887 matches
-
și nu a părut să se mire văzând tânăra aceea subțiratică sculându-se de pe lavița ei. Crengile uscate pe care le ducea sub braț lăsau să cadă pe dușumea dâre lungi de zăpadă. Chipul ei veșted semăna cu al oricărei țărănci bătrâne din ținutul siberian. Buzele, acoperite cu o rețea fină de riduri, i-au fremătat. Și în gura aceea, în pieptul uscat al acelei ființe de nerecunoscut, a răsunat vocea Albertinei, o voce din care nu se schimbase nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
romanțată a orașului ca spațiu al tuturor posibilităților cu o imagine mai realistă a problemelor pe care femeile de la sate le puteau Întâmpina dacă se mutau la oraș. Una dintre critici suna astfel: Trebuie să i se scoată din capul țărancei noastre gândul, că adevărata fericire ar fi numai viața dela oraș,... șdoarț satul poate oferi o adevărată viață de sănătate fizică și morală 68. Afirmația de mai sus ilustrează, În același timp, schimbarea priorităților de la fericirea personală la sănătatea colectivă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe relațiile de rudenie, de vecinătate sau, pur și simplu, pe conștiința unui trecut comun. Totuși, motivația susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la Întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi Întîmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
p. 23). Exemplar pentru modul În care unii intelectuali francezi au renunțat la opțiunile comuniste este cazul lui Louis de Villefosse, care, În urma unei călătorii În URSS În 1952, cînd Îi sînt arătate miracolele comunismului, vede Într-o gară o țărancă bătrînă care ține În mînă un ou pe care Îl arată celorlalți ca pe cel mai prețios giuvaer. În acel moment, credința lui Villefosse se prăbușește. Similar, Pierre Emmanuel abjură propriile credințe politice ca urmare a unei călătorii În România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atunci când forța de muncă este puțin numeroasă”. Până acum ne-am oprit doar asupra boabelor decorticate. Dar ce se Întâmplă cu restul plantei? Este limpede că de la o plantă se recoltează mult mai mult decât semințele. De exemplu, pe o țărancă din America Centrală ar putea să nu o intereseze numai numărul și mărimea boabelor de porumb, ci și știuleții pe care Îi poate folosi ca nutreț sau ca perii, pănușii și frunzele ce pot servi drept ambalaj, furaj sau la acoperirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
regina Saw, text preluat din The Glass Palace Chronicle of the Kings of Burma, traducere de Pe Maung Ting și G.H. Luce, Oxford University Press, Londra, 1923, p. 177: „«Privește care e starea regatului. Nu ai popor, nu ai țărani și țărance În jurul tău... țăranii și țărancele se tem și nu vor intra În regatul tău. Se tem de dominație, căci tu, o, rege Alaung, ești un stăpân crudș”. Analiza clasică a acestui fenomen În Asia de Sud-Est se găsește În Michael Adas, „From
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
The Glass Palace Chronicle of the Kings of Burma, traducere de Pe Maung Ting și G.H. Luce, Oxford University Press, Londra, 1923, p. 177: „«Privește care e starea regatului. Nu ai popor, nu ai țărani și țărance În jurul tău... țăranii și țărancele se tem și nu vor intra În regatul tău. Se tem de dominație, căci tu, o, rege Alaung, ești un stăpân crudș”. Analiza clasică a acestui fenomen În Asia de Sud-Est se găsește În Michael Adas, „From Avoidance to Confrontation: Peasant Protest
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și consolidarea orânduirii social-politice de după 1948. Ana Nucului, compromisă de tezismul afișat, reia în context istoric diferit schema din Popa Tanda de Ioan Slavici, fiind o pledoarie pentru efectul edifiant al exemplului personal și al tenacității. Cartea, cu o protagonistă țărancă „promovată” directoare de cămin cultural, include numeroase clișee, dar reunește pasaje descriptive, pagini de observație, portrete, creionări de situații diverse nu lipsite de interes. Prezentarea vieții rurale, deslușirea complexității psihologice a oamenilor așa-zis simpli, interesul pentru savoarea anecdoticii cotidianului
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
