7,914 matches
-
unde este țara sa, Țiganul are limba români, dar nu ascultă vocea ei, Umblă că un bețivan și moare înșelat, fără să știe că În fiecare zi patria să India îl cheamă prin limba să români. Puternic somonul, fără minte țiganul! Un lucru le este comun celor doi, si peștele și țiganul mor mâncați. Peștele în râul unde s-a născut, Țiganul este mâncat de propria să etnie, în țări străine. https://en.wikipedia.org/wiki/Salmon run Salmon spend their early
O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
-
vocea ei, Umblă că un bețivan și moare înșelat, fără să știe că În fiecare zi patria să India îl cheamă prin limba să români. Puternic somonul, fără minte țiganul! Un lucru le este comun celor doi, si peștele și țiganul mor mâncați. Peștele în râul unde s-a născut, Țiganul este mâncat de propria să etnie, în țări străine. https://en.wikipedia.org/wiki/Salmon run Salmon spend their early life în rivers, and then swim ouț to șea where they
O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
-
să știe că În fiecare zi patria să India îl cheamă prin limba să români. Puternic somonul, fără minte țiganul! Un lucru le este comun celor doi, si peștele și țiganul mor mâncați. Peștele în râul unde s-a născut, Țiganul este mâncat de propria să etnie, în țări străine. https://en.wikipedia.org/wiki/Salmon run Salmon spend their early life în rivers, and then swim ouț to șea where they live their adult lives and gain most of their body
O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
-
of their natal river, and once close to the river, that they use their sense of smell to home în on the river entrance and even their natal spawning ground. Referință Bibliografica: O rom thai o lolo machio- peștele și țiganul / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463663249.html [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
-
Elvira că se numea cunoștința ei, mai bine zis aventura, că sosește. O luă din aeroport și se îndreptară spre unul din cartierele elegante ale Parisului. Acolo, Boby avea o vilă elegantă. Plecase din Romania așa cum au plecat mii de țigani. Cum a ajuns să fie proprietarul acestui elegant imobil? Boby era fiul unui bulibașa, averea lor ridicându-se la sume de bani foarte mari. Când a venit în Franța, cu zece ani în urmă, nu a avut nevoie să cerșească
NOROC NESPERAT NUVELA- FRAGMENT- CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1486293350.html [Corola-blog/BlogPost/384758_a_386087]
-
mai ajut. Așa începu afacerea lui. Își construi, în orașul unde locuise în România, o clădire elegantă, cu douăzeci de camere, cu sală elegantă pentru restaurant și cu toate utilitățile. Făcu senzație printre conaționali, trezi invidii: „Uite ce a făcut țiganul!” comentau unii. La început a mers slab. Treceau săptămâni și nu avea nici un client. Atunci, se hotărî să organizeze în sala restaurantului nunți, botezuri și alte evenimente. Așa a început să aibă clientelă și, totodată, au început să vină și
NOROC NESPERAT NUVELA- FRAGMENT- CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1486293350.html [Corola-blog/BlogPost/384758_a_386087]
-
scurta ei aventură a fost cu un rrom, cum le plăcea să-și spună, dar până la urmă asta nu a contat atât de mult. Ea aflase că el era proprietarul marelui hotel-restaurant de lângă gara orașului. Așadar, își schimbase ideea de țigan „uite că și ei pot face treburi bune”. Atunci, realiză că se simte prost pentru faptul că își trădase bărbatul. Își reveni rapid când își aminti că și el o trăda. Era un fel de răzbunare uitând, de fapt, cine
NOROC NESPERAT NUVELA- FRAGMENT- CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1486293350.html [Corola-blog/BlogPost/384758_a_386087]
-
iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai vrea să dai să fugi să nu-i vezi, să nu-i auzi tot își poartă ghinionul ca niște lăieți lehuzi Referință Bibliografică: du-te mă și tu la muncă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Du_te_ma_si_tu_la_munca_ion_untaru_1333004195.html [Corola-blog/BlogPost/359737_a_361066]
-
ne sfătuiesc să nu ne abatem din drum, să-i lăsăm să-și vadă de viața lor. Curiozitatea ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
drum, să-i lăsăm să-și vadă de viața lor. Curiozitatea ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau silință la școală și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau silință la școală și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau silință la școală și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place, am vrea puradeii cu ea să se joace”... Și speriată, mama-n brațe
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
joace”... Și speriată, mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau desagii-n spinare și pleacă agale... De-atunci biata mamă n-a mai glumit - țiganii învățătoarei un fiu i-au dăruit. De Sf. Gheorghe plângeam scaloienii plutind pe o frunză de brusture verde, cu haine colorate - din cojile
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau desagii-n spinare și pleacă agale... De-atunci biata mamă n-a mai glumit - țiganii învățătoarei un fiu i-au dăruit. De Sf. Gheorghe plângeam scaloienii plutind pe o frunză de brusture verde, cu haine colorate - din cojile de ouă, jeleam și-i petrecem o oră, chiar două. În floare livada se-mbracă, albinele colindă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a, a II-a, și a III-a singular. Adică indienii spun: "me kărdiya"-"eu am făcut", "tu kărdiya"- "tu ai făcut", "vo kărdiya"- "el, ea a făcut". Țiganii spun: "me kărde(o)m"-"eu am făcut", "tu kărdean"-"tu ai făcut", "vo/voi kărdia"-"el/ea a făcut". Într-un viitor articol, voi demonstra că romii au moștenit aceste forme de pronunție și conjugare din India. 2) -imos
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
script=HK&link=yes&beginning=0 A se transformă în O În India, A-ul final se transformă în O. De pildă, în limba hindi avem kala- negru (masc.), iar în bengali avem kalo-negru, forma aceasta (kalo) fiind folosită de țigani. Așa se explică transformarea sanscritului -ima în forma țigănească -imo. Dar limba romilor a păstrat forma sanscrită -ima în câteva cuvinte, de exemplu "patsima"-"opinie". Ceea ce nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
forma aceasta (kalo) fiind folosită de țigani. Așa se explică transformarea sanscritului -ima în forma țigănească -imo. Dar limba romilor a păstrat forma sanscrită -ima în câteva cuvinte, de exemplu "patsima"-"opinie". Ceea ce nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele -imos și -iben. Căldărarii spun "hamos"- "mâncare", dar și "haben" (mâncare). În acest caz, teoria domnului Marcel Courthiade este nevalabilă. Și sunt zeci de mii de căldărari care folosesc și sufixul -ben. Dar, domnul
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
forma पाय " paya " - "apă" (4). Ceea ce a omis să spună este faptul că atât în limba hindusă, cât și în limba romani, substantivul "pani" are terminație feminină (ni), dar este masculin . Sensul de masculin este dat în limba țiganilor prin adăugarea articolului hotărât "o", iar în limba hindi este cunoscută printr-o îndelungată tradiție (5). Acest fenomen este considerat EXCEPȚIE în limba hindi. Iată că este excepție și în limba țiganilor. Concluzia este că în ciuda sutelor de ani trecute
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
masculin . Sensul de masculin este dat în limba țiganilor prin adăugarea articolului hotărât "o", iar în limba hindi este cunoscută printr-o îndelungată tradiție (5). Acest fenomen este considerat EXCEPȚIE în limba hindi. Iată că este excepție și în limba țiganilor. Concluzia este că în ciuda sutelor de ani trecute de la exodul indian, genul substantivului țigănesc "pani"-"apă", a fost păstrat ca fiind masculin deși are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
tramvai și autobuz ori alții aflați atunci în trecere. Când îmbulzeala era mai mare și unii încercau să facă reguli, să dea bonuri de ordine, să organizeze coada pe 3 sau 4 rânduri, veneau ca din senin câteva zeci de țigani și se băgau în față, se împingeau în oameni jefuindu-i, tăindu-le gențile sau buzunarele cu lama, amenințându-i pe cei guralivi cu cuțitul. Miliția nu reușea niciodată să-i potolească și mulți credeau că tocmai miliția i-a
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
Andrei și cu mine ne băgam în ascunzătoare, îmbrăcam tunicile negre și ieșeam cântând ”Fii lacrimilor tale”. Vecinii de pe scară ne țineau isonul și dintr-o dată se făcea liniște și oamenii se jenau chiar să mai fîșâie sacoșele. Milițienii și țiganii se uitau la noi uimiți, iar noi îi luam unul câte unul pe anarhiști și-i băgam în rând, fiecare la locul lui, în ordinea sosirii. Și cât ținea vânzarea produselor - maximum o oră, căci niciodată nu aduceau marfă pe
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
psalmii 23, 50 și 102, pricesne și cântece bisericești. Iar atunci când Andrei începea să cânte acatistul ”Slava Lui Dumnezeu pentru toate” - e drept doar de vreo 3 ori în decurs de 10 ani și niciodată cântat până la capăt - milițienii și țiganii erau primii care se puneau în genunchi pe caldarâm și lacrimile le curgeau pe obraji. Țin minte că prin 1984, când ne făcusem mai mari și nu mai eram sfințișorii cartierului iar vocile începuse să ni se îngroașe devenind mai
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat era că dușmanii nu erau mereu aceiași. Ba foști legionari, ba foști comuniști, ba sioniști, jidani adică, ba chiaburi, unii erau de fapt țărani săraci, vagabonzi unii, țigani, fugari peste graniță, monarhiști, sectanți, scandalagii, hoți din comerț, dar cel mai greu era cu sectanții. De obicei se lăsau omorâți, nu semnau nimic. În fața mea nu a murit niciunul. M-a întrebat odată fratele meu, era mecanic pe undeva
SUNT SUPĂRAT, DE CE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunt_suparat_de_ce_boris_mehr_1386576083.html [Corola-blog/BlogPost/348483_a_349812]