1,893 matches
-
agricultură neprădalnică: fiindcă marele proprietar de obicei nu posedă nici măcar minimul inventar agricol pe care îl are țăranul. Fiind raționali, actorii implicați - țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant, conchide Gherea, ci un „regim economico-social” - adică ceea ce am numi azi un anumit sistem instituțional în vigoare. Gherea notează că sistemul instituțional existent - neoiobăgia - produce efecte perverse. De exemplu, el induce o altă raportare la proprietate decât cea pe care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
urmare, ca intruziunea lui în mintea omului să poarte sugestii desăvârșite. Oroarea este însă că tot ce poate, ca prezență, este schizofrenia, boala spiri tuală. Prezența neantului, deci germenele schizofreniei, le purtăm cu toții în noi, dar nu ca pe o (aberantă) „amin tire“ a faptului că am veni din neant, ci pentru că între existență și neant sunt similitudini de statut: și existența, și neantul sunt moarte, lipsite de orice devenire. Ca om însă, nebunul nu greșește atunci când se crede Dumnezeu. Poate
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
care îi guvernează existența, pentru că nu îi acceptăm disciplina, regulamentul morbid. Suntem niște intruși în lumea asta, niște sabotori. Oferim, în fond, spectacolul gratuit al zvârcolirii noastre ca să ne plătim șederea, tolerată, aici. * Să scrii, cum zicea unul, terapeutic, este aberant, fiindcă de fapt nu faci altceva decât să îți cultivi și să îți instruiești ranchiuna, frustrările, agonia, răfuindu-te întruna, ca un laș, cu himerele. În mod terapeutic, scriitura vine mai întâi cu lehamitea, apoi cu furia, pentru ca într un
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
jos. Între cele două opțiuni polare, în mod egal frustrante prin exces, o formulă de echilibru devine o urgență. Putem să tragem deci concluzia că pentru comunitățile de frontieră o identitate europeană pur și simplu rămâne de redefinit". Pericolul formelor aberante pe care le poate dezvolta uneori dorința de revanșă a marginalului este ilustrat printr-un fenomen apărut în universitatea americană, multiculturalismul, deja datat, dar preluat și la noi ca instrument neproblematic, multifuncțional, prilej pentru eseistă să sancționeze ironic, o dată în
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
codificații și sub o densă anvelopă simbolică. III. Artă și industrializare Complexul de țară eminamente agrară, care va fi însoțit discret, vreme de mai multe decenii, conștiința de sine a României, și-a găsit în anii totalitarismului comunist cea mai aberantă și mai grotescă formă de rezolvare: industrializarea sălbatică și popularea geografiei patriei cu giganți din diferite specii, în rîndul cărora erau răsfățate ramura metalurgică și cea petrochimică. Dacă dezvoltarea petrochimiei a dus, inițial, la raționalizarea drastică a benzinei și a
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
s-ar putea să nu fie pe de-a întregul chiar așa este spulberată ab initio. Spania, Italia, Germania, Anglia și, de ce nu, Japonia. Cum spuneam, absurdul, ridicolul, grotescul, rîsul, plînsul cotrobăie sufletele celor care, disperați, plonjează în cele mai aberante situații. Ca și în " Audiția", una dintre piesele lui Alexandr Galin cu priză mare la publicul de oriunde, autor cunoscut la noi și prin textele sale "Stele pe cerul dimineții" - cu cîtă bucurie închid ochii și văd spectacolul lui Lev
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
sau că ele nu au fost ținute secrete (cu excepția lui Alexandru Paleologu care le spusese prietenilor săi încă dinainte de 1989 de compromisul pe care a trebuit să-l facă) chiar și față de membrii propriilor familii. În acest context al dezvăluirilor aberante (în vreme ce Monei Muscă i se dă verdict de poliție politică pentru două note pozitive - de altfel întregul ei dosar este postat pe internet - Dan Voiculescu își râde în barbă și face rechizitoriul președintelui țării, iar foști ofițeri acoperiți ai Securității
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
locul ei, iar în loc să fie ocupată e mai degrabă abandonată: milioanele de "căpșunari", zidari și constructori părăsesc în ritm alert teritoriul sfânt al țărișoarei pentru că nu-și mai găsesc nici o menire în paradisul populat cu sudalmele lui Vadim și "dezvăluirile" aberante ale lui Funar. Dacă România arată cum arată, lucrul îi e imputabil și lui Vadim și complicilor săi, care nu s-au dat în lături de la nimic pentru a ne prezenta lumii drept ultimii troglodiți ai Europei. Culmea e că
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
