7,853 matches
-
a dat impulsul să scriu o carte pe această temă. Mi se pare interesant acum să discut cu dvs., care sunteți româncă, despre această carte. Știu că în România trăiesc mulți țigani, cred că vreo 2-3 milioane... R.B.:. Da, sunt țigani romi. M.M.: Țiganul meu este și el "rom", deși în Olanda trăiesc mai ales "sinti". Am optat pentru această identitate și pentru a face o legătură cu Europa Centrală. Mai pare interesant un lucru: olandezii mei tind să adopte adeseori
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
să scriu o carte pe această temă. Mi se pare interesant acum să discut cu dvs., care sunteți româncă, despre această carte. Știu că în România trăiesc mulți țigani, cred că vreo 2-3 milioane... R.B.:. Da, sunt țigani romi. M.M.: Țiganul meu este și el "rom", deși în Olanda trăiesc mai ales "sinti". Am optat pentru această identitate și pentru a face o legătură cu Europa Centrală. Mai pare interesant un lucru: olandezii mei tind să adopte adeseori o atitudine moralizatoare
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
tind să adopte adeseori o atitudine moralizatoare și să se creadă mai buni decît ceilalți. Dar dacă trec peste istoria acestui roman, trebuie să spun că nici olandezii nu sunt cu nimic mai buni decît germanii în relația lor cu țiganii. În cartea mea apare și tragicul episod al celui de al doilea război mondial, cînd țiganii, la fel ca și evreii, au fost exterminați în lagăre, ca cel de la Auschwitz. Poliția olandeză a fost cea care i-a arestat pe
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
dacă trec peste istoria acestui roman, trebuie să spun că nici olandezii nu sunt cu nimic mai buni decît germanii în relația lor cu țiganii. În cartea mea apare și tragicul episod al celui de al doilea război mondial, cînd țiganii, la fel ca și evreii, au fost exterminați în lagăre, ca cel de la Auschwitz. Poliția olandeză a fost cea care i-a arestat pe țiganii noștri... și nu altfel s-a întîmplat și înainte de război - pentru Olanda deci o situație
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
În cartea mea apare și tragicul episod al celui de al doilea război mondial, cînd țiganii, la fel ca și evreii, au fost exterminați în lagăre, ca cel de la Auschwitz. Poliția olandeză a fost cea care i-a arestat pe țiganii noștri... și nu altfel s-a întîmplat și înainte de război - pentru Olanda deci o situație deloc măgulitoare. R.B.: Relația cu celălalt, cu străinul, este oricum una din temele centrale ale actualității, ea plutește în aer aș spune. Mă gîndesc doar
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
echidistanții". Drept care veninul împotriva confraților din aceeași tagmă nomenclaturistă se revarsă fără opreliști: "cu metodele specifice lui, a luat cuvîntul Zaharia Stancu, vorbind așa cum, după cîte am aflat din scrierile lui Sadoveanu, care este un om foarte decent, vorbesc numai țiganii de la Dunăre, iar ca să nu fie numai țiganii de la Dunăre implicați, fostul meu, și încă pe atunci actualul secretar, Ion Brad, actualmente ambasador la Atena, l-a aprobat, crezînd că eu nu văd mișcările ochilor săi, ceea ce, de altfel, nu
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
nomenclaturistă se revarsă fără opreliști: "cu metodele specifice lui, a luat cuvîntul Zaharia Stancu, vorbind așa cum, după cîte am aflat din scrierile lui Sadoveanu, care este un om foarte decent, vorbesc numai țiganii de la Dunăre, iar ca să nu fie numai țiganii de la Dunăre implicați, fostul meu, și încă pe atunci actualul secretar, Ion Brad, actualmente ambasador la Atena, l-a aprobat, crezînd că eu nu văd mișcările ochilor săi, ceea ce, de altfel, nu m-a mirat, știind că el își făcuse
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
nelipsiți la chefuri, nunți, ca și înmormântări, când legau de gâtul viorilor năframe albe. Orice urzicenean în vârstă nu poate să nu știe de familia Carabulea ori de tribul Olmazu (cu acordeonistul mai tânăr, Basacu, jucam biliard la nea Luca). Țigan să fure, să șterpelească, la Urziceni?... Ferit-a sfântul! Erau niște domni, curați, onești; numai că atât știau și ei - să cânte. Am mai scris o dată - să mă ierte criticul - și despre Gioaca, țigăncușa ageră ridicată, la propriu, în balonul
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
