486 matches
-
o ploaie de pere mărunte și dulci de culoarea chihlimbarului. Îl țiu bine minte, cu cămașa lungă peste izmene, cu picioarele înfășurate în obiele și vârâte în opinci negre și rupte. Avea chipul pământiu, neras cu săptămânile, cu barba albă, țepoasă, fruntea ciupită de vărsat, sprâncenele cărunte și groase, mustățile stufoase și ochii cenușii, încruntați de lăuntrică suferință, în care se iveau câteodată două luminițe dulci, pornite din adâncuri. - Am să le întind cu barda, făcea Moș Avram de câte ori scăpa strachina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
atunci, dar măcar nasul nu-i arăta ca și cum cineva Îl pocnise cu un baros. Vânătăile deja i se Întindeau pe față și un ochi Îi era Închis din cauza umflăturii, cu pielea de un purpuriu intens. Barba Îi era curată și țepoasă pe-o parte, unde cei de la spital Îi spălaseră sângele uscat. Buza Îi era umflată ca un cârnat și zvâcnea de fiecare dată când zâmbea. Ceea ce nu se Întâmpla des. Acuzațiile aduse Împotriva lui de „părinții preocupați“ care-l snopiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
spate-i luna cu lumina, [în] piept, soarele cu căldura (90, p. 9 ; 14, p. 9). Dar imaginea cea mai apropiată de cea în discuție o găsim în legendele cosmogonice românești. Dumnezeu și ajutorul său, ariciul - el însuși un „ghem țepos” sau „ un ghemotoc” de animal (125) -, „urzesc” lumea cu ajutorul unui ghem de ață. „Dumnezeu urzea [lumea] pe după araci. Ariciul, care ajuta la urzit, ferindu-se de un araci, a scăpat ghemul mare ; din această cauză pământul nu a ieșit neted
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În vechime, datorită darurilor primite de Sfinții Apostoli de la Sfântul Duh. La Buna Vestire, a fost o Liturghie liniștită, dar acasă am găsit furtună. Ionuț și Geanina s-au certat ca niște copii necopți la minte de la o... bluză roz. Țepoși amândoi, n-a vrut să cedeze niciunul. Am purtat, separat, câte o discuție părintească, Însă nu am certitudinea că dojana și sfaturile mele vor avea vreun ecou. Sunt ca două săbii ce nu pot intra În aceeași teacă și tare
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
pentru personajul de basm pe care îl interpreta. Shelley Winters își ridica fusta și țopăia pe ecran, scuturându-și buclele blonde vopsite. Mi-aș fi dorit să nu o vopsească blondă. Soțul ei mormăia și bombănea de sub o mustață neagră țepoasă. Dussel, dentistul, se alătură grupului și povestea luă o întorsătură comică. Scenariștii creaseră un idiot amuzant. Nu puteam să nu râd. Întreaga audiență chicotea la prostiile lui Dussel și la fețele pe care le făcea Anne când își dădea ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de la fruntea sa lată și cheală la bărbia lui proeminentă. Eram în mașină, în drum spre casă, când mi-am dat seama de unde îmi venise ideea. Lou Jacobi, actorul din film, cel care fură pâine, avea mustață. Era neagră și țepoasă și semăna puțin cu a lui Hitler, dacă stau să mă gândesc. Incidentul din acea după-amiază, de pe șantier, nu avea nici o importanță, deși pe moment mă sperie. Credeam că îmi pierd vederea, așa cum îmi pierdusem vocea cu câțiva ani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pufnit pe nas. Respirația animalului se transforma în aburi deasupra capului Jinei. Femeia era în agonie din cauza durerii, dar, până la urmă, epuizarea a doborât-o. Mult mai târziu, când s-a trezit, elanul era tot lângă ea. Blana neagră și țepoasă îi stătea ridicată din cauza frigului, ochii i se închiseseră pe jumătate, iar unul dintre picioarele din spate îi tremura din cauza oboselii. Se apropia răsăritul sau apusul. Copilul se oprise din fugă. Jina nu mai simțea nevoia să se pună în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
că fiecare clipă pe care ei doi o petreceau stând acolo era ca o gheară înfiptă în carnea lui Pearl. Spune-mi de Pearl, a zis Jina. Zach s-a lăsat pe spate și și-a trecut mâna peste barba țepoasă și prin părul care rămăsese neschimbat - și acum era tot un învălmășag de ierburi roșii. Nici nu izbutea să-și înfigă bine degetele în el. Ea m-a găsit. Venise doar de câteva luni aici. Îl născuse deja pe Andy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
obiecte În glastre? Smocuri și vițe se târau pe pământ, Încercau să se ridice pe sfori țintuite cu speranță de tavan spre ventilator. Tulpinile de avocado arătau ca niște bețe de artificii căzute după explozie și produceau câteva frunze ruginite, țepoase, lovite de antrax, pline de lindini. Urâțenia botanică, produsul a atâta săpat cu furculița, udat, atâta piept și braț, inimă și nădejde, Îți spunea ceva, nu-i așa? În primul rând, Îți spunea că faptele individuale erau pline de mesaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era presărată. Poți În orașul ăsta să devii spălător de flori. Iată Încă o ocazie de afaceri pentru Wallace și Feffer. Făcu Înconjurul parcului Stuyvesant o dată, o elipsă Într-un pătrat cu statuia olandezului cu picior de lemn, cu colțurile țepoase de tufe. Țăcănind pe pietrele de caldarâm cu vârful de metal al umbrelei la fiecare al patrulea pas, Sammler ținea manuscrisul doctorului Govinda Lal sub braț. Îl luase să-l citească În metrou, deși nu-i plăcea să iasă prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Newell, culegând obiecte curioase, cartușe, bandaje, benzi desenate și scrisori arabe, trăgându-se deoparte ca să treacă camioane pline ochi de pâine, apăsând pe arcuri, ieșind În afară la spate. Dar Într-adevăr, subiectul principal nu putea fi schimbat, subiectul morților. Țepoși În hainele de lână verde-maro și de culoarea sosului de carne. Vaporii sufocanți de carton ud ce Îi Împrăștiau. În căldura toridă, În lumina crăpată, sticlos persistentă și distorsionantă, a deșertului aceste forme umflate erau principalul punct de interes. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
atât de bine fățuită, Încât părea să fie săpată de mâna omului. — Ia te uită, a spus Neng, arătând spre un mic teanc de obiecte. A ridicat un mic pieptene de plastic roz și l-a trecut prin părul ei țepos. L-am găsit pe drum, parcă mă aștepta pe mine să l culeg de pe jos. Dar asta-i hoție, a zis Adam, repetând ce-i spusese Karl cândva. — Nu fi tâmpit! Dacă cineva aruncă un lucru, Înseamnă că nu-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de pe terenul de joacă pentru copii dispăruseră odată cu toate celelalte În afara aburului albicios al ploii. Cerul era străbătut la răstimpuri de un fulger Îndepărtat și dintr-odată totul ieșea la lumină, puieții de salcâmi În bătaia vântului, șirurile de arbuști țepoși, călușeii. Apăreau câteva clipe, apoi se pierdeau iarăși În Întuneric și rămânea doar rostogolirea potolită a tunetului. Tata zice că te duci la colegiul militar. O vreme Johan n-a zis nimic. S-a aplecat, i s-a scurs apă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
oftat. — Prostule, i-a zis. Dar nu părea supărat. Hai, nu mai e departe! Pășeau cu greutate pe câmpul accidentat, pietrele le zgâriau gleznele. Din față se auzeau apele Înspumate ale refluxului și valurile izbindu-se de mal, iar ierburile țepoase pe care le simțiseră până atunci sub tălpi lăsau locul solului nisipos. Marea rămânea totuși ascunsă vederii, dincolo de tufișuri pitice și de o barieră de stânci. Cerul nopții era destul de luminos ca să poată distinge pârâiașele care șerpuiau spre mare, Însă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fix peste noi, pieziș, în sus, înspre locul în care, în lumina lămpii, umbrele se alungeau înspre plafon și pe draperie. Pentru prima dată de cînd l-am cunoscut, am reușit să-i văd fața de la mică distanță. De sub părul țepos, cărunt și cu o părere de șuvițe de un blond murdar, se ivea o frunte largă însemnată cu șanțuri și umflături. Poate să fi fost din pricina lămpii cu ulei care lumina fața Doctorului de dedesubt, dar restul feței sale arăta
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
treceau peste zarea dealului, pe sub cer, pierzându-se ca un ecou. Oamenii din sat iau spus Pustnicul de la cimitir, deoarece puțin îi știau numele. Când a venit iarna, s-a hotărât să împrejmuiască locul cumpărat cu un gard din lăstăriș țepos de porumbiște aflat pe o râpă dincolo de culmea dealului, spre Valea Lohanului. Când a venit primăvară, a pus pomi fructiferi în curte: vreo doi meri, un păr, un zarzăr, un cireș, un vișin și un nuc. Peste câțiva ani de la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet comic, rotilele cu care erau prevăzute celelalte trei picioare și, în fine, blana și coama destrămate, devenite jalnice smocuri țepoase mustind de larve de molii. Ți-l prezint pe Leo, fostul meu colaborator, făcu Carol prezentarea, indicând cu un gest al mâinii conținutul lăzii. Conștiincios, corect și competent, ca orice cadavru. Acum știu unde te-am întâlnit, spuse Filip, strănutând