grăniceri. Sensul moral încifrat în narație e simbolizat ironic de inscripția de pe o monedă romană lipită de fruntea însângerată a lui Badea Fierăscu: „Gloria Constantini”. Note accentuat sociale individualizează nuvelele de evocare istorică. Înspăimântată de năvălirea turcilor în sat, o țărancă se refugiază la stâna din munți a tatălui ei, urcând cu un copil în cârcă, unul în poală, altul de mână, pe cărarea cea mai scurtă, dar și cea mai primejdioasă. Când, frântă de osteneală, simte că începe să-și
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Nicolae Turcan: Apropo de mănăștureni și de studiul imaginarului: am văzut din autobuz un tânăr care, Încercând să-și pună În valoare musculatura, avea un mers foarte legănat. M-am dus imediat cu gândul la cântecul popular În care tânăra țărancă Îl admiră pe „badea” pentru mersul lui legănat, și mi-am dat seama că ea nu-și dorește un intelectual, ci un om, cum ar spune D.D. Roșca, subjugat de „mitul utilului”... Doru Pop: Chiar mersul legănat ar ține de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o cercetare efectuată între anii 2000-2002 în județele transilvănene am constatat următoarea structură homogamică: dintre bărbații intelectuali, circa 80% sunt căsătoriți cu femei intelectuale, dintre funcționari, 70% cu funcționare, dintre muncitori, 70% cu muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
masacru caldeean al prizonierilor, o flagelație romană, o execuție pariziană prin ghilotinare) și culoare locală. Ciuleandra e un mic roman preocupat să sondeze o psihologie tarată ereditar de porniri criminale. Personajul principal, Puiu Faranga, fiu de boier, urmărește fascinat o țărancă la horă, jucând ciuleandra. Dansul popular îi apare ca o expresie a vitalității, absentă din sângele spiței lui vlăguite. Fata, Mădălina, e luată de la părinți și trimisă în străinătate, într-un pension, ajungând o domnișoară desăvârșită, cu care eroul se
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
atare, în pofida personajelor eroice invocate (Horea, Avram Iancu), acestea rămânând în fundal, definite in absentia, ci de percepția evenimentelor la nivel popular, dintr-o perspectivă cvasianonimă și naivă, prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
de irealitate, decât „Ei?, ce, m-au găsit dracii?!”. Mai subtilă, de un fantastic poesc, este povestirea Amiază de vară, scrisă mai târziu și inclusă de autor în ediția definitivă a nuvelelor sale. Într-o zi caniculară de vară o țărancă aude mașina de cusut mergând singură, e înspăimântată, nu înțelege nimic. Vocea aspră a bărbatului sosit de la câmp (vocea lucidității) destramă această vrajă plină de teamă. Este, în fine, a treia categorie (Întâlnirea din Pământuri, O adunare liniștită) unde P.
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
cu celelalte secvențe ale compoziției. Punctul de plecare este și aici Siliștea Gumești, centrul universului romanesc al lui P., însă după cincizeci de pagini pregătitoare, excepționale sub raport literar (scena de dragoste dintre Paul Ștefan - „al lui Parizianu” - și tânăra țărancă Ioana), acțiunea se mută la oraș (București), și de aici, pe urmele evenimentelor, în alte centre europene. O scenă se petrece în cabinetul lui Hitler, alta la cartierul general al armatei engleze, un personaj ajunge pe frontul de Răsărit și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
capitală a eroinei e dragostea mistuitoare pentru Ștefan, împărtășită de el platonic. Mai mult povestire decât roman, Gențiane desfășoară o biografie în felul ei exemplară. Fiică a unui restaurator dintr-o gară rurală, Rada Ionac, ajunsă chelneriță, e, sufletește, o țărancă robustă, floare aspră de munte, deșteaptă și ambițioasă, agresivă la nevoie, neînduplecată în voința de a se realiza. Atrasă irezistibil spre teatru, ea ține cu tot dinadinsul să i se consacre și nimic nu îi poate clinti hotărârea. Fugindu-i
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
funcționar bancar, Mândricioaia e o moașă meșteră în „trasul de rânză” și datul „în zodii”, Gâță e un soi de șantajist rural, doctorii Popescu-Căpușe și Cicoare schimbă între ei localitățile de reședință - Noroaiele de Sus cu Croncani și Smârcuri -, o țărancă e Silistra, alta e Safta lui Briceag. Spirit riguros, doctorul U. a deprins în perioada de formație calitățile de căpetenie ale profesionistului: observarea atentă a realității, gândirea rațională, dragostea de semeni, dorința de a ajuta oamenii în suferință, toate regăsibile