substanța. La nivelul societății, o astfel de nevroză a reprezentat și cauza întârzierii unei cărți de o asemenea factură. A fost nevoie de pretextul jubiliar pentru ca ea să apară. Emilian M. Dobrescu, Românografia. Bilanț și perspective, Compania, 2000, 251 pag. Țiganii de tranziție O particularizare analitică a cărții prezentate anterior o constituie volumul Țiganii din România. O minoritate în tranziție de Emmanuelle Pons, apărut la aceeași editură, Compania. El este rodul unui studiu de câteva luni realizat în România. Uzând de
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
unei cărți de o asemenea factură. A fost nevoie de pretextul jubiliar pentru ca ea să apară. Emilian M. Dobrescu, Românografia. Bilanț și perspective, Compania, 2000, 251 pag. Țiganii de tranziție O particularizare analitică a cărții prezentate anterior o constituie volumul Țiganii din România. O minoritate în tranziție de Emmanuelle Pons, apărut la aceeași editură, Compania. El este rodul unui studiu de câteva luni realizat în România. Uzând de o varietate largă și flexibilă de documente și de surse, fără a încărca
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
fenomenului în custodie. în ceea ce privește relația actuală a rromilor cu majoritatea românească, percepția autoarei mi se pare însă discutabilă. Emmanuelle Pons pare îndatorată unor clișee care țin mai degrabă de cultura în care s-a format. Personal, nu am impresia că țiganii ar fi supuși astăzi unei marginalizări sociale, politice și economice atât de accentuate precum cea prezentată în cartea de față. Fraze - nu puține - precum: "Rromii beneficiază rareori de judecători neutri, dispuși să verifice eventualele abuzuri comise de poliție sau de
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
depășind mecanica asupririi numerice a unei minorități de către o majoritate. Pe de altă parte, e foarte adevărat că această majoritate nu întreprinde nimic pozitiv pentru a dialoga cultural cu minoritarii - ceea ce se vede mai ales în cazul rromilor. Emmanuelle Pons, Țiganii din România. O minoritate în tranziție, trad. Gabriela Ciubuc, Edit. Compania, București, 1999, 158 pag. Hackeri și crackeri - la 12 ani de la inaugurarea Internetului Se discută azi foarte mult despre criminalitatea informatică. Se știu însă foarte puține la noi despre
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
înainte ca Cioran să fi devenit celebru în Franța... Interesante sînt și paginile despre Leonid Arcade (mai bine cunoscut pentru cenaclul pe care l-a condus decît ca scriitor, totuși autor al cel puțin unei cărți foarte interesante, Poveste cu țigani, apărută în deceniul al șaptelea), despre Paul Miron, cronicar al exilului care, spre deosebire de ceilalți (care propuneau, spune Cornel Ungureanu, o "partitură eroică"), face haz, evocă fețele necunoscute ale unor întîmplări/ indivizi, dezeroizează. Din aceste capitole, ca și din acelea consacrate
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
moderat decît colegii săi munteni și, poate, o explicație a faptului că de pe la 1879 n-a mai fost îngăduit de liberali pe avanscena vieții politice românești. Apoi a relevat, cu mîndrie de înțeles, rolul său în actele de dezrobire a țiganilor și emanciparea socială a țăranilor prin reforma de la 1864 ("în timpul lui Vodă Cuza s-a desființat claca și s-au împroprietărit țăranii. Aceasta a fost o mare îmbunătățire a stărei lor materiale".). Cum se știe, în zorii literaturii române Kogălniceanu
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
sorcières. Il s'agit de rendre l'air enfin respirable". (p. 131) Alex. Paleologu deconspiră cu multă răbdare și, mai ales, cu eleganță câteva prejudecăți cu privire la Est, "un monde ignoré par le lecteur auquel je m'adresse". Conflictele rasiale, xenofobia, țiganii, antisemitismul sunt probleme cel puțin la fel de acute și în restul Europei. Citite în Franța, aceste eseuri vor fi considerate radicale și puse în rând cu cele semnate de Lucian Boia, Vladimir Tismăneanu sau Françoise Thom. De ce crede Alex. Paleologu că
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
pentru hazul de-a arăta pe mâinile cui a intrat "naționalismul" în "multimilenara" Românie!). Sunt curios ce va decide dl. Simion în legătură cu subalternul său, Gheorghe Buzatu. Acesta nu numai că a oferit sigla instituției unor texte în care evreii și țiganii sunt puși la zid, dar a și prefațat elogios elucubrațiile acestui "alb-român-creștin-naționalist", după cum se autodefinește. Iar după ce-l va da afară din funcție pe Buzatu, dl. Simion ne-ar impresiona plăcut dacă și-ar depune propria demisie.
