4,028 matches
-
o peucă, apoi următoarea strofă cealaltă peucă și așa mai departe până terminau colinda respectivă. Între cântări luau o scurtă pauză, timp în care schimbau cuvinte cu gazdele, serveau prăjituri și cozonac sau câte un pahar cu vin sau cu țuică de cele mai multe ori fiartă ca să-i încălzească când ieșeau afară în ger. Vom lua ca model de desfășurare al acestui ritual pe cel mai vechi grup care a funcționat în Brezoiul propriu-zis, cel condus de Tică Tudoran și coordonat de
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
avalului fluviului adânc și rece, cât mai ales faptul că starea de normalitate a lui nea Gică era aceea de a avea sânge în alcool, privirea lui tulbure, ochii roșii de nesomn, precum și aluviunile bahice ce abundau în bere, vin, țuică și nu numai, nu aveau un loc anume de depozitare, ci se împrăștiau inconștient în toată ființa lui, generând un miros stătut, de boască veșnic mucegăită. Era o adevărată nechibzuință să-și lase unica fiică pe mâna acestui pătimaș bețivan
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
pe scenă, având ca invitat special alături de artiștii din zonă, pe Laura Lavric din Moldova. „Cartea diuganilor” a adus la Bistrița, într-o cramă, specificul satului natal, de la colaci, la plăcinte cu brânză, slănină, cârnați și ceapă. Nu putea lipsi țuica. A fost prezent și preotul meu, la care mă spovedem în fiecare an, Benedict Vălean, pe care, din păcate, anul acesta l-am condus pe ultimul drum. Am avut un moment de nuntă oferit de generația de aur a folclorului
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_taina_scrisului_24_menut_maximinian_1345037540.html [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
Horezu, produse ecologice din lavandă și trandafiri, articole din piele, costume populare, ii, cămăși, pălării, basmale, magiun, dulcețuri, prăjituri de casă, cozonaci, ciocolată de casă, turtă dulce, salam de biscuiți, covrigei, plăcinte, scovergi, poale-n brâu, alivenci moldovenești, sarmale maramureșene, țuică, palincă, vin fiert și multe altele. Casa lui Moș Crăciun Casa lui Moș Crăciun va fi deschisă în perioada 1 - 24 decembrie, în intervalul orar 11:00 - 13:00 și 17:00 -22:00 și reprezintă una dintre surprizele pregătite
De 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor de iarnă! by http://www.zilesinopti.ro/articole/14195/de-1-decembrie-primaria-capitalei-da-startul-sarbatorilor-de-iarna [Corola-blog/BlogPost/96797_a_98089]
-
taică-su, mai spuse tânăra lehuză strângându-și fetița cu dragoste la piept, sărutând-o cu tandrețe. În timp ce Lili se aflase în sala de naștere, chinuindu-se să aducă pe lume primul său copil, soțul se lupta cu sticla cu țuică adusă de acasă să-și facă curaj, de parcă el năștea nu soția lui. A avut timp suficient de a-i face de petrecanie lichidului și aburii acestuia începură să urce încetișor spre mintea consumatorului, întunecându-i rațiunea. La aflarea faptului
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478091796.html [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
iar ea recunoștea că se simțea bine cu el peste ea, era mare și o rupea în două, era nebun după fundul ei, dar se ocupa și de grădină, cosea iarba și repara cotețele din curte, aduna poamele, toamna, făcea țuică la cazan și tăia porcul de Crăciun, iar copiii îl iubeau și nu se puteau lipsi de el, iar cînd pe nenorocit îl apucau năbădăile și se dedulcea cu muierile de prin alte sate, la ei în casă tristețea era
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_19_ioan_lila_1331110350.html [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
pandemie ca să sune mai bine în urechile poporului. Dar acesta, poporul deci, cam nepăsător din fire, rămâne indiferent și la mărețele realizări ale guvernului dar și la spaimele transmise prin mijloacele mass-media. Marile sale griji erau, la această vreme, porcul, țuica fiartă, și ieșirea din post pentru niște chiolhane temeinice, din zori și până în noapte, fără să te temi de afurisenia popii sau, și mai rău, de a nevestei care nu te mai trata cu varză acră ca să-ți treacă mahmureala
