723 matches
-
îl va pedepsi aspru. „Însă Ștefan, bărbat cu suflet mare, mâniat de acea solie, care pe altul poate l-ar fi îngrozit, nesocotind amenințările lui Manyak, taie pe fiul aceluia în patru bucăți în fața solilor, pe soli îi trase în țepi, afară de unul, pe care cu nasul tăiat, îl trimise la Manyak să-i dea de veste.” În Letopisețele Putna I și Putna II, incursiunea tătarilor are loc în 1470 și se încheie cu biruința domnului român în bătălia de la Lipinți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de lână. Îmbrăcat și cu bâta în mână, mă prind de-o cracă, la care ajung după trei-patru salturi, mă cațăr ca o pisică, de-a lungul tulpinei, printre crengi printr-o perie îndrăcită și încâlcită de crenguțe și de țepi tari și ascuțiți, ca niște cuie. Reușesc să mă strecor și să urc la vreo 7-8 metri de pământ fără să-mi pese că tălpile, mâinile, picioarele, obrazul sunt zgâriate și sângerează, ca și când aș fi îndrăznit să mă strecor printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-o În câteva, am pus-o puțin sub mine și pe spate și m-am lipit cu spatele de perete și-am adormit așa, În fund. M-au trezit Însă niște țipete care au făcut ca părul meu să fie țepi pe tot corpul. Țipetele erau jalnice și Îngrozitoare: „Aoleu, mamă, nu mă omorâți! Aoleu! Aoleu!”. Sigur, era primul meu șoc... M-am ridicat, așa cum părul s-a făcut țeapă, m-am făcut arc, ș-am sărit de pe pat, și n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
incapabil să reacționeze și l-a împins aproape de balustradă, cu mîini din fier. Uite-l pe prostu' ăla, nu, nu cel cu pălărie, că-i prea aproape și o să treacă înainte să aruncăm noi ceva, ălălalt, ăla cu părul în țepi și roz și cu lanțuri și haine din piele și care dă din cap, cred că ascultă muzică la căști, dacă-l nimerim îi facem fleoașcă toată frizura și i-o turtim, haha, și poate-i stricăm și căștile, o să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ce le-o fi împingând spre el la început? Asta chiar mă interesează, îmi spunea Mimi. Și presupunea că femeile astea confundau mutra lui mohorâtă cu a unui drac de om și se așteptau să le viziteze apartamentul plin de țepi și foc, asemeni unui adevărat demon; și când le înșela așteptările, dovedindu-se a fi doar un boț de lut, aruncau în el cu pietre, pe bune sau la figurat. Mimi asta avea o minte foarte drăcoasă și se mândrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Nu voia să se dea jos, iar Thea m-a ținut treaz. Asta s-a întâmplat în Nuevo Laredo, taman peste graniță. Am tras la un hotel plin de muște, o cameră cafenie cu un cactus uriaș și plin de țepi, care bloca fereastra. Și acolo întâi m-am plimbat de colo până colo, iar apoi m-am așezat și am stat jos în întuneric cu brațul pe masă, istovit. După câteva ore, o amorțeală mi-a cuprins toată partea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Mulțumesc. Așa că apoi a venit Frazer și m-a luat să mă prezinte tipului simpatizant, pe nume Paslavici. Era un iugoslav prietenos care locuia într-o vilișoară, afară din Coyoacan. Avea în jurul gurii niște riduri mari și în interiorul lor creșteau țepi mici și lucitori, așa cum e plină de cristale mici o geodă, minunea universului rocilor. Era un tip foarte original. Avea capul în formă de ceapă și bine tuns. În grădină, unde era când ne-am întâlnit, zăpușeala tremura pe deasupra creștetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un depozit sau într-o rezervă, dar eram obosit și nu-mi mai păsa ce crede el. Paslavici mi-a arătat odăile și grădina. M-am uitat la păsări, în colivie sau libere, la păsările colibri din flori și din țepii de cactuși care aplaudau. Întinși în iarbă sau în picioare pe potecă se aflau zei mexicani care se încleștau și se țineau strâns și își răcoreau dinții și limbile fierbinți în aerul albastru. Paslavici era un om blând, îngrijorat, cumsecade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
din Seymour și în tânărul personaj principal al singurului roman pe care l-am scris. De fapt, cei mai mulți dintre aceștia nu m-au întrebat, ci au spus-o. Când să protestez în fața unei asemenea afirmații, am observat că-mi scot țepii, dar trebuie să subliniez că nimeni dintre cei care l-au cunoscut bine pe fratele meu nu m-a întrebat sau nu mi-a spus vreodată așa ceva - lucru pentru care le sunt recunoscător și care, într-un fel, mă impresionează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
