KorAP: Find »[drukola/base=țanțoș & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...24 >

595 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423

să obțină legătura, stăpînii plecaseră și nu știau să-i spună unde. Singura soluție era să aștepte, Carlos plecase și n-avea cine să scoată Mercedesul și s-o ia pe șoseaua care duce la Ancón În căutarea domnișorului Bobby. Țanțoșa strigă din nou că se Întîmplă și În cele mai bune familii și-i porunci lui Julius să se culce și să adoarmă imediat. Dar nici după o oră Încă nu adormise. Era imposibil, din pricina gîndurilor care-i treceau mereu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
unei lungi autostrăzi... Stinse lumina, fără prea multe speranțe de data asta... de ce să-și facă atîtea iluzii, dacă o simplă cută de cearceaf era În stare să-l Împiedice să ajungă la Ancón, oricît s-ar fi căznit. Țipetele Țanțoșei Îl treziră la miezul nopții. Se gîndi la cutremure, la erupții vulcanice și la Sfîntul Dumnezeu, dar nu se cutremura nimic În palat și, cînd sări din pat, Își dădu seama Îndată că nu putea fi vorba de un pericol

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
pericol de moarte. Trebuia să fie altceva, dar nu putu face verificarea pînă dimineața, cînd, ieșind din dormitorul lui ca să meargă la bucătărie, se ciocni pe coridor cu Bobby furios, țipînd, alergînd ca un nebun ori ca am bețiv și Țanțoșa venea În urma lui În cămașă de noapte, azvîrlind după el cu tot ce-i cădea În mină și de cîte ori Îl ajungea Îi ardea cîte o palmă zdravănă. Celso și Daniel reușiră s-o potolească și o luară cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
dis-de-dimineață a găsit-o pe Coana mare la micul dejun, „bună ziua, doamnă“, vru să-i spună, dar ea i-o luă Înainte repetînd vorbele din ajun, că domnișorul Santiago o s-o siluiască pe Vilma, tocmai În clipa cînd se ivea Țanțoșa strigînd că domnișorul Bobby merita o bătaie zdravănă și avînd fața plină de zgîrieturi. Carlos simți un fior, ba mai rău: simți că fiorul ăsta se lega printr-un fir inexplicabil și rece cu un alt fior din bucătăria palatului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
dorea să fie băgat În seamă și-și căuta banii și nu-i găsea, Își striga numele și prenumele și nimeni nu-l lua În seamă și banii tot nu reușea să-i găsească odată, pînă cînd se gîndi la Țanțoșa: mămica nu e acasă și au aflat acum cu toții, mămica, Juan Lucas, Carlos, sînt un Încornorat, nu! nu! nu! Pe urmă totul a Început să-i meargă din plin, fiindcă gonea ca un nebun, de parcă-ar fi vrut să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
și nu voia să fie auzit și nimeni nu l-a auzit. Da, avea un ochi umflat dinainte, dar pentru nimic În lume n-o să le povestească cine i-l umflase, cu toate că acum Îi părea rău că o acuzase pe Țanțoșa că-i umflase amîndoi ochii. Juan Lucas, ascultînd lunga relatare a lui Bobby, avea bănuielile lui, dar era dispus să creadă tot ce spun, atît el cît și ea, chiar dacă se contrazic. Țanțoșa țipa sus și tare că atunci cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Îi părea rău că o acuzase pe Țanțoșa că-i umflase amîndoi ochii. Juan Lucas, ascultînd lunga relatare a lui Bobby, avea bănuielile lui, dar era dispus să creadă tot ce spun, atît el cît și ea, chiar dacă se contrazic. Țanțoșa țipa sus și tare că atunci cînd domnișorul Bobby a „acostat-o“, avea un ochi vînăt și cămașa ruptă. Bobby nu vru să recunoască În ruptul capului, dar deodată Începu să-i fie rușme că o femeie ar fi putut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
bordel și că el Îi rupsese muștiucul unui negru, iar negrul reușise să plaseze cîțiva pumni și-l nimerise chiar În ochi fiindcă el era beat desigur, băuse două din sticlele găsite pe coridorul de la etaj. „Nu-i adevărat! strigă Țanțoșa, revendicînd pentru ea una din vînătăile de la ochi. Nu din plăcere, domnule, nimic nu-i mai neplăcut pentru o femeie săracă, dar cinstită, nu din plăcere, ci fiindcă cinstea m-a Învățat să mă apăr astfel.“ Juan Lucas oftă ușurat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
ridice mîna ca să răspundă, de ce-i era frică oare? O luaseră prin surprindere, se gîndea că băieții n-aveau gusturi prea rafinate, trebuia să aducă o pitică pentru cînd o Începe și Julius... Ce părere avea? Părerea ei era că Țanțoșa e o femeie foarte bună și pricepută, că din fericire marea n-a ajuns la... — RÎul n-a ajuns la mare, corectă Țanțoșa... ...da, la mare. Trebuia să-i plătească pijamaua pe care i-o rupsese și mai ales era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
să aducă o pitică pentru cînd o Începe și Julius... Ce părere avea? Părerea ei era că Țanțoșa e o femeie foarte bună și pricepută, că din fericire marea n-a ajuns la... — RÎul n-a ajuns la mare, corectă Țanțoșa... ...da, la mare. Trebuia să-i plătească pijamaua pe care i-o rupsese și mai ales era de părere că Bobby trebuie sa-i ceară iertare pe loc și să le promită tuturor că n-o sa mai bea whisky În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
ceară iertare pe loc și să le promită tuturor că n-o sa mai bea whisky În neștire. Asta era părerea ei și de Îndată ce a terminat ce avea de spus s-a Întors fermecătoare, zîmbitoare și Îngrozită pentru a vedea dacă Țanțoșa e de acord cu părerea ei. Întru totul de acord. Țanțoșa socoti că incidentul poate fi uitat, că domnișorul Bobby fusese stăpînit de pică și că pica e un sentiment primitiv, care, amestecat cu băutura, poate ajunge o pică furioasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
o sa mai bea whisky În neștire. Asta era părerea ei și de Îndată ce a terminat ce avea de spus s-a Întors fermecătoare, zîmbitoare și Îngrozită pentru a vedea dacă Țanțoșa e de acord cu părerea ei. Întru totul de acord. Țanțoșa socoti că incidentul poate fi uitat, că domnișorul Bobby fusese stăpînit de pică și că pica e un sentiment primitiv, care, amestecat cu băutura, poate ajunge o pică furioasă, dar tocmai de asta se putea spune că purtarea lui urîtă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
fi ștearsă de o purtare frumoasă În viitor și pe urmă pica e un sentiment omenesc și situa... — Bobby, cere-i iertare acestei domnișoare, porunci Juan Lucas. Bobby Îi spuse că fusese beat și că o roagă să-l ierte; Țanțoșa voia să ia din nou de la capăt teoria cu pica, dar Juan Lucas o Întrerupse din nou, spunînd că totul se lămurise, că nu trebuia să-i poarte pică și, tocmai cînd ea Încercă să mai spună ceva, o rugă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
vedem dacă-l facem să nu mai aibă căutătura asta de bandit, cu o asemenea Înfățișare n-o să-l lase să intre cu noi la golf. Bobby zîmbi, Susan zîmbi și Julius ardea de nerăbdare s-o vadă ieșind pe Țanțoșa ca să Întrebe ce Înseamnă cuvîntul pică. „Mă duc după gheață“, spuse ea În cele din urmă; Susan și Juan Lucas se pregăteau să rîdă amintindu-și cum Îi sălta pieptul cînd spunea cuvîntul pică, dar ea avea Întotdeauna ultimul cuvînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
n-are ce alege din el.“ În barul de vară, cu trei glume bune, Juan Lucas reuși să-l facă pe Bobby să se uite În ochii lui și să-i zîmbească. Toți aveau paharele pregătite, o să poală bea de Îndată ce Țanțoșa Își va aminti că trebuie să le aducă gheață. Dar Bobby spuse că nu era nici o graba, mal Întîi o să Înceapă cu un alka-seltzer, se Întoarce Îndată. Juan Lucas profită de absența lui de cîteva clipe pentru a lua legătura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
ar fi trebuit să opereze pe vreunul din copii de amigdalită sau mai știu eu ce. Dar copiii se operau la spital și nimeni din casă nu era bolnav și nici cea de a doua odaie nu era folosită, fiindcă Țanțoșa cîrpea În dormitorul ei. Arminda era la bucătărie cînd Daniel Își luă rămas-bun, fiindcă avea zi liberă. Nici Celso nu mai era acolo, ea Îl văzuse plecînd spre micul patio interior, pe dalele căruia așeza argintăria și o curăța apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
liberă. Nici Celso nu mai era acolo, ea Îl văzuse plecînd spre micul patio interior, pe dalele căruia așeza argintăria și o curăța apoi ore Întregi, terminînd treaba după ce se lăsa Întunericul. Astăzi Universo nu era obligat să vină și Țanțoșa plecase să-l ducă pe Julius la dentist, cu Mercedesul condus de Carlos. Domnul, doamna și domnișorul Bobby plecaseră să mănînce la clubul de golf, niciodată nu se Întorceau Înainte de ora șapte seara. „La revedere, doamnă. Pe diseară“, Îi spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