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405097966.html [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
-i cazul. Bine atunci eu am plecat. Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele făcute într-un an de zile, se trecea și țuică sau vin pe lista produselor, alături de ulei, grâu și porumb și alte produse ale culturilor de bază. Din restul de produse o parte se folosea pentru furajarea sectorului zootehnic și cea mai mare parte se preda la baza de recepție
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392637934.html [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
tuturor urmașilor lui Mihailă și ai Anicăi, străbunii pe care eu nu-i cunoșteam decât din ce-mi povestise, demult, o oarecare mătușă”. ... În micul cimitir din jurul bisericii mele, tocmai se culegeau fructele ce urmau a fi fermentate, distilate în țuică de 40 grade. Se băteau bine de tot crengile pomului plantat și altoit de bunicul, acolo, la căpătâiul mormintelor părinților lui, străbunicii mei, perechea de țărani ce donase Evanghelia, cartea care-i costase sigur, pe vremea Împăratului, prețul unei perechi
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
ca-n beție”. La vreme de secetă, fiecare țăran își comanda un Iisus confecționat din tablă.(“Iisus care nu a ajuns niciodată pe cruce”). “Nu eram singurii din vale care alergam, comandam și-i dam arvună tinichigiului sticla plină cu țuică de prună, pentru câte un Iisus mai altcum decât cel al vecinului.” Vezi, să fie Unu' cu părul galben ca spicul, să-I picuri vopsea din ai' de nu se ia când va ploua! Și spinii din coroană să fie
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
care abia trecuse. Toată reflecția asta despre fundurile curților lor, o făcuse el mai demult, acum nu-i arde de filozofie... și nici de glumă. E nervos... E supărat pe Păsărilă... pe viață... pe toată lumea. Simte că o gură de țuică l-ar lecui de toată neliniștea ce-i umblă acum prin organism, așa cum împărtășania liniștește sufletul muribundului, dându-i, acolo, pe patul de moarte, liniștea pe care nu și-a găsit-o toată viața. - Păi, cum?... Crezi că scapi?... Al
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
tinde amenințător săi scoată ochii. - Fiu, fiu, fiuuuu, fiu!... fluieră el pe lângă gard „parola de recunoaștere”, cu speranța că-n clipa următoare va vedea silueta deșirată a vecinului său ițindu-se printre rândurile de vie, camuflând cu mâna gâtul „jumătății” de țuică de corcodușe, ce ar trebui să tindă să-i iasă rebelă dintr-un buzunar al pantalonilor. Spre disperarea sa, nu se întâmplă nimic. Mai fluieră de vreo două-trei ori în același mod, însă, din păcate și cu același rezultat. Resemnarea
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
întâmplă nimic. Mai fluieră de vreo două-trei ori în același mod, însă, din păcate și cu același rezultat. Resemnarea și speranța se luptă pe viață și pe moarte, în sufletul său. O parte din el și-a luat adio de la țuica lui Păsărilă, însă o altă parte n-ar pleca încă de lângă gardul ce desparte cele două proprietăți („cele două funduri”, ar fi spus el în momente mai bune), trăgând încă nădejde la o miraculoasă apariție a aducătorului leacului supărărilor sale
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
s-aștepte prea mult, pentru că la foarte scurt timp chemarea se repetă, pe o tonalitate superioară și cu-n început evident de iritare. Căpătând certitudinea că a auzit bine de prima dată, lui Petre îi pieri pentru moment pofta de țuică, se înfipse cu mâinile în buruienile crescute din abundență în apropierea gardului, rupse în grabă câteva mănunchiuri, le puse la subraț și porni în viteză spre casă. Răspunse abia când ajunse la poarta grădinii: - Ho, fă! Ce-i?... Ce țipi
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
