un minirăzboi civil în zonă, în acel „martie negru”. Am relatat despre zdrobirea sălbatică a țăranului Mihăilă Cofar, despre zvârcolirile antiromânești ale grupului iredentist-udemerist, despre încercările, încă de pe atunci, de autonomii teritoriale, pe criterii etnice, dorința de a fi maghiara cea de-a doua limbă oficială în România. Am protestat împotriva înlocuirii tablelor indicatoare ale unor
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
o prioritate o acordă muzicii populare și clasice, iar dintre piesele preferate menționează două: Concertul pentru pian nr. 2 de Sergey Rachaminov și Carmina Burana de Carl Orff. Nepotul vestitului Traian Deheleanu-Glumă, pe care îl consideră un adevărat exemplu, un țăran fără mari școli terminate, un intelectual cu extremă ambiție și pasiune, mărturisește că, prima sa vioară a obținut-o la vârsta de 4 ani, după ce făcea scene de gelozie față de fratele Emil și verișorul primar Ionel, care cântau la vioară
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
nu glumă, Cum banul e ochiul dracului, iar primarii și consilierii aleși sunt și ei oameni, n-au putut rezista ispitei. DNA a trimis până acum în judecată peste 80 de persoane: primari, consilieri și funcționari corupți, care în loc să ajute țăranii să primească subvenția pe pășune, au furat-o de sub nasul lor. Au transformat neveste și prieteni în fermieri fictivi. Luate separat, furturile din banii pe pășuni par hoții minore, nesemnificative, dar în ansamblu, gaură financiară e o mare necunoscută. Până la
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
subvenției, sărăcesc pe zi ce trece. Primarii și consilierii de la sate au devenit experți în organizarea unor licitații atât de stufoase, încât omul de rând nu are nicio șansă să câștige. Și în Moldova și în Muntenia și în Transilvania, țăranii se plâng că furtul de subvenții pe pășuni a devenit sport național. Cu victime colaterale, fermele mici și medii. Procurorii acuză funcționarii și aleșii că au format caste, au păstrat bine secretul acordării subvenției și au inventat moduri de fraudare
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
que ça, je ne ferais plus rien pendant une semaine..." * Casa asta de piatră, țărănească, e veche de cîteva sute de ani. Pîn-acum o sută cincizeci de ani a fost moară. Astăzi e-o fermă mică. Generații de morari și țărani francezi au trăit și murit între zidurile acestea. Dintre ei, mulți au fost călugări. Iubesc amintirea lor, ca a propriilor mei strămoși. Casa aceasta, zidurile, paturile, podoabele sunt omenești cum numai lucrurile țărănești pot fi. încă cred că omenia adevărată
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
ei, mulți au fost călugări. Iubesc amintirea lor, ca a propriilor mei strămoși. Casa aceasta, zidurile, paturile, podoabele sunt omenești cum numai lucrurile țărănești pot fi. încă cred că omenia adevărată e la țară. Există o internațională autentică: aceea a țăranilor. Ceea ce iubesc la țărani este și admirabila lor lipsă de igienă. Igiena sterilizează; ne face moartea nefamiliară, dușmană. în loc să vedem prietenie în lucruri, ne speriem de ele și ni le îndepărtăm. "Obiectul acesta este contaminat! Feriți-vă de microbi!" și
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
călugări. Iubesc amintirea lor, ca a propriilor mei strămoși. Casa aceasta, zidurile, paturile, podoabele sunt omenești cum numai lucrurile țărănești pot fi. încă cred că omenia adevărată e la țară. Există o internațională autentică: aceea a țăranilor. Ceea ce iubesc la țărani este și admirabila lor lipsă de igienă. Igiena sterilizează; ne face moartea nefamiliară, dușmană. în loc să vedem prietenie în lucruri, ne speriem de ele și ni le îndepărtăm. "Obiectul acesta este contaminat! Feriți-vă de microbi!" și iată obsesia microbilor care
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
făcut atunci, pentru ai tăi de-acasă cei dintre lumi, cei de la margine când Cenzorii la Centru dormitau : pe nimeni n-ai lăsat să îți traducă jocul în care-a trebuit să dovedești pricepere, umor și gravitate mai presus decât țăranii tăi ani mulți au studiat apoi cei de la universitatea franțuzească fenomenul, cu instrumentele la modă - trecând, mai înainte, pragul cuvintelor tale materne Nu pleca Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
copitelor lui, lovind asfaltul în ritmul unui trap leneș, parc-ar marca trecerea secundelor din neunde spre neunde. Dacă florile păpădiilor dealului nu și-ar opri cascada lor galbenă în stavila șoselei cenușie, și calul murg, și căruța roșie-argintie, și țăranul îmbrăcat în negru de pe capra căruței ar pieri copleșiți de floare. Adie vântul în frunzele sensibile ale plopului din dreapta, și urechea câinelui culcat lângă mine în iarba mare și proaspătă, tresare ca de o atingere materială. O muscă neagră, autentică
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
dumnealui dă semn că s-a trezit, doamna domniei sale se șterge iute de cele lacrimi și-i sare în ajutor bolnavului giugiulindu-l, alintându-l ca pe-un școlar... ...Rezerva "12" are 8 paturi. Toți bolnavii suferă care cum. Un țăran din Mehedinți, un lungan căruia nu-i ajunge patul, dar slăbănog, schelătos, uscat, cu pomeții obrajilor cât merele, când doarme emite niște strigăte cam așa: "uah"! - dar tare, strigat, stil "săriți, arde casa" ca să continue altfel: "ui-boal!" - toate astea întrerupând
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
niște strigăte cam așa: "uah"! - dar tare, strigat, stil "săriți, arde casa" ca să continue altfel: "ui-boal!" - toate astea întrerupând un sforăit asurzitor. Probabil că alungă graurii ce-au dat năvală printre butucii de vie. Doarme cu gura deschisă. Un alt țăran, tot slab, ca muma pădurii, geme încovrigat în pat molfăind ceva între gingii. în celălalt pat, de data asta un intelectual, a fost adus cu piciorul tăiat de la genunchi. Are o soție tare frumoasă care se uită speriată la soțul
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]