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
la democrație Un semnal de alarmă asupra unui deosebit de grave încălcări a Constituției, în JURNALUL NAȚIONAL în nr. 2514. Cităm titlul și subtitlurile " Într-o carte scoasă de Tipografia Monitorul Oficial din Palatul Parlamentului, Deputatul PRM Hogea spurcă evreii și țiganii sub oblăduirea Academiei Române. În încropeala "Naționalistul", supervizată de vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, locotenentul lui C.V. Tudor își șuieră crezul: " Cine luptă cu evreii luptă cu diavolul"! Din gîndirea lui Hogea mai reținem: "A cam venit vreme ca națiunile să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
excelenta anchetă a lui Florin Diaconu, un titlu care spune totul despre conținutul volumului: "Antisemitism la nivel parlamentar, Manual antievreiesc sub egida Academiei Române." Hogea instigă la antisemitism, constată ziaristul de la JURNALUL NAȚIONAL. De asemenea, deputatul PRM instigă la violență împotriva țiganilor. Citatele pe care le oferă autorul anchetei sînt cum nu se poate mai limpezi din acest punct de vedere. Deputatul Hogea, avocat, este membru al Baroului din Iași, iar cartea pe care a publicat-o a fost girată și elogiată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
avea măcar un cuvînt împotriva primejdioaselor instigări ale colegului său de partid. Să nu uităm însă că Gh. Buzatu se ocupă cu zel de reabilitarea Mareșalului Antonescu, dovedit cu documente că a ordonat pogromul de la Iași și deportarea evreilor și țiganilor în timpul războiului. Cel pe care vrea să-l reabiliteze Gh. Buzatu a avut pe conștiință moartea a sute de mii de evrei și țigani, ceea ce îl așează în categoria criminalilor de război. Dacă Gh. Buzatu ignoră, ca istoric, aceste fapte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
reabilitarea Mareșalului Antonescu, dovedit cu documente că a ordonat pogromul de la Iași și deportarea evreilor și țiganilor în timpul războiului. Cel pe care vrea să-l reabiliteze Gh. Buzatu a avut pe conștiință moartea a sute de mii de evrei și țigani, ceea ce îl așează în categoria criminalilor de război. Dacă Gh. Buzatu ignoră, ca istoric, aceste fapte dovedite ale lui Ion Antonescu și se străduiește să-l reabiliteze, ca de altfel și președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu e de mirare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
înjurături pitorești, mândru de primitivitatea lui... Scenele de gen sunt numeroase: orașe cu case rurale și cafenele murdare, alături de palate și biserici impunătoare, țărani primitivi și femei frumoase îmbrăcate după moda occidentală, călugări jegoși, cu privirea tâmpă, și mai ales țigani, de o frumusețe picantă, senzuali, sfioși, melancolici, pătrunși de sunetul muzicii, strânși în jurul focului. Pitorescul este un efect căutat, o trăsătură definitorie a Valahiei - a Balcanilor, rezultat al modului reductiv, schematic, de a gândi această lume doar ca o sumă
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
Ieșise din cîrciumă și-și făcuse un fel de citadelă pe strada asta, unde nu pătrundeau copiii din afară, că vroia să-și crească bine copiii, să nu aibă legături cu cei autohtoni. E-adevărat că erau pe acolo și țigani, cu care eu mă jucam foarte bine. Și-acest Tomescu avea o fiică de vîrsta mea, pe care o chema Anișoara. Eu aveam vreo șase ani, ea era tot puștancă. Avea mai mulți frați, iar unul era de vîrsta noastră
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
de copii. De unde incompatibilitatea dintre mama incultă și fiica atât de învățată, și înclinarea spre cealaltă mamă, spirituală, fosta amantă din tinerețe a tatălui având sânge nemțesc. E perioada cea mai crâncenă. Comuniștii lui Gh. Dej ca și cetele de țigani umblă prin sate și jefuiesc tot, vite, merinde, lucruri din case. La căminul din Curechi nu se mai țin hore ca altădată, se țin conferințe într-o limbă pe care nu o mai înțelege nimeni. Norah, cu frumusețea și inteligența
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
ca pe un cal breaz, și unde, vara trecută, m-am gîndit la el, călcîndu-i pe urme), din întîmplări cotidiene! Johnny e un povestitor înnăscut. Nu-l egalează nimeni cînd relatează episodul cu pianul luat de la Uniunea Compozitorilor și cu țiganii din Amzei care, după ce i l-au cărat acasă, urcîndu-l și la etaj, nu numai că nu i-au cerut bani, dar rugîndu-l să le cînte, au adus mîncare și băutură și l-au tratat regește. Acesta e Johnny, incomparabilul
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
același tip ca ale lui Roller în sinistrul său manual de istorie, pe care cred că nu l-ai mai apucat. Cred că o astfel de concepție asupra istoriei românilor nu poate să aparțină decât unui minoritar: evreu, maghiar sau țigan". Foarte, foarte interesant. Mă întreb, totuși, de ce doar "evreu, maghiar sau țigan"? De ce să nedreptățim celelalte "minorități", mai ales că țara noastră are din belșug așa ceva? De ce nu "armean" sau "lipovean" sau "ucrainean"? De ce nu chiar "moldovean", dacă tot am
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]