372 matches
-
10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di st or siu ne in fo rm ar e In fo rm ații in di sp on ib il e î n ca zu ri izo lat e Co nd uc ăto r co m pa rti m en t S S Pr eju di ciu im ag in e S· S Ac
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ar m od ifi căr i în co m pa rti m en t 2. Co m pa rti m en t fin an cia r Di m in ua re a pi er de ri di n op er ațiu ni va lu ta re . In di ca to r d e pe rfo rm an ță 0,1 % in flu en țe ne ga tiv e Ri sc in ve rs ar e tre nd d e de va
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
din care aflăm doar că în casa mare se aprind luminile, așa pur și simplu fără vreo valoare simbolică, fără nuanțe, pentru că urmează o înșiruire de obiecte și fapte care nu mai comunică între ele; lupii, ca și prietenii, îi ațin calea, sub pașii lor crește o floare, lupii vor atârna de umbra lui, inima i se va rostogoli în iarbă, în noapte, sămânța se roagă. Și lumea de obiecte se îndepărtează din ce în ce, fără să se încifreze într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și plăcerile pe care alte colege de-ale lor, mai norocoase, le au: „Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prelucrează adecvat. Poemele lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în cer, sunt balauri. Ei se fac aice pe pământ din șerpi și când se suie sus Dumnezeu le deschide cerul și ei intră. Pe la noi să fie ne-ar arde. Balaurii ar vrea să scape pe pământ, ei se ațin când se deschide cerul, dar Dumnezeu nu-i lasă. Numai așa ca să spărie oamenii se arată câteodată li dă Dumnezeu de grijă, că de nu s-or pocăi i-a arde cu foc. Numai la sfârșitul lumei au să vie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
totodată despre existența unei numeroase elite românești existentă între anii 1877 și 1946, trecută apoi prin sabia nemiloasă a proletariatului care a decapitat‐o și la propriu și la figurat. 10 Poporul român nu a fost compus numai din răscul ații de la 1907. El avea o clasă mijlocie, urbană și ru rală, pe care se baza întregul eșafod al statului și care a fost capabilă să mute granițele țării pe vechile ei albii. Fascinația cărții, nebănuită din titlu, emană din evocări
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova, aduce ca argument cultural existența teatrului și a muzeului, dar despre presă, ca parte a actului cultural la Bârlad, nu vorbește nimic, uitându‐se adevărul din spusele lui Iorga: “Presa e o catedră, un amvon, un post de observ ație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalele...” Ca să existe teatru și muzeu la Bârlad, presa a tot scos strigăte și a dat semnale din postul său de observație încă din 1870, când a apărut „Semănătorul”, primul ziar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cel Mare.”... ...” Documentul emis de Ștefan cel Mare la încep utul lunii ianuarie a anului 1495 prezenta, așadar o impor tanță deosebită pentru orașul Bârlad, atât prin prezența marelui voievod în oraș, cât și prin bogatul său cuprins de inform ații ca : întinderea teritorială, administrarea sa prin șoltuzi și p ârgari, componența socială a locuitorilor (târgoveți și oameni săraci) și dreptul de acciză, cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ceea ce este ortodoxismul. În articolul Să devenim oameni din numărul inaugural (25 august 1995) se subliniază rolul bisericii ortodoxe în păstrare a ființei naționale, se combat acțiunile unor secte religioase. „Nu cu trufie de ocupație, ci cu altare de ocup ație și care fac o propagandă agresivă în rândurile populației” se ocupă unii misionari, spune V.C. Ciocârlan în materia lul Românii popor ortodox. Au mai semnat: G. Irava - Ortodoxia în lume; Ec. Vieru - Comori de cuget și simțire; N. Arnăutu - Creația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dar chiar dacă roia-ntre'nalt și floarea/ aceea-n zbor, mulțime-așa de plină,/ nici că oprea vederea, nici splendoarea;/ c-atît pătrunde flacăra divină/ în univers pe cît e el de demn,/ și nu-i nimic ce calea să-i ațină". Sfîntul Bernard îndeamnă poetul să privească spre partea cea mai înaltă a cerului unde tronează Sfînta Maria: ""O, fiul harului", el prinse-a spune, "nu vei ști bucuria cît e dată,/ de ți-i privirea doar în jos anume.// Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
