1,197 matches
-
murdărind bluzița albă a fetei.Ar da să zică ceva dar se aude un strigăt: -Vacile se duseră pe Orga la vale! Acolo e un lan de porumb și nu știu dacă nu cumva vine brigadierul Neamțu’pe aici! -E țața Rada, fugiți că au intrat vacile în porumbii ei! E țata Rada, soacra brigadierului! Brigadierul Neamțu! Spaima celor din sat care și-au găsit de multe ori vacile duse la brigadă, miliția ce verifica fiecare așa zisă infracțiune și teama
AMELY P3 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343628_a_344957]
-
pa inipa te jirisăw palpale and-o bosketoja.” “But laćho”, phendas o manuś. “Putisarca te tațares țuț, ama inipa lazïmi te jirisos palpale and-o bosketoja.” O źukel mulcumisardas lesqe pa thodas peș tele paś-i jak. O' sjas kjar ferićime, sjas leș țațo pa tal-o nakh sjas leș ekh kokalos baro, sajis astardas te xal leș. Pala ekh vakïci o manuś inkjas andar-i koliba pa puśtas leș: “Tațardan țuț destul źi akana ?” ”Źi akana na”, djas angal o źukel, dikhindos aver kokalos
DE CE CÂINELE ESTE PRIETENUL OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379814_a_381143]
-
a terminat, fetele i s-au mă-ritat la oraș... Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine să mai țeasă? “Am auzit că au ieșit altele acum; lumea vrea dintr-alea, persiene... chiar și pe la noi prin sat. Țața Ioana cică și-a luat și ea... că-s prea frumoase! A lăsat cu limbă de moarte la nurori când o fi, să i le dea peste groapă. Așa măcar s-o bucura de ele ăi mai tineri, că țolici
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
a terminat, fetele i s-au măritat la oraș... Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine să mai țeasă? “Am auzit că au ieșit altele acum; lumea vrea dintr-alea, persiene... chiar și pe la noi prin sat. Țața Ioana cică și-a luat și ea... că-s prea frumoase! A lăsat cu limbă de moarte la nurori când o fi, să i le dea peste groapă. Așa măcar s-o bucura de ele ăi mai tineri, că țolici
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
inițiat unul din giganții care au caracterizat epoca sa și anume Institutul de Fizică Atomică Măgurele, de lângă București. Și acest institut a devenit măr al Discordiei deoarece este unicul obiectiv industrial care are realizări palpabile fără aportul iubitului nostru guvern. Țața Florica, care a ajuns la sapă de lemn după îndeplinirea cutumelor la moartea gârbovitului său soț a ieșit să demonstreze vehement împotriva Legii care ar admite înmormântarea fără preot. Un insignifiant măr al Discordiei generat de veșnica campanie electorală în
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
creează avantaje electorale. Fără nici un motiv plauzibil nu admite eliberarea avizelor necesare, blocând astfel lucrarea. Ar fi păcat ca fizicienii noștri să părăsească țara spre o gazdă mai primitoare numai și numai deoarece politicienii noștri sunt veșnic în campanie electorală. Țața Florica, în numele tuturor habotnicilor Ortodocși din fosta Valahie și Moldova, se opune vehement Legii potrivit căreia se admit înmormântări și chiar incinerări fără obligativitatea unei slujbe religioase. Este dreptul ei de a vocifera. Dar să vedem dacă are de ce! Cimitirele
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
atinsă femeia. Pe mine nu mă interesează. Facă ce-o vrea! Dar mi-e milă de el, săracu’! Fără nevastă...fără copii...uite-așa îmbătrânește! Că alea care vin la el și pleacă...multe sunt măritate. Își părăsesc bărbații, fă, țațo. Nu mult, așa...fo zece-cinșpe zile și, când le gonește Călin, se întorc spăsite la bărbați. Chit că mănâncă o bătaie zdravănă. Dacă rămân borțoase, copilul ajunge-n curtea încornoratului, iar bietul Călin rămâne singur cuc. Și vremea trece...trece
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
și, când le gonește Călin, se întorc spăsite la bărbați. Chit că mănâncă o bătaie zdravănă. Dacă rămân borțoase, copilul ajunge-n curtea încornoratului, iar bietul Călin rămâne singur cuc. Și vremea trece...trece... Să nu-i plângi de milă, țațo? Să nu-i plângi de milă? Așa îl plângeau femeile pe Călin, așa veneau și plecau de la el. Iar bărbații?.. Îi cam luaseră frica. Mai ales atunci când cânta pe la nunți. Pentru că el nu cânta cu vioara, el iubea cu vioara
