4,715 matches
-
o credință cum n-a mai fost. Suntem în a 69-a zi a calendarului gregorian, constelația pleacă din Vărsător și sfârșește în cea a Peștelui zburător. Nu știu câte drumuri vin spre noi și câte chinuri se apropie, din astre coborâte: țes o dragoste nouă cu pasiune. Noi cei vechi rămânem cu multă amărăciune, scriem febril în cuvinte subtil strecurate, în cerul gurii legate. Tescuite acolo în făpturi care se pot nega de timpul din margine ce nu mai poate aștepta. Neliniștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
răspunsuri neputincioase cu idei mincinoase... Cine știe adevărul imaculat, proaspăt ca mărul rupt din copac? Mirosul e un balsam, o ploaie ce spală semnele de pe fruntea rămasă arsă: de soare, de lună, de stele și de nebănuitele iele, care au țesut un destin; amețite de atâta joc în balans de gheață și foc au crucificat un noroc. * * * Cum să integrezi partea într-un întreg? Fără să-i distrugi imaginea șlefuită cu migală, rotundă ca o portocală. Mai la dreapta, mai la stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
împinse, să cunoască flăcările roșii atinse de har desigur, Slava avea un dar: se va isca o pădure, o vale de piatră, un cutremur ca și atunci când Isus însumat și solemn ne-a dăruit, demn, lumina cea mare din cerul țesut în odoare. * * * N-am văzut Ierusalimul niciodată. Tare mi-aș fi dorit să văd această cetate bătrână de mii de ani; dar nu s-a putut, sufletul a rămas singur și mut, în fața întâmplării tragice pusă în scene magice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
rămas, peste veac, oameni de pripas, să scriem cu un cărbune despre ei, despre alte scântei și poate despre cântecul de zăpadă căzută proaspăt pe strada unde a rămas o minune de pripas! Știu că purtam o rochie de stambă țesută cu celofibră, era luată ca pâinea pe cartelă cu puncte, poveștile mărunte, parcă nici n-ar fi fost, nimeni nu le mai știe; mai are rost să afle cum erau bunicile îmbrăcate? Spunea inginerul Calciu de lângă mine. Despre talcioc, târgul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
zi, va fi și ea copil ascultător și responsabil. Drumul cu autocarul a fost plăcut, copiii erau veseli, cântau și sporovăiau. În sfârșit, au ajuns la mănăstire. Au vizitat biserica, unde au admirat icoanele frumoase, apoi clopotnița, și atelierul de țesut covoare. La sfârșit, copiii au fost invitați să vadă osuarul. Rafturi întregi erau acoperite cu oase, mai ales cranii. Înfiorați de teamă, copiii s-au grăbit spre ușa deschisă prin care vedeau cerul albastru și lumina soarelui. Shelley era ultima
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3078]
-
este neapărat egocentrism, ci renunțare dureroasă. Privirea în oglindă este o privire oarbă, nu există imaginea ochiului spre exterior, ci imaginea de pe retina sufletului, ce pare a rămâne o realitate singulară. În stilul apăsător de viață al Angliei victoriene se țese, mai cu seama pentru femeie, care nu are accesul la funcții publice, o existență închisă, mediocră, cenușie și exasperantă. Condiția nu este prea depărtată de orașele mărunte de provincie, unde același sens moral insalubru al mărginirii, al vidului și al
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Katherine Mansfield, unde sunt strâns legate în încrengătura narativă, în vreme ce la Hortensia Papadat-Bengescu ele fac însăși materialul narativ - în Vecinătate se va amplifica enigma nu va fi niciodată rezolvată, ci chiar amplificată prin dispariția inexplicabilă a personajului în jurul căruia se țese misterul, în vreme ce Beatitudine își găsește finalitatea în deconspirarea unui episod adulterin, ocultat de multitudinea amănuntelor amplasate în poziții-cheie ale textului. În prefața sa la romanul Femeia în fața oglinzii, Ion Bogdan Lefter vorbește despre distincția care a semnalat apariția modernismului, cea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pentru vechea măsură a poverii. Nu se plătea vamă pentru lâna și pieile oilor moarte. Alături de agricultură, în cadrul gospodăriilor țărănești din Breaza, aveau loc și o serie de lucrări cu caracter meșteșugăresc, cum ar fi prepararea brânzeturilor, a țuicii, se țesea pânza și se confecționau obiecte de îmbrăcăminte, existând în felul acesta o industrie casnică extrem de complexă, care a continuat până în zilele noastre. În cadrul acestei economii naturale, și respectiv, al industriei casnice, un rol important l-au avut femeile, care executau
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ușor amuzat de situație”. Poate că totul nu-i decât un joc făcut să treacă timpul mai repede. „Convingere de moment!” - comentează autorul „atotștiutor”, anticipând desfășurarea evenimentelor. Profesorul nu și dă seama cum se prinde treptat într-un păienjeniș imaginar, țesut de luminițele jucăușe din ochii ei umbriți de sprâncenele bine desenate, ce devin și mai expresivi pe fundalul valului de păr negru și des, căzut pe umeri. Aș putea spune că aici P.H.L. se lasă în voia unui stereotip romantic
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