depărta, cu părul blond și fusta albă unduindu-se peste șoldurile late și picioarele bronzate. Apoi s-a așezat iar, a cerut altă bere și a privit bănuitor jur-Împrejur, temându-se ca nu cumva să vadă că Ivo Markovic se aținea pe-aproape, surâzând cu gura până la urechi. A continuat să privească marea și linia Îndepărtată a țărmului spre Capul Rău, În vreme ce Carmen Elsken se estompa molcom În gândurile lui. Soarele Începea să scapete, iar lumina intensă dădea obiectelor o claritate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
șase-șapte flălcăii mergeau și urau pe la ferestrele caselor unde aveau fete. Aveau cu ei buhaiul confecționat de ei înșiși și bice cu care porneau. Unii umblau cu ursul pentru care își pregăteau costumele și măștile încă din postul Crăciunului, iar ații formau rândurile. Se îmbrăcau în costume naționale cu cingători la mijloc. Purtau cu ei un muzicant care le cânta, iar ei dansau în casa fiecărui gospodar. A doua zi copii umblau cu semănatul,semănând gazdele și urândule belșug în noul
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în balade și-n duhul părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții la trapez, București, 1967; Un cățel ca vai de el, București, 1968; Ritmuri române, București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
asemănătoare unor case țărănești - cu una sau dou) odăițe - și barăcile din lemn, ce serveau fie ca locuință, fie ca prăvălie sau magazie. Construcțiile au fost ridicate de a lungul arterelor de penetrație, unde cârciumile și prăvăliile mărunte se înmulțesc, „aținând calea țăranilor care și-au desfăcut produsele și sunt <<buni de cinste>>”. Apropierea de zona centrală a orașului aduce cu sine apariția și înmulțirea caselor specifice funcționarilor și reprezentanților burgheziei mici și mijlocii. În general, casele sunt ridicate în stil
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fi oare eradicată epidemia asta de voievodită, care întreține țării un aer desuet, de teritoriu retardat, la discreția profitorilor și demagogilor? A fost părăsită, din fericire, pista monstruozității simbolice, simbolica triumfalistă a totalitarismului găunos, de inspirație sovietică, ce străjuie și aține calea se pare pe vecie pe marile artere ale țării. Nu însă și cea a voievozilor cu tendință (iarăși demagogică) de sanctificare. Ce păcat că un Ștefan cel Mare, reușit în sine compozițional și ca modelaj a cunoscut, acum cîțiva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de divorț. "Strigătul" nordicului Edvard Munch (1863-1944) e biet scîncet pe lîngă ororile urlate de insurgenții frescangii mexicani Siqueiros, Orozco, Rivera, la începutul secolului XX. Preluate, nemestecat, via Moscova, de-ai noștri artiști ai poporului și care, și-acum, ne-ațin calea pe... magistralele epocilor de aur. De cîte ori dau, în bibliotecă, peste romanul emblematic al lui William Faulkner (1897-1962), Zgomotul și furia, simt cartea zbătîndu-se parcă de tumultul ce-o încape. Ca atunci cînd o citeam prima dată. Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
piele și am Început să tremurăm. Un ceai cald de la dozator ne-a mai Înviorat. Peste câteva minute, cerul Își strecură ultimii picuri de ploaie și se Însenină. Aerul deveni mai respirabil. Negustori ambulanți, răsăriți ca ciupercile după ploaie, ne ațin calea cu tot felul de produse artizanale. Cumpăr câteva statuete din lemn roșcat de teck, deosebit de expresive, cu Borobudur și Buddha. Totul pare să aibă o semnificație deosebită În acea zi. Borobudur - Merapi și noi! Norocul ne-a surâs de la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa față de fățărnicia arogantă și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
n-a suflat la timp în supă. Acuma suflă și-n iaurt). Să calci prin smâcuri cu plevușcă Sau ardă-ți capul printre aștri, Ce te doboară și te mușcă Nu-i critica...Sunt criticaștri. Tu dârză fruntea ți-o aține - Nu te-ntrista de-a lor oprobru. Să-ncerci mereu să faci mai bine Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru-n friguri E muncă... Și-ncă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se duce energic sus spre interior, depășeș orizontala, poziție în care este menținut pe toată durata înălțării. Acțiunea te genunchiului angrenează și șoldul de pe aceeași parte, determinând o mișcare de rotație reală în ax longitudinal, rot etermină întoarcerea săritorului cu ație ce d spatele la ștachetă în timpul zborului. Capul se întoarce, în finalul avântării, în sens opus rotației longitudinale și împreună cu brațul de pe aceeași parte controlează continuarea rotației în ax longitudinal pentru a nu se depărta mai mult decât trebuie și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]