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
arcușului, bărbătească, vioara îi răspundea ca o iubită în extaz, cu sunete săltărețe, incitante, făcând femeile să tresalte, răscolite de dorințe. Când femeile dădeau capul pe spate, cu ochii întredeschiși, pierduți în hățișuri de visări, Călin ataca melodia „pe vale, țațo, pe vale/ c-a făcut fasolea floare/of...” Dacă vreuna îi zâmbea cu subînțeles în acel moment, atunci se înțelegea cu ea din priviri, acele priviri prelungi, cu ochii strălucind de dorințe. Și Călin se oprea din cântat. Ieșea afară
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
grăunte de farmec, unii artiști speriați de uitare, ori trepăduși ai lor îmbătați de falsă celebritate s-au apucat și de scris, cu toptanul, cărți de clacă, făurite ca mileul, la gherghef, din ață și ac, între două sfădeli de țațe cățăbăioase! Făptuiesc prostii livrești, multe, necrezut de multe, (te miri cum de scriu oamenii aceștia sute de cărți!), se autoîncoronează cu titluri pe bază de doctorate îndoielnice, plătesc să fie citați prin zeci de enciclopedii și antologii, își umflă biografiile
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
cub de gheață Și uită de-omenie... săpând negre tunele. Neobosită, Gura Lumii bârfește veninoasă. Lovește fără minte în tot ce-i stă în față. Deși nu te cunoaște, veninul și-l revarsă... Și-ascunde sub...povețe, doar clevetiri de țață! Ne stingem prea devreme... ca flama lumânării Atunci când ne atinge a morții mângâiere. Trecători prin Lume, sortiți ades uitării, Ne înălțăm la Ceruri lăsând în jos...durere. Noi toți vom fi...Acolo pe cealaltă Lume De ce atâta ură când Timpu-i
GURA LUMII de DOINA THEISS în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345885_a_347214]
-
curte și găsise ușa de la casa mică la perete. Și atunci femeia a strigat un vecin: <Măi, cutare, zice ea, n-ai văzut pe dom’vățător, că e ușa deschisă la casa mică și ei nicăieri?> <Nu i-am văzut, țață, cine a mai stat pe viscolul ăsta să se mai uite de ei!> <Mă, zice femeia, nu e lucru curat cu ei...Ia vino și tu să vedem ce și cum...> S-a dus și vecinul și au început să
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
a rămas “trăsnit ... Cu această ocazie mi-am dat seama de caracterul multor așa-ziși prieteni. Recunosc, și eu am dat dovadă de lipsă de bun simț ... M-am văzut nevoită să recurg la un gest extrem ... după ce vreo trei “țațe” masculine m-au atacat pe “Cleopatra”. De fiecare dată când i-am spus lui Mihai de răutatea unor femei care mă atacă pe privat sau de cei trei ce mă atacau pe față, el îmi răspundea:”iartă-i!” Tu, mă
MIHAI CĂTRUNĂ-MAESTRU SPIRITUAL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346732_a_348061]
-
2014 Toate Articolele Autorului S-a întâmplat un tragic accident, Banal și pot să zic chiar foarte rar, Când soacra lu' Ion (și el prezent) Mortal a fost lovită de măgar, Și-atâta jale pe bietul Ion Și plânsete pe țața Maricica, Încât s-a dat în șapte sate zvon: Măgaru' a ucis-o pe mămica (!) Așa că, n-a trecut de miezul zilei Și-atâta lume-n jurul casei lor S-a adunat, dar, la aflarea știrei Acestui accident îngrozitor, Însă
ACCIDENT DE ... MǍGAR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346994_a_348323]
-
Andrei le făcea pe seama morții, și-i ziceau să-l încurajeze. - Țin-te tare nea Andrei! Fugi mereu din calea ei. - Așa fac, dacă tu vrei, și se ducea agale să-și ia medicamentul tămăduitor, de junghiuri și tuse, de la țața Mărița Floreaca (crâșmărița zvăpăiată, c-a-nșelat comuna toată, încărcând nota de plată), cum i se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
-se să rupă câte o noapte de amor de la iubita lui studentă. În final, Costel s-a însurat și a plecat de acasă, lăsând-o pe biata Dana pradă mâinii de fier a maică-sii - o femeie implacabilă, ranchiunoasă și țață, interesată de soarta oricărui vecin de seama fetei sale, care făcea cine știe ce trăsnaie pur copilăroasă și dornică mai mereu de a-l denunța părinților, cu speranța în suflet că va primi bătaia - zicea ea - binemeritată. În schimb, tatăl Danei era
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
vorbesc...se duceau vecinele și stăteaaaau cu ochii holbați, și nu le venea să creadă, dar de înțeles, nu înțelegeau nimic , parcă vorbeau în altă limbă. Bogat, bre, frate mai ai, parcă ar face banii la nicovală, îi spusese odată țața Maria lu’ Tătălică lui nenea Costică, însă nimeni nu-și închipuia că datoria ăluia de asistent era să colecteze banii de operații pentru tovarășu’ doctor, el rămânea doar cu ceva, acolo, ca omu. De când i-a spus așa ceva , gata, nu
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Era o femeie uscățivă, cu pielea zbârcită și negricioasă. Nu era nici măcar înaltă, însă nu putea trece neobservată. De ce? Pentru că ea era ...Turnica. Nici tanti..., nici țața..., nici lelea ...,cu toate că avea o vârstă. Cu siguranță nu o chema așa, asta era porecla ei, cum se obișnuiește a se da oamenilor de la sate, un al doilea nume, legat de ceva din asemănarea, ocupația, caracterul, particularitățile lor. Cum a
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
jucau alergata, țurca, clase (șotronul ), cartonase....jocuri importante, pentru care se opreau și mașinile de multe ori ca să nu îi deranjeze! A... și mai treceau rând pe rând, sau de multe ori se întâmpla să se prindă toți pe drum, țața Maria cu hârdăul , Neicuțu cu cobilița,tanti Viorica cu cele două găleți de apă smălțuite ( emailate) și cu flori pe deasupra, la puțu de la ,,Vulpea”, unde era și o troiță (o cruce mare de lemn, destul de solidă , acoperită, pe care o
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
două găleți de apă smălțuite ( emailate) și cu flori pe deasupra, la puțu de la ,,Vulpea”, unde era și o troiță (o cruce mare de lemn, destul de solidă , acoperită, pe care o luam noi cu asalt și o cuceream ori de câte ori nu era țața Maria sau moș Niculae Tebeică acasă. Și o mai văd pe Bitina venind la adunat de zarzăre ,,la grădină”, trăgând după ea și vaca pe care o aducea la păscut. Altădată, m-aș fi ferit din calea ei, ca să nu
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
normali. Eu nu le puteam vedea și percepe calitățile lor intelectuale. Din punctul meu de vedere, dacă avea doi ochi, două mâini și două picioare, indiferent că era preotul, doctorul, învățătorul, primarul , președintele colectivului, ori nea Vasile, tanti Leana sau țața Maria mie îmi era tot una. În ochii mei de copil, erau toți la fel. Normali! Pe câtă vreme, pe ceilalți, cei care erau ,, însemnați de Dumnezeu” , îi percepeam altfel. Și nu erau puțini, dacă stau bine și mă gândesc, erau destul de
NICULINA...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376862_a_378191]
-
obicei popular, din bătrâni, de-a se juca acest joc a doua zi după nuntă, arătându-se nuntașilor cămașa miresei pătată de sângele dezvirginării.(n.red.) ]. Bineînțeles că noi am fost destul de hotărâți să nu le dăm această satisfacție de țațe guralive și ne-am culcat liniștiți în dormitorul nostru, îmbrățișându-ne și sărutându-ne ca doi porumbei ce se iubesc, înfrânându-ne poftele stârnite de sângele fierbinte ce dădea în clocot prin corpurile noastre. Amândoi eram dornici să mușcăm din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
și fabulațiile livrești, relevarea activității de excepție a unuia dintre cei mai celebrii români, Constantin Brâncuși, prezentând biografia și creația acestuia. Activitățile incluse în proiect sunt următoarele: PREZENTARE DE CARTE: Alexandru Buican - The Impaler. A Biography of Vlad III Dracula (Țațe Publishing, Oklahoma, UȘA, 2015), Țepeș. O biografie a lui Vlad III Dracula (Editură Livingstone, București, 2002), Brâncuși. A Legendary Life (Actaeon Books, Baia Mare, 2016), Brâncuși. O biografie (Editură Artemis, București, 2006); MASĂ ROTUNDĂ Vlad III Dracula - Istorie și Mit; CONCURS
CONSTANTIN BRÂNCUŞI, VLAD III DRACULA” PROIECT INTERNAŢIONAL DE PARTENERIAT de DANIELA SITAR TĂUT în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376536_a_377865]
-
ce inimă are fata asta...s-o pui la rană , nu alta, ea ce-i mai deschide și ăluia poarta! Sau: -Văzuși Dumitre, pe fătuca cea mică a lu ”Neculai, se ducea cu două găleți de apă de la fântână, la țața Maria, a dân deal, că e bolnavă de vreo două zile, săraca, și copii-s duși cu treburi pă la București, vin abia poimâine, suflet milos, alam de mama ei...bine o s-ajungă, după inima pă care o are! Ori
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]