la televiziuni și la tribuna parlamentului e drumul cel mai scurt spre îngroparea definitivă a partidului. Acest individ, ridicolă încrucișare între un Agamiță Dandanache și-un contabil de la ORACA, iscă hohote de râs prin simpla rostire a câtorva cuvinte. Bombastic, aberant și calp, discursul lui Bolcaș amintește de răgetele parlamentare de secol nouăsprezece, când efectele retorice se rezumau la a-ți stigmatiza scurt inamicii și a proslăvi de-a-mboulea valorile eterne ale nației. Alternativa la Bolcaș a ajuns expiratul Funar, transformat într-
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
fantezist. Dacă Adriana Babeți vede regimul trecut prin ochii încercănați și aplecați în jos ai femeii-cal, Anamaria Beligan analizează mai întâi și derulează epic mai apoi scenariile erotice în epoca "decrețeilor". Cu cât interdicțiile erau mai numeroase și constrângerile mai aberante, cu atât fantasmele individuale și colective se amplificau, ajungând să contamineze lucrurile și momentele cele mai cenușii. Până și oribilul chilot tetra, supranumit moartea pasiunii, ajunge într-un anumit context să pară excitant. Iar o spălătoreasă subțirică, urmărită cu ochi
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
-și vehiculeze amăgirile ideologice sub denumiri onorabile ca: democrație populară, realism socialist, societate socialistă multilateral dezvoltată - ceea ce nu înseamnă că noi nu avem voie să restaurăm adevărurile sub denumiri actuale mai transparente: dictatură comunistă, literatură oportunistă, societate închisă. Ar fi aberant să exclud utilizarea termenului de realism socialist. Nu vreau să spun decât că proletcultismul e un sinonim perfect al realismului socialist și al culturii comuniste de masă și că utilizarea lui nu e o greșală decât dacă avem mania hipercorectitudinii
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
90, în România literară (nr. 7, 1991), acelora care se arătaseră nedumeriți de faptul că revista aloca din ce în ce mai mult spațiu după revoluție unor chestiuni care țineau de politică. Care priveau ca fiind cel puțin stranie, dacă nu pur și simplu aberantă, o asemenea deschidere voluntară a oamenilor de cultură spre o zonă a societății devenită la maxim de grețoasă în România postbelică. Dacă singura soluție de supraviețuire pentru literatura română în timpul regimului comunist fusese să se ferească cât mai mult de
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
situații. În fața noastră, un gard înalt, de sîrmă. Un gard care desparte realitatea de convenție, care îi ține prizonieri pe protagoniștii autoarei în societatea suprasaturată de violență, de ură, de gesturi limită, reprobabile, perverse, societatea lui Milosevic și a războiului aberant, lumea, de fapt, în care pendulăm și noi, în orice colț de lume. Violența a devenit o stare aproape ubicuuă, un dat, un fel de fatalitate. Dincolo de gard, un loc de joacă banal, cu elemente uitate parcă pe acolo. Un
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
-și plătească angajații după sistemul netransparent și generator de abuzuri descris mai sus. Datoria sa ca prim-ministru era să se asigure că schimbă sistemul mutant fără convulsiile sociale de astăzi, nu să schimbe un ministru care nu aplică decizii aberante, care dau peste cap tot sistemul. Probabil că mulți dintre funcționarii revoltați de azi nu merită stimulente. Faptul că au ajuns astăzi într-o situație disperată se datorează în primul rând lor, funcționarilor plătiți pe stimulente-otrăvite, și unor directori iresponsabili
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
via TV, să-și expună argumente și să discute pe fond. Din acest motiv, cei mai mulți s-au săturat să predice în pustiu și stau acasă. Alții refuză din start invitații la emisiuni în compania unor personaje vulgare și pe teme aberante, compromițătoare din capul locului. Acum, de când cu alianța la guvernare dintre PDL și PSD, au dispărut complet din peisajul televizat cei câțiva intelectuali care, cu tot gradul lor de subiectivitate și de angajament politic, altminteri asumat deschis, reușeau să aducă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Lionel cu o voce de pe altă lume. Roman, aflat aproape de cadavrul lui Kiril, se uită sub pancarta chinezului. — Pe fruntea lui nu se mai poate citi nimic, nu mai are frunte. Să-l ducem la spital, face el o propunere aberantă. — Ai înnebunit? Nu vezi că e mort? Vrei să vină poliția, să-ți ceară actele și să te expulzeze? Lumea începe să iasă la ferestre, să vadă cauza bufniturii. Lionel intră în panică. Deocamdată, tot ce poate vedea lumea este
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în miezul literaturii lui Sorin Stoica descoperim, cