975 matches
-
fi fost simțitor la așa ceva. Era o fire sensibilă și nu era nevoie de un efort deosebit pentru a-l enerva. În plus, În birou existau niște gantere, așezate foarte la Îndemână pentru cazul În care i-ar fi sărit țandăra. Dacă lucrurile stăteau așa, ceea ce mă frapa cel mai tare era faptul că se deranjase să spună adevărul, dându-ne mie și lui Rachel un alibi. Ar fi fost mai indicat să nu facă pe nimeni scăpat, păstrând cercul suspecților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
vigilenți cu capitaliștii, altfel riscăm să ne bombardeze cu antricoate și cu Nutella”, glumea tata cu Pietro. La douăsprezece ne întorceam acasă. În vârfurile palmierilor tresălta vântul și, dacă o mașină de poliție făcea taatii-taa-tii, atunci tăcerea se spărgea în țăndări. Era cald. Tata transpira pe la subsuori. Avea nevoie de mai multe cămăși pe zi. De obicei, signora Maria ne aștepta. Ochii îi erau serioși, dar gura ei frământa un zâmbet. „Ei, ce cumpărături a mai făcut astăzi tata?” Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și am urcat scara până la primul etaj. Acolo era liniște, se auzea doar plescăitul picăturilor de apă ce se prelingeau din duș, căzând pe pardoseală. Tocmai voiam sa mă duc la fereastră, când ochiul de geam s-a prefăcut în țăndări și mingea de fotbal a zburat înăuntru. Cioburile înotau în băltoace ca balenele în ocean și pe ele erau picături, mici și subțiri, mari și groase. În picături am văzut luminițe cât un vârf de ac și puncte colorate. Unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
rudelor îngrijorate, pe care le poți vedea din profil după un colț de perdea, atunci când trece ambulanța pe lângă tine pe stradă, cu sirena pornită, iar tu îți ridici ochii, le privești profilurile îngrijorate și știi, viața lor s-a făcut țăndări, soarta le-a fost pecetluită. Capitolul treitc "Capitolul trei" Prin perdeluțele albe, care au cunoscut atâtea suferințe, văd chipurile acelea familiare, făcându-mi cu mâna, cu mișcări calde, luându-și rămas-bun de la mine pentru totdeauna. Iată și aprozarul, dezordonat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
întreb cu mare efort, cum merge tricotatul, iar ea flutură mândră o mână, dând la o parte un norișor roz, termin în câteva zile, nu am voie să nasc înainte, iar eu spun, minunat, apoi îi mângâi umărul cu sufletul țăndări. Din depărtare răsună vocea lui Anat grăbindu-le pe fete, nu îmi spune că ai uitat, se apropie de mine, astăzi mergem la maternitate, iar eu, desigur, uitasem, de mai multe ori le luam și pe fete să vadă sălile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pe partea cealaltă, fața ei frumoasă este acum îndreptată spre mine, împăcată, ochii ei minunați sunt acum închiși, buzele ei sunt înghețate într-un zâmbet de somnambul, figura unui inocent. Nu știe deocamdată că mâine-dimineață viața ei va fi făcută țăndări, iar lucrul acesta, faptul că eu cunosc întreg adevărul îngrozitor despre viața ei, în vreme ce ea nu, mă face să tremur atât de tare, încât am impresia că tronez deasupra patului ei ca Dumnezeu asupra fiilor Săi, nu numai că știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ei pe niște tonuri atât de energice și de stridente, că la sfârșit nu mai știau cum să ascundă cătușele și să iasă mai repede pe ușă, târând-o și pe doamna Jim, care plângea. Nervii ei s-au făcut țăndări după ce i-a turnat Charlotte apă în cap; după aceea, se tot văicărea s-o ierte Jim. A trebuit să-l forțăm toți să depună plângere și să nu se ducă la poliție cu ea. Le umplu ochi? întreabă Daisy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
calvarul pentru Teofana a luat și mai mare amploare. Acum pur și simpu Florica o ura. În prezența lui Vasile sau a altor oameni nu-și dădea în petec, dar când era numai ea cu Teofana, din orice îi sărea țandăra, o certa, o bătea. Fata suferea foarte mult și uneori nici nu-i mai spunea lui tată-său ce pățește, fiindcă Florica o amenința că dacă îi spune o va bătea și mai rău. Se retrăgea undeva să nu fie
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