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Când a fost să moară Neculuț), Ilariu Dobridor, Ștefan Bălcești (Îndurare..., îndurare...), Sabina Paulian ș.a. O miniantologie lirică sub genericul „Iarna în poezia oltenească” reunește versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate. Secțiunea de proză - mai extinsă - este alcătuită din schițe și nuvele de Jean Bart (Mărgărint bețivul), I. C. Vissarion (Învietorul de morți, Gura lumii, Baba Maria descântătoarea), Al. C. Calotescu-Neicu (Stejarul
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
VEDINAȘ, Traian (15.IX.1947, Lazuri, j. Sălaj), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei Vedinaș, țărancă. Urmează școala generală în satul natal și în comuna Valcău de Jos, o școală profesională (1961-1964) și Liceul „Ioan Slavici” (1964-1968) la Arad, Facultatea de Filologie, secția română-germană (1968-1972), și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie (1975-1981), la Universitatea „Babeș-Bolyai” din
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
treia zi când, alertați de dangătele clopotului stârnite de captivă, o hrănesc și o adapă cu alcool tare, îmbătând-o. Cele mai poetice istorisiri ale lui V. se cantonează într-o lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși în sezonul împerecherii, un cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
relații de rudenie sau e chiar naratorul povestirii-ramă. Primul roman gravitează în jurul boierului Amărășteanu, pater familiae și figură tutelară. Povestea de dragoste dintre bărbatul matur și prea tânăra soție, care nu îi va rămâne credincioasă, cea a iubirii cu o țărancă, al cărei rod e un fiu bastard, povestea conacului și moșiei de la Amărăști vor fi descoperite, de fiu, atunci când găsește jurnalul tatălui. Trama detectivistă - urmărirea adevărului despre propria familie, implicit și despre sine - conduce nu doar la revelarea unor secrete
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
Bine construit, textul propune un subiect la limita între real și fantastic: întoarcerea după zeci de ani a soțului dispărut pe front, pe care „bunica Suzana” îl așteaptă nu cu fidelitatea unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau răspunsul divinității
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
intervievat prezintă următoarele caracteristici: femei cu vârsta actuală între 30 și 40 de ani - 14%; 40-50 de ani - 56%; peste 50 de ani - 30%. Profesiile și ocupațiile acestora, în 1989, erau: 34% - muncitoare, 30% - funcționare, 8% - intelectuale, 8% - casnice, 6% - țărănci, 4% - eleve sau studente, 10% - alte categorii. În ceea ce privește studiile intervievatelor în aceeași perioadă: 20% erau absolvente ale unei instituții de învățământ superior, 44% absolviseră liceul, 10% - zece clase și 26% - școala generală. Starea civilă a acestora, la data abrogării decretului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Lipsa de încredere între indivizii ce alcătuiau „colectivele de muncă” ale trecutului apropiat este semnificativă și din aceste indicii. Reținem însă și faptul că specificarea sintetizată în sintagma „mai vorbeam, între noi, femeile” aparține intervievatelor de profesie muncitoare, casnice și țărănci. Nici o intelectuală sau fostă studentă (liceană) înainte de 1989 nu recunoaște să fi făcut confesiuni care să depășească cadrul partenerului, mamei și unei singure prietene. 4. Gradul înalt de traumă psihică reprezentat de aceste fapte este, poate, cel mai bine exprimat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, I.[ancu] C. (2.II.1879, Costeștii din Vale, j. Dâmbovița - 5. XI. 1951, Costeștii din Vale, j. Dâmbovița), prozator. Este fiul natural al Ilincăi Sotir Dumitru, țărancă, și al unui brutar, grec macedonean de origine, Constantin Vissarion. Urmează cinci clase în comuna natală (1886-1891), apoi, dat în familia bunicului, e ucenic la un cizmar din Titu (1892-1895), de unde fuge, devenind agent veterinar, copist la tribunal, notar (1901
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]