frunzele terminate cu spini mici se înălța, ici și colo, o tulpină subțire, verzuie, cu dungi fine, albe, care urcau până sus, la ceea ce ar fi putut fi o floare albastră, dacă n-ar fi arătat ca o măciulie... cu țepi. "Eu n-am rămas acolo, să-L aștept. Pe mine nu mă interesează nici viața, nici moartea. Filosofia ta e prea sus pentru mine. Eu atâta știu : merg unde mi-e bine și rămân... cât mi-e bine. Ce, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
El, pentru ceilalți trei, pentru toți oamenii pe care-i văzusem de când mă știam, ba chiar și pentru proasta de bunică-ta (iartă-mă, Floarea-Soarelui, da' așa mi-a trecut prin cap atunci), mi-a părut rău că eu, cu țepii mei, nu sunt bun de nimic... Și-am simțit că se uita la mine... El, cel care strălucise și care acum avea picioarele pline de sângele pietrelor de munte, se uita la mine... O fi spus, n-o fi spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cel care strălucise și care acum avea picioarele pline de sângele pietrelor de munte, se uita la mine... O fi spus, n-o fi spus ceva... nu știu nimic, decât că, atunci când m-am simțit din nou în frunzele și țepii mei, nu mai era nimeni în jur... plecaseră. Vântul se stârnise din nou, așa că am plecat cu vântul... Dar de atunci știu că Tatăl Lui m-a făcut așa, ca să vindec oamenii. Ei, ce-i drept, mă doare puțin când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Dar nu apucă să-și termine vorba ; se opri, descumpănit, cât pe ce să se rostogolească din loc, chiar dacă nu adia vântul: lacrimi mari de rouă lunecau pe floarea de cicoare. "Iartă-mă, surioară, spuse spinul. Iar mi-am luat țepii la purtare. Da' ce ai tu cu oamenii, să le iei apărarea?!" "Eu nu știu cum sunt toți oamenii, răspunse cicoarea. Dar am să-ți spun despre cei pe care i-am cunoscut. Surorile mele creșteau într-o tufă mărișoară, în parcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Cactuși-candelabru" sau cactuși obișnuiți. Plantă a răbdării, așteptând ca, după zile și săptămâni de arșiță, să vină în sfârșit ploaia. Plantă care nu cunoaște luxul pădurilor ce foșnesc, suspină, cântă, freamătă, vuiesc; ea nu poate face nimic din toate astea; țepii ei sunt muți; tulpinile se leagănă fără sunet; cel mult al aerului zgâriat de acest arici vegetal. Plantă a dezolării. Plantă a câmpurilor golite de vegetație. Plantă a tenacității ce se cheltuie într-atît în efortul de a rezista încît nu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
feminine de bronz, opere delicate ale sculptorului francez Belleuse, fusese amenajat un spațiu expozițional destul de restrâns, care reușea prea puțin să pună în valoare o ofertă destul de sărăcăcioasă, de exponate: Câteva săbii de epocă și ghioage din oțel vinețiu, cu țepi, câțiva țăruși de palisadă, câteva suliți, topoare, arbalete, securi și halebarde, în niște suporturi verticale, din lemn. Pe pereți, niște desene și stampe, înfățișând figuri marțial-încruntate de nobili, de monarhi și de generalissimi, în plin Ev Mediu viforos, precum și niște
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
depărtându-mi genunchii și-apoi degetele lui ude deschizându-mă încet-încet. Dacă vrei ceva de citit, zice Brandy, cartea aia a lui Miss Rona Barrett e-n camera mea. Pot să dau o fugă să ți-o aduc. Vreau ca țepii din jurul gurii lui Seth să mă frece atât de tare încât să mă usture când mă piș. Seth zice: — Vii? O mână plină de inele aruncă telecomanda televizorului pe pat. — Vino, prințeso Prințesă, zice Seth. Noaptea nu stă să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Camilla distrusă că nu ajunsese invitația. Așadar Kevin Buonocore nu avea să mai vină la petrecerea ei, fusese trădată. Dar de cine? Cine putea să-i fi făcut așa ceva? Nedumerită, Emma mângâie părul lui Kevin, ridicat În vârful capului ca țepii unui porc spinos, cu ajutorul unui gel minune. O privi usturător pe doamna cea tânără și elegantă care nu-l invitase pe Kevin la aniversarea fiicei sale. Nu voia să-l dezamăgească pe Kevin, dar nici nu voia să asculte scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și atunci. În brațe, carcasa În culori strălucitoare de la caseta din aparat. Regele Leu. Măcar el nu și-a dat seama de nimic. O gaură mică, aproape invizibilă, În ceafă, Între buclele cârlionțate strălucitoare de gel, ridicate În sus ca țepii unui porc spinos. În ceafă, cu lașitate. Ca o trădare, În timp ce-și urmărea desenele animate. Fără a-i da vreo șansă. Nici una. Mititelului, nu. Mititelul primul. Lașule, ticălosule, cum se poate, cum ai putut... Dacă-l găsesc, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se păruse a fi în clasa a opta sau a noua. Dar de aproape, părea mai mare. Avea partea de sus a corpului solidă, cu acel aspect de triunghi. Mâinile și brațele îi erau neașteptat de mari. Îi vedea începuturile țepilor pe bărbie. Sheba a susținut mereu că băiatul acela, Connolly, era teribil de atrăgător și, ca să fiu cinstită, câteva jurnaliste i-au ținut isonul. („Strălucitor și exotic“, îl numise o femeie de la Mail cu câteva săptămâni în urmă). Mie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
care a venit la mare cu gașca lui. Se distrează, sînt mulți și veseli și profesioniști, știu cum se face treaba, pentru că din asta trăiesc. Felia lor de plajă e plină de tipe și de chestii mișto: șlapi Arena cu țepi În talpă, prosoape Adidas, ochelari de soare mișto și creme de plajă nemaivăzute. Băieți, țipă Florin, Întreabă prințesa asta de aici ce sporturi facem noi? Box, la colțul blocului. Tare, bravo! Seara, ajungi cu ei În Ring și, oricît ar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
personaj e locotenentul Soare - nu-ți vine să crezi, dar chiar așa se numește. Soare e singurul om din această adunătură amenințătoare. Se plimbă leneș printre noi cu șapca lăsată pe ceafă, lăsînd să i se vadă un snop de țepi de păr brunet În frunte, tunica Îi e descheiată, iar cataramele bocancilor, nestrînse, și ne privește mirat cu o pereche de ochi albaștri, un albastru Închis, aproape violet, conturați de gene negre. Ne privește de parcă am fi de pe altă lume
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că omul acela nu venise degeaba. Privindu-l cu mai multă atenție, observă că rămăsese În picioare, măcar că arăta și el foarte obosit. Era un bărbat de vreo cincizeci și cinci de ani, Înalt și slab, cu părul sur, căruia țepii rari ai bărbii Îi dădeau un aer serios și nefericit. — Dar ia loc, ia loc! se grăbi să-l Îndemne. Ceaiul va fi gata Îndată și Îi voi pune un pic de rom, ca să te Învioreze. Pablo se lăsă pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
când de parcă s-ar fi făcut țăndări. Omul gâfâia, sudoarea Îi opărea ochii, mintea i se oprise din pricina trudei, mâinile Înțepeniseră pe coarnele ruginite, gura și nasul i se uscaseră, dinții se Încleștaseră amarnic, făcând să se ridice pe obraz țepii bărbii nerase de multe zile. Roata din față era strâmbă, avea câteva spițe rupte, făcea opturi prin praf și zgomot mare când se lovea de frâne. Câțiva săteni Îl priveau pe Îndrăzneț de pe coasta dinspre Dunăre a satului. Văzut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întorsese la ele și le găsise străine. Ajunsese un om singur și ascuns. Chiar și așa, Însă, Îi băteau În poartă destui clienți. Din apa tulbure a Eleșteului ieși alene și apoi se scufundă o spinare neagră și plină cu țepi ca de nisetru. Pe Cap de Șobolan nu-l Încercă nici o mirare. Simți, numai, mirosul greu al mâlului răscolit. Fioroasa spinare Începu, ridicându-se și coborând cu clipocituri moi, să dea ocol ochiului de apă Într-o Învârtire fără rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce În ce că vina se ascundea În altă parte, În altcineva. Șarpele Își potrivea la loc fălcile fără țâțâni și broasca Înghițită Înainta Încet prin trupul negru și solzos ce se odihnea acum la soare, Îndestulat. Fioroasa spinare cu țepi Își iuțise rotocoalele În jurul Eleșteului și apa, neliniștită, scotea bolboroseli aproape de amenințare. Își Întoarse capul către culmea dealului spân pe care fusese cândva conacul boieresc. De-acolo cobora, cu pași Înfrânați, nea Mitu Păcătosul. Tălpile gumarilor alunecau tot timpul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]