care noi suntem propriul nostru izvor de bucurie ! Orice melodie este ecoul acestei voci, Orice culoare este răsfrângerea acestei lumini. Poezia, scrie Swinburne, este cea care transmută neliniștea în bucurie, nefericirile sale nu erau decât substanța lirică din care imaginația țesea visurile de fericire. În viața sa amoroasă, Goethe pleacă de la neliniștea din perioada Sturm und Drang, cea a Suferințelor tânărului Werther, și după ani lungi de fericire cu numeroase nume de inspiratoare, trecând prin perioada clasică, a Elegiilor romane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de crabi copți în inimă de anghinare și calamari perpeliți în zmeură. Se comandă farfurii de sidef. Se schimbă draperiile de pe Thule și, pentru asta, e nevoie de ajutorul a treizeci de desenatori și cinci maeștri tapiseri. Ghețarii Nordului sunt țesuți în covoare grele, de Buhara, care acoperă podelele cabi nelor de pasageri, din ce în ce mai surprinși de luxul de pe vas. Nici nu ai spune că rusul înalt și atât de slab, în hai nele lui ponosite, cu obrazul aproape cenușiu și părul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
boarea de parfum, de cele mai multe ori fie imperceptibilă, fie amestecată și pierdută între alte miresme, din mereu alte și alte orașe. 43. adevărul, poate Despre Abd al-Aziz ibn Musa s-au spus multe povești. S-au scris cronici. S-au țesut legende mai ușoare ca hainele de borangic străveziu pe care le purtau sclavele lui, la amiază. Nu și despre Leovigildo. Poate pentru că erau prea puțini cei care știau, poate pentru că, în timp, copilul devenit, de-acum, cu mult mai învățat
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
poveste) Celebrat? În universul magic al codrului, nuntă simbolizeaz? momentul de echilibru, de armonie Între micro ?i macrocosm, de aceea lacul devine topos sacru centru al universului; aici vin „din patru p???i a lumii" „Împ?ra?i ? i mp???țese", „Fe?iFrumo?i cu p?r de aur", „Zmei cu solzii de o?ele", „cititorii cei din zodii", „??galnicul Pepele" personaje de basm care aduc, din timpuri imemoriale, fericirea pierdut? a mitului. La masa a?ezat? lang? lac, vor sta
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lună poți face o sumă bunicică. Ne-am repezit unul în altul ciobindu ne dinții. Sub mine, tremura cu gura larg deschisă, frecându-mi spatele cu mâinile alea cu unghii roase până la carne, roase cu atâta înverșunare, că se vedeau țesu turile fibroase. Dimineața, după ce o aud că pleacă, fug la măsuța tele fonului. Nu lăsase nici un ban. Am decis că semnalul e clar. La câteva luni, de ziua mea, am primit un manual de catalană. Era trimis din Barcelona, iar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
împlinite ar putea-o avea, dacă n-ar rămâne la stadiul de simple idealuri inadecvate la posibilii unei realități. Cred că femeia frumoasă aduce cu sine presimțirea a două depărtări: raiul și iadul, în intervalul dintre ele urmând a-ți țese existența; pe primul îl dorești iar celălalt de vrea. Uneori cele două sunt extrem de apropiate, fiind despărțite doar de zâmbetul ei. În manea asistăm la o decădere a limbajului; e o încercare de estetizare a bârfei, care nu face decât
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că nu asa trebuia făcut cutare treabă și câte și mai câte.Oricât se străduia nora cea tânară și frumoasă, nimic n-o mulțumea pe baba Dochia.Și Anișoara căra apa, freca podelele, făcea mâncare, despica lemne, mergea la moara, țesea, nu stătea nici atâtica. Și baba Dochia mereu găsea pricină;ba că făcuse mămăliga prea mare ori prea mică, ba că pusese ciorba in castroane, prea rece ori prea fierbinte, ba că a pus pe foc prea multe lemne ori
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cadă steluțe albe și strălucitoare.Și steluțele cele moi și pufoase pluteau ușor prin aer și coborau ușor pe pământ.Una cîte una, steluțele se desprindeau din nori, pluteau ca un vis frumos, coborau blând și se așterneau pe pământ țesând un covor alb și moale.Era prima ninsoare.Îngerii cântau și jucau și ningea, și ningea cu fulgi mari și deși. Dimineața, toată lumea fu cuprinsă de mirare, Înțelepții vremurilor, vrăjitorii și cititorii În stele nu știau cum să explice această
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o Întrecea nimeni la treburile câmpului:era prima la săpat, la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau și vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și harnică, merse
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și cultul pentru tot ceea ce marchează existența noastră ca oameni. Portul bărbătesc este sobru și cuprinde cămașa bărbătească dintr-o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Aceste ornamente cu șarad (un șiret obținut prin împletirea a trei fire de lână neagră răsucită) se numesc șaraduri. Sumanul era purtat de către flăcai, bărbați, dar și de către femei. Bărbații purtau pantaloni strânși pe picior, lungi și încrețiți numiți ițari, țesuți din lână în patru ițe și dați la piuă. Vara, ei purtau izmene strânse pe picior din cânepă sau in, în patru sau cinci ițe, cu modelul în ozoare, realizat din țesătură. Pe cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație (muncă sau sărbătoare). Pe cap, femeile purtau un colțar, adică un batic de forma unui triunghi, făcut din pânză de in, țesut în două ițe. Pe partea din față era împodobit cu mărgele sau horboțică (o danteluță lucrată manual). Acest colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în două ițe. Pe partea din față era împodobit cu mărgele sau horboțică (o danteluță lucrată manual). Acest colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt florale sau geometrice. Dispunerea motivelor decorative pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]