înscriindu-se, cu o dexteritate lentă, de vâslaș, pe o traiectorie aproximativă, cu apexul și punctul de coliziune, în încheietura mâinii fantomatice, de gnom. Zbang-zdrang...! O piatră zbârnâie, sticla cu secărică clinchetește ca o caterincă voioasă și se preface-n țăndări, iar brațul cel neguros, care tocmai o etalase, se retrage și acesta, odată și cu restul corpului ciudatului intrus... Și se dizolvă în neant! Big Sile tresare în forță, cu aceeași mină de insomniac trudit, după o prea îndelungată luptă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
atunci că și-a luat barda. O învîrti deasupra capului, sări pe pat și izbi cu toată puterea. Zgomotul sticlei zdrobite păru o tânguire prelungă și înțepătoare. Cioburile împroșcau din locul loviturii ca stropii de sânge dintr-o rană. Câteva țăndări îl plesniră peste obraji, zgîriindu-l ca niște gheare de pisică. Petre lovea repede, gâfâind lacom. Trupul Nadinei, ciopârțit, se scoroji în zdrențe de carton, dar ochii rămaseră disprețuitori și galeși, chiar când figura se umplu de crestături. ― Dați, băieți, ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îmi fuge pământul de sub picioare. L-am mai văzut pe Ruletist prăbușindu-se de pe ladă și revolverul descărcîndu-se cu zgomot apocaliptic. Dar aerul era deja plin de un zgomot surd, spintecat de țipetele femeilor și de zornăitul sticlelor răsturnate făcute țăndări. Cuprinși de panica spațiului închis, ne-am călcat în picioare ca să năvălim mai repede afară. Zgâlțâielile au durat câteva minute bune, transformând străzi întregi în grămezi de moloz și fiare strâmbe. Chiar la ieșire, un tramvai deraiat intrase într-un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cautau ouă de păsări, ocupații de femeie. Odată l-am prins pe un puști care strângea în pumn un oușor pestriț, mic cât o alună. I l-am luat și am dat cu el de pământ. Coaja a sărit în țăndări și o baltă mică de sânge s-a lățit pe iarbă. Puiul era aproape format, ghemuit și bălos, acum năclăit de sânge. Mi s-a părut că a și mișcat nițel din aripile golașe. Mi-a fost rău toată seara
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
micul trosnet, în schimb am văzut limpede cum coaja oului însemnat cu verde plesnește în zigzag. Am sărit și noi din camion și ne-am ascuns după tufele de trandafiri. De-acolo am auzit clar cum oul a explodat în țăndări. Atunci, din camion s-a înălțat silueta aurie a unei unicorne, cu ochi mari și frumoși, de femeie, și cu corn spiralat. A sărit grațioasă din camion și-a galopat scurt până în fundul curții. Săltând peste gardul putred, s-a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
rar așa băiat deștept, și frumos, și cuminte ! încă prea cuminte - și-ăștia prea cuminți rămâne de căruță ! Nu prea are noroc ! Norocu-i la ăla de știe să dea cu râtu ! Ce te-apucă ? Prea ești nervos, prea-ți sare țandăra din toate, prea... Mai lasă, mai ascultă și de alții, nu mai tot da tu cu... Haidi, lasă, să vorbim de-ale noastre... C acu se face ora să pleci. Să vorbim ce trebuie, că toată noaptea n-am liniște
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
e ca să-ți placă !... Nu ți-o plăcea ție, da, de... în viață nu e după cum îți place... De te aș vedea liniștit odată ! Liniștit cum e alții, scăpat de griji, scăpat de necazuri... Că de aia-ți tot sare țandăra, tot... Lasă, fii înfipt, trebuie să fii înfipt, că io te văz că tot copil ai rămas... Tot mintea aia de copil o ai, tot nu te-ai copt... Da trebuie să fii înfipt, trebuie, că tot pentru tine e
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de Întuneric și voi nu erați chiar așa de bine plasați), pipăindu-vă ca apucații, venind de la o Înmormîntare, s-a transformat dintr-o muscă sîcÎitoare Într-un avion care ți-a aterizat pe cap și ți l-a făcut țăndări. Scîrbos! Din casetofonul de la capul patului se auzea În surdină: Death is everywhere, There are flies on the windscreen.] PÎnă la urmă, toată această tensiune dintre veterani și răcani izbucnește Într-una din seri. Episoadele Încep să se consume În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-o. — Perfect adevărat. — Am spart toată colecția de sticlărie romană de la muzeu. — Toată colecția de sticlărie romană? Ideea părea să stârnească oarecare interes în mintea lui John Robert. Da, și deliberat, am trântit-o pe podea și s-a făcut țăndări. — Și au reușit s-o restaureze? întrebă înțeleptul. — N-am idee. Știu c-au adunat ciob cu ciob, cu mare grijă. Una dintre fete a izbucnit în plâns. Pe urmă am fost concediat. Urmă un răstimp de tăcere. — Nu vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
jignește... dumneavoastră... amorul propriu, dar o să vă reveniți curând... pe ea însă n-ar trebui s-o afecteze... e ceva trecător... John Robert întinse o mână, apucă o statuetă de porțelan și zvârli cu ea în grătarul căminului, făcând-o țăndări. Cioburile se împrăștiară pe podea. Rosti cu o voce gâtuită de furie: — Ai citit cele două articole? De fapt, Tom nu văzuse articolul din The Swimmer, iar pe cel din Ennistone Gazette nu-l citise cu prea multă atenție. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un pătrat de metal prins peste mască și ochelari, pe gazon, în trombă. Panoul de sticlă îi stătea în față, la capătul trambulinei și el se repezea cu motocicleta lui, turbat, cu capul înainte, drept în panou. Geamul sărea în țăndări... Praf și pulbere... Fanfara începea din nou să cânte... Pe lângă tampon treceau stând de vorbă, în drum spre terenul de fotbal, Stoianovici și Crăciunescu. Abia acum. Pierduseră totul. Hei, Rareș! Rareș!... Din poarta stadionului, Radocea, c-o găleată veche în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în creștetul capului, Datcu sărea de pe trambulină, cu mâinile încleștate pe coarnele ghidonului și pentru o clipă rămânea încremenit în aer în timp ce trecea în zbor prin rama înaltă cu geam, izbind peretele de sticlă, învăluit într-un nor alburiu-sclipitor de țăndări... În odăița de la mansardă, Rareș stătea lungit, cu privirea în tavan. Tavanul era înclinat și pe jumătate umbrit. Se ridica într-un cot și avea lângă el, chiar în fața ochilor, pe pat, în lumina lămpii de noapte, toată colecția de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vazei de cristal. Ea n-a avut norocul celei de sticlă albastră. Mai puțin stabilă, a căzut de pe etajeră și s-a spart. Lucian nu era acasă. La înapoiere a găsit-o la piciorul etajerei, cu piciorul rupt. Nu făcută țăndări, ci doar cu piciorul rupt, parcă retezat. Sper c-ai aruncat-o. Nu-i bine să ții în casă vase sparte. Aduc ghinion. Chiar și lipite. Sigur că da, nici lui Lucian nu-i place să țină în casă obiecte
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
glodurile și mărăcinii câmpului de instrucție? Drept să spun, la început nici eu nu-l aveam la suflet pe flăcăul acesta. Prea te privea nu știu cum când îi făceai o observație. Îți arunca doar o privire care te plesnea ca o țandără de cremene drept în frunte. Încolo, un executant fără cusur. Și ce trăgător! Am să-l țin lângă mine cu orice preț. Și nici nu știu cum să i-o spun. Da’ ce nevoie e să i-o spun? A priceput-o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
râpei de jos până sus. Clipele treceau cu mers de melc. O sclipire scurtă de pe creasta ponorâturii l-a pus în gardă: „Acolo este ceva. Din văzduh nu are ce străluci”. A fixat binoclul pe acea direcție, cu speranța reapariției țăndării de lumină reflectată. După un timp, o nouă scânteie a strălucit scurt, înțepându-i privirea. „Aista-i binoclu sau lunetă. Alta nu-i. Acolo-i un punct de observație al inamicului. Păi cred și eu. Îi convine dumnealui, de acolo
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
A scos pansamentul cu grijă și după ce s-a uitat la rană a început să pipăie locul din jur... Ce a fost? Schijă de brand sau glonț de mitralieră? Glonț de mitralieră, domn doctor. Și cum de ți-au adunat țăndările osului, că de obicei în asemenea cazuri nu-i altă cale decât cuțitul și fierăstrăul? Dacă ai ști câte amputații am făcut eu în primul război! Tu ai avut noroc până la cer și afară de asta doctorii care au făcut o
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-mă de braț și cu pas târșit, a pornit alături de mine... Ajunși la portița grădinii din fața chiliilor, ne-am oprit. Privirea mi-a rămas îndreptată spre un singur punct, dar am băgat de seamă că bătrânul mă urmărea discret, purtând țandără de zâmbet în coada ochiului... ― Noapte bună, fiule, și... somn ușor. ― Mulțumesc și sărut dreapta, sfințite. În seara aceea am adormit destul de greu. Mă urmărea gândul că bătrânul se gândește la Zâna și la mine, fapt ce bate spre viitor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]