fapta bună pe care tocmai o făcuse, fără să fi avut vreo clipă intenția asta. - Da!... Dacă nu erai tu, mureau de foame, îl zeflemisi femeia. Zii, mai bine, că iar dă târcoale pe lângă gard, „păluga” aia cu sticla de țuică-n buzunar. „Păluga”, este a doua poreclă a lui Stemate în preferințele consătenilor săi, după cea de „Păsărilă”, căruia - înalt și slab, fiind - ambele îi vin „ca turnate”. „Aș vrea eu să dea târcoale, da’ nu dă, nenorocitu’!...”, gândi Petre
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
niște fasole la fiert. - Mă duc acu’!... răspunse bărbatul, cam fără chef, întrucât sarcina pe care tocmai o primise îl îndepărta nepermis de mult de gardul din fundul grădinii, unde ar fi putut s-apară totuși „măgaru’” de Păsărilă, cu țuica lui acră și puturoasă. Pare-se că de la Esop[i] încoace - ori poate, dinaintea lui, cine știe? - tot ce nu putem ajunge ni se pare acru, iar, mai nou, și puturos. Petre Clăpăugea nu a auzit de vulpea lui Esop
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
grăbește pentru Lucreția, care trebuie să pună fasolea la fiert și pentru el, care, ca un optimist incurabil ce este, mai trage nădejde că dacă nu va întârzia mult la fântână, ar mai putea avea o șansă la „întâlnirea” cu țuica lui Păsărilă (ordinea motivelor e „puțin” diferită, dar aspectul acesta e lipsit de importanță). Fântâna cu pricina se află la cinci curți de locuința lui Clăpăugea. Fusese construită cu multă vreme în urmă, de Moș Tufan, bunicul lui Radu Tufan
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
pentru sine, îndepărtându-se și prinzând din zbor un „nu-i bine”, rostit de Florica drept răspuns la întrebarea tatălui său. În ciuda șchiopătatului, drumul până la fântână și-napoi îl parcurse destul de repede, de spaima că din cauza apei ar putea pierde țuica. Îi veni să râdă. „E ca și cum aș da țuica, pe apă - își zise. Ce-ar mai râde păluga de Stemate, de i-aș spune!” Dându-și seama că zâmbește aproape cu toată gura, mergând singur pe uliță, își reprimă jenat
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
nu-i bine”, rostit de Florica drept răspuns la întrebarea tatălui său. În ciuda șchiopătatului, drumul până la fântână și-napoi îl parcurse destul de repede, de spaima că din cauza apei ar putea pierde țuica. Îi veni să râdă. „E ca și cum aș da țuica, pe apă - își zise. Ce-ar mai râde păluga de Stemate, de i-aș spune!” Dându-și seama că zâmbește aproape cu toată gura, mergând singur pe uliță, își reprimă jenat surâsul ce-i împodobise, câteva clipe, fizionomia, privind totodată
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
560 î. Hr.), fabulist grec, originar din Asia Mică. Personaj semilegendar, probabil sclav eliberat. Fabulele sale, culese pentru prima oară de Demetrios din Faleron (sec. 4 î. Hr.) au fost prelucrate în versuri de Babrios și Fedru. 25.02.2012 Referință Bibliografică: Țuica lu' Păsărilă / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 828, Anul III, 07 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Liviu Gogu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
cu felii de lămâie și turnă în paharele de cristal cu picior o băutură de culoare gălbuie. Ministrul luă paharul, îl dădu peste cap, apoi rosti tare ca să se vadă ce cunoștințe are: - Io-ti-te bă, nepoate, asta-i țuică dă la noi, dă la Văleni, d-aia pusă cum o punea ăl bătrânu’ la doagă, da’ la el n-apuca să-mbătrânească. Da’ d-aia trăi obzeci dă ani că lua în fiecare dimineață un ciocănel. Dup-aia... - Cu
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
erau totuși oameni de acțiune, restaurante cu specific național în care, seară de seară, își înecau amarul cu sarmale, mămăligă, tochitură, cârnați de Pleșcoi, brânză de burduf, mititei, ciorbă de burtă sau, spre dimineață, de potroace, udate din plin cu țuici, răchie de Turț, sau vinuri dulci de Cotnari. Ca să nu mai vorbim de artiștii care plângeau de dor pe strunele cobzelor ori de maneliștii care aduseseră cu ei, nu numai averile ci și sfintele noastre tradiții. Astfel sleitele civilizații ale
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]