ascultă cu urechea ciulită: nu se auzea nici cel mai mic zgomot, Îi văzu din nou cum pleacă, pe Celso și-l aminti afară frecînd de zor un ceainic de argint. Sus se abătu puțin din drum ca să asculte dacă Țanțoșa nu era cumva În odaia ei, dar Își aduse aminte că plecase și continuă să Înainteze liniștită; toate dormitoarele erau goale, ușa de la baia de serviciu era deschisă și Înăuntru numai tăcere, era o tăcere mormîntală, pe urmă cele trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
mie de ori nervul cu mașinăria aia... O opri pe Merceditas Într-o latură a marelui patio, În spatele caleștii care avea acum o roată ruptă, fiindcă Bobby, intrînd În urmă cu cîteva zile beat cu camioneta, o ciocnise În plin. Țanțoșa coborî prima, oferindu-le ceai tuturor, dar nu și lui Julius, „ție o să-ți pregătesc o pungă cu gheață“, Îi spuse. Intrară toți patru pe ușa de serviciu și se Îndreptară spre bucătărie, pe coridor simțiră miros de ars. „Arminda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
prima, oferindu-le ceai tuturor, dar nu și lui Julius, „ție o să-ți pregătesc o pungă cu gheață“, Îi spuse. Intrară toți patru pe ușa de serviciu și se Îndreptară spre bucătărie, pe coridor simțiră miros de ars. „Arminda!“, țipă Țanțoșa și toți patru dădură fuga pe scări În sus. Zăcea Întinsă pe jos, lîngă vasul cu apă și scîndura de călcat Îi căzuse pe picioare. Fierul era alături, pe jos, pe jumătate Învelit Într-o cămașă găurită și arsă. Au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Fierul era alături, pe jos, pe jumătate Învelit Într-o cămașă găurită și arsă. Au crezut că e o simplă amețeală, dar Îndată și-au dat seama că murise. Carlos Își scoase chipiul, Celso Începu să plîngă de frică și Țanțoșa căută cuvintele potrivite, dar nu era momentul și toți trei deodată se gîndiră la telefon. Pe urmă se Întrebară pe cine să cheme În asemenea cazuri și Julius. aproape cerîndu-le voie, sugeră să caute În lista specială pe care mămica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
cerîndu-le voie, sugeră să caute În lista specială pe care mămica o ține lîngă telefonul din dormitorul ei. Carlos le spuse să dea fuga, eu rămîn cu Celso, duceți-vă voi doi, noi o s-o așezăm pe masă. Julius și Țanțoșa ieșiră pe coridor și alergară spre dormitorul lui Susan. Trebuia să cheme mai Întîi la clubul de golf, nu, mai Întîi trebuia să-l cheme pe doctorul familiei: aici erau toate telefoanele; pe cine să cheme mai Întîi?, pe oricine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
mereu la Lima. Julius formă numărul de la mătușa Susana și află că era la Lima, dar la ora asta se ducea mereu la spovedanie, la telefon era portarul, nu, nu mai era nimeni acasă. Julius puse receptorul În furcă și Țanțoșa Îl certă că nu lăsase nici un mesaj. Apucă receptorul ca să vorbească din nou, dar În clipa aceea răsună claxonul Jaguarului, afară și imediat se auzi și claxonul camionetei, de mai multe ori la rînd: Bobby cerea insistent să-i deschidă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
ca să vorbească din nou, dar În clipa aceea răsună claxonul Jaguarului, afară și imediat se auzi și claxonul camionetei, de mai multe ori la rînd: Bobby cerea insistent să-i deschidă pe loc. „Neisprăvitul ăsta nu știe ce face!“, spuse Țanțoșa printre dinți, dînd fuga pe scări. Automobilele intrau cînd Țanțoșa apăru În fugă, strigînd și Întrerupîndu-l pe Celso, care se bîlbîia speriat Încercînd să dea explicații. Țipetele ei au stîrnit și mai multă zăpăceală, pînă cînd În sfîrșit au reușit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Jaguarului, afară și imediat se auzi și claxonul camionetei, de mai multe ori la rînd: Bobby cerea insistent să-i deschidă pe loc. „Neisprăvitul ăsta nu știe ce face!“, spuse Țanțoșa printre dinți, dînd fuga pe scări. Automobilele intrau cînd Țanțoșa apăru În fugă, strigînd și Întrerupîndu-l pe Celso, care se bîlbîia speriat Încercînd să dea explicații. Țipetele ei au stîrnit și mai multă zăpăceală, pînă cînd În sfîrșit au reușit să le aducă la cunoștință că o găsiseră pe Arminda

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]