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
bărci și îi abandonau pe câte un grind nelocuit. Mulți purcei mureau de foame, dar unii supraviețuiau hrănindu se cu rădăcini, pești morți, hârciogi sau ouă și pui de păsări. între timp se sălbăticeau, trupul li se acoperea cu păr țepos și negru, colții le creșteau și se ascuțeau. Formau haite costelive de porci mistreți, înnebuniți de foame, pe care pescarul îi vâna iarna, împușcându-i sau prinzându-i în năvoade întinse pe grind, pentru a ronțăi apoi, marinată în oțet
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
opere de artă... De închiriat Un poem despre Ducele Vandalilor. — Nimeni nu-i zice lui Michelangelo curva Vaticanului, spune Ducele Vandalilor, doar pentru că s-a milogit de Papa Iuliu să-i dea de lucru. Ducele pe scenă, cu falca lui țepoasă, o perie aspră cu peri palizi maxilarul i se rotește, măcinând și frământând un cocoloș de gumă cu nicotină. Tricoul lui gri și pantalonii de pânză sunt presărați cu fulgi de vopsea uscată: roșu, roșu închis galben, albastru și verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
satanist. N-are de ales. Directoarea Tăgadă pe scenă, mânecile de tweed ale jachetei îi dispar la spate, unde mâinile ei ascunse se ating, în postura din fața unui pluton de execuție. Părul ei grizonat e tuns scurt dinadins ca să pară țepos. Pe scenă, în loc de lumina unui reflector, o secvență de film: În alb-negru, cu paraziți, înregistrarea unei camere video de securitate: suspecți arestați, stând în șir pentru a fi identificați de vreun martor. Suspecți luptându-se cu cătușele, cu hainele trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pentru udat, care scotea apă din gârla despletită a Gegiei, nu ostenea niciodată. Șuvoaiele repezi, pe care le alimenta roata cu cupe a bostănăriei, unduiau printre tufele sumețite de pătlăgele, de ardei, de vinete, printre curpenii de pepeni, cu frunze țepoase, printre căpățânile rotunde de varză... Parcă erau duse de o bătăioasă bucurie... Da' norocos, ca la pepeni, cum e el, greu să mai afli pe altul sau în altă bostănărie!.. Potop de roadă! oftă el cu invidie. Numai că... era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
goldăneșteni îi strângeau în palme grijulii. În seul negru al gliei devenită socialistă, adică a tuturor și a nimănui goldăneștenii își ascunseră, iară și iară, speranțele, împroșcând pământul mustos al Baisei, cu sămânță, pentru orzul cel cu mustăți lungi și țepoase, pentru ca să se facă porumbul bogat dintele calului, distribuiră cuiburi de cartofi, care se fierb în oale, la un loc cu înmiresmatul mărar, ori se gătesc, ca legumă, în alte multe feluri... Ba, cam cu nedumerire, pentru prima oară în părțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Marea Stăpână a nopții până la Pământul cel binecuvântat. Îmbătat de înțelesul concentrat, de revelația surprinzătoare, de savoarea misterioasă a concisei balade, Profesorul se precipită spre o tufă de ghimpe din marginea luminișului cu arborele-candelabru de argint. Smulse dintr-un ram țepos un spin ascuțit și lung și împinse cu hotărâre vârful atroce în carne, dungându-și câteva linii sângerii în formă de radical în podul propriei palme. Văzându-l, Vânătorului i se crispară ușor vopselele de război de pe frunte. Clătină din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
agresiv. Îmi era dor de Botswana și nu trecea zi, nici măcar o zi, în care să nu mă gândesc la ea. Simțeam aproape o durere. Aș fi dat orice să ies din casă și să stau la umbra unui arbust țepos sau să mă uit la cerul alb, nesfârșit. Sau să aud voci africane strigându-se unele pe altele în întunericul nopții. Îmi lipsea până și arșița din octombrie. Michael ne scria în fiecare săptămână. Scrisorile lui erau pline de noutăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
domnul J.L.B. Matekoni sumbru. Or să descopere că sunt exact ca noi, toți ceilalți. Se răsuci în scaun și se uită pe cealaltă fereastră. În partea asta priveliștea era mai plăcută: dincolo de curtea garajului se vedea un pâlc de arbuști țepoși ițindu-se din vegetația uscată, iar ceva mai încolo, ca niște insulițe înălțându-se dintr-o mare gri-verzuie, delușoarele izolate care se întindeau spre Odi. Era dimineața târziu și aerul era nemișcat. Spre amiază avea să fie o pâclă de arșiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]