1,282 matches
-
160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut cu bălegarul adunat, pe care trebuia ca la primăvară să-l ducă pe locul din Țarină, unde era un pământ argilos, iar pe alocuri nisipos, că orice ai fi pus pe el nu se făcea nimic. În anii secetoși vedeai cu ochii cum se uscau bieții porumbi și lăsau capetele în jos, implorând cerul să cadă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de la o pierdere și devine câștig. Pornește de la durere și se preface-n bucurie. Pornește de la litera moartă și se transformă în ființă vie. Zăpada îngrașă, ține de cald, protejează. Dar și îngheață. În ea germinează cuvântul precum grâul în țarină. Autorii poate nu-și dau seama perfect că scriind o carte, își rescriu, de fapt, sufletul. Și dacă în suflet totul e alb, cum poate ieși cartea, decât înmiresmată de doruri albe? Adică neprihănite. Aidoma lui. La Vera Crăciun, albul
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Literatura > Naratiune > BALTA MIRESEI Autor: Mihaela Suciu Publicat în: Ediția nr. 696 din 26 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Barajul orizontului cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
Decisă, trase draperia opacă ... III. BALTA MIRESEI, de Mihaela Suciu, publicat în Ediția nr. 696 din 26 noiembrie 2012. Barajul orizontului cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
grijă haina, ridică gulerul, îndeasă basca pe ochi - cumva mai pe-o sprânceană, cum se purta ... Citește mai mult Barajul orizontului cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
știm că există, Domnul care toate le poate pentru că la Dumnezeu toate sunt cu putință, a căzut de trei ori sub povara Crucii! Și trecând pe acolo Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Ruf care venea din țarină de la plug, pe acesta l-au silit să poarte crucea Domnului. Un om a purtat crucea Domnului! Mintea mea refuză să înțeleagă aceste lucruri care sunt incompatibile pentru că fac parte din universuri diferite. Înțeleg că Domnul Hristos a preluat asupra
CÂT DE GREU E PĂCATUL? de ION UNTARU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345355_a_346684]
-
și ieșise în livada cu fân, să vadă cum ar putea drege prepelecii răsturnați de furtună. Trebuiau desfăcuți de tot și pus fânul iar la uscat. Dar asta după ce soarele va urca pe cer și va usca pământul după ploaie. Țarina, de dincolo de pârâu, arăta îngrozitor - se vedeau două răni groaznice pe trupul dealului, două alunecări mari de teren și încă vreo două alunecări mai mici. Pe partea dealului unde era casa bunicilor, nu se vedea nicio alunecare de teren. Vremea
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
mulțumim de ospiatlitate și nu-o să te uităm, fiule i-a zis Dumnezeu și cu o ușoară atingere pe creșetul capului l-a binecuvântat: să fii sănătos! Constantin s-a tot uitat în urma carului care-i ducea pe Drumu Țarinii până i-a pierdut din ochi, apoi a intrat să deretice în camera care dormiseră cei doi bătrâni, când a văzut o pungă cu bani așezată lână perna de la marginea patului. A luat în fugă punga și a alergat cât
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
alții. Dar și cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belșug și au rodit țarinile, încât toți s-au îndestulat de hrană. De aceea, toți - mireni și călugări, săraci și bogați - cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe un păstor și vas ales al Duhului Sfânt și urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
de fel de răzlogi, mai mari, mai mici, ca un cerc, pe care se va așeza fânul în stog. Când termină cu așezarea așternutului pentru stog, omul plecă să aducă de la păscut calul, cu care urma să tragă căpițele de pe țarină spre locul unde se va clădi stogul. Ceilalți munceau mai departe la greblat fân în căpițe. Ionuț, în inocența sa de copil, era încântat să contemple de la distanță munca la fân a acelor oameni. Ar fi vrut și el să
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
înalți! Și, în timp ce Ionuț încă mai admira curcubeul, bunicul era atras de altă priveliște, neplăcută de data aceasta. În pârâul din vale, se auzeau mugete de ape. Acolo puhoiul de ape negre era mare. Iar alte mugete se auzeau pe țarina de dincolo de pârâu. O parte din deal s-a desprins și-a luat-o la vale, amestecând țărână cu multe ape galbene tulburi. Era o alunecare de teren foarte nedorită de țăranii de la munte. Se mai vedea o a doua
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
s-a desprins și-a luat-o la vale, amestecând țărână cu multe ape galbene tulburi. Era o alunecare de teren foarte nedorită de țăranii de la munte. Se mai vedea o a doua alunecare de teren, undeva mai departe, pe țarină. În gospodăria bunicului nu se vedeau pagube mari, decât că furtuna răsturnase câțiva prepeleci cu iarbă cosită azi. A ieșit și bunica pe afară, având treabă la grajd. Dar rămase înmărmurită, văzând foc pe culmea muntelui de dincolo de pârâu. Ardea
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-s fericit Nu-s fericit că am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie
NU-S FERICIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375200_a_376529]
-
în: Ediția nr. 983 din 09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului „Strig după mine”! Așteaptă-mă! Strig după mine, - înveșnicita suflare de viață din Suflarea Divină. Marginea timpului meu nu mi s-a arătat. Nu sunt pregătit, încă, să fiu țarina pentru rod curat de grâu. Nici pentru tămăduitoarea floare de Romanița culeasa în sfântă zi a „Înălțării Mântuitorului Iisus Hristos” la Cer. Te rog, așteaptă-mă! IOANA STUPARU Iulie 2012, București Referință Bibliografica: Strig după mine ! / Ioana Stuparu : Confluente Literare
STRIG DUPA MINE ! de IOANA STUPARU în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372744_a_374073]
-
Duh a întărit prin limbi de foc. Refren Se-ntorc străbunii să miroasă Aroma pâinii scoasă din cuptor Se-ntorc străbunii să miroasă Mireasma florilor din curtea lor. Se rup de-acolo, din locul lor de veci Să-și vadă țarina și câmpul însorit Să vadă via de-a rodit, vinul din beci Ce scânteie-n pahar - ofrandă - rânduit. Refren Din oale noi beau apă din fântână Să nu uităm să ne iubim ca frați Să fim uniți, ca lângă mama
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce trudesc de dimineață și până târziu în noapte subțiindu-le și parcă micșorându-le pe măsura ostenelii, grăbind totdeodată amurgul zilelor și tot ele retrăgându-se pentru a le pune în
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
de dânsul, chiar de era SAMARITEAN ! Rănile-n pânză i-a legat ; i-a pus ulei și apoi vin L-a dus la han, plătind acolo ; "și vă mai dau, dar să revin". Bogatul căruia i-a rodit pre mult țarina. Rodindu-i țarina prea mult, hambare a strica vroia Apoi tândăvind, să mânce, să petreacă și să bea... "Nebunule, în astă noapte, sufletul tău va pieri ! Atâtea lucruri de le-ai strâns, ale cui oare vor fi ?" Ispravnicul Credincios Ferice
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
de era SAMARITEAN ! Rănile-n pânză i-a legat ; i-a pus ulei și apoi vin L-a dus la han, plătind acolo ; "și vă mai dau, dar să revin". Bogatul căruia i-a rodit pre mult țarina. Rodindu-i țarina prea mult, hambare a strica vroia Apoi tândăvind, să mânce, să petreacă și să bea... "Nebunule, în astă noapte, sufletul tău va pieri ! Atâtea lucruri de le-ai strâns, ale cui oare vor fi ?" Ispravnicul Credincios Ferice de robul care
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
Viorel se așază pe pat și adoarme. Visează. În cameră apare judecătorul. Se așază pe scaunul lui de la calculator. În fața judecătorului, în stânga sunt mulți oameni ce stau pe podea, în dreapta la fel.) Judecătorul: Bogatule nemilostiv! Bogatul nemilostiv: Da, Doamne! Judecătorul: Țarina ta a rodit, Iarăși tu te-ai lenevit, Hambarul ți l-ai mărit, Să mai trăiești și să te veselești o sută de ani, te-ai pregătit, Pe săraci n-ai miluit, In iazul de foc să-ajungi ești pedepsit. Bogatul
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură-te, că ai crescut pom cu multe roade; Bucură-te, că și noi ne hrănim din acestea; Bucură-te, îți cântăm și noi, fiii duhovnicești; Bucură-te, ajutătorule în toate nevoile; Bucură-te, biruitorule al ispitelor sufletești și trupești
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură-te, că ai crescut pom cu multe roade; Bucură-te, că și noi ne hrănim din acestea; Bucură-te, îți cântăm și noi, fiii duhovnicești; Bucură-te, ajutătorule în toate nevoile; Bucură-te, biruitorule al ispitelor sufletești și trupești
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
nu-l bătuse pentru oarece vină. Aveau să afle cu toții, la cină, ce se întâmplase. Violența observației făcute la sfârșitul unei zile de muncă - de dimineața până seara Artemie încărcase câteva căruțe cu bălegarul din curte și-l dusese la țarină - pentru o presupunere, îl făcuse pe fiu să se culce nemâncat. Bunicul povestise cum, după terminarea treburilor la oraș, trecuse și pe la Seminar, să vadă cum se purta fiu-său. Aflase că avea note bune, mai puțin la greacă, unde
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
că poate, chiar dacă-i plugar! La fel de luminat se purta bunicul și ca lucrător al pământului. Muncise cot la cot cu bunica, agonisind pământ. Și ce pământ mănos era pe vremea aceea în Câmpia Olteniei! Tot ce cumpărase erau fâșii alăturate țarinilor moștenite de la părinți. Bunicul înțelesese că era bine ca loturile să fie întinse pentru ca să poată folosi lesne și utilaje modernizate. Și, ca un adevărat fermier, le achiziționa, pe măsură ce afla de ele. Și Mira își aminti că, deși viața la sat
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
britanici, ca și EL, fost-a răstignit... IUDA ISCARIOTEANUL, a vrut s-ajungă între Sfinți Dar și-a vândut Învățătorul, pe numai 30 de arginți... De și-ar fi Pocăit păcatul, MESIA l-ar fi iertat Dar cu Satan în țarină, doar IUDA s-a spânzurat... Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.de Ind.alim.Izvoarele & Șc.Gimn.Negreni, Jud.Olt, membru al L.S.R. & U.S.E. & U.A.P. & U.Z.P.R.(Rev." Cultura Vâlceană", ș.a.). Tehnoredactare, Ing.Maricela-Paraschiva Buicescu. Dacă cineva dorește, poate folosi
DE LA CEI 12 UCENICI AI DOMNULUI LA CEI , 70 DE UCENICI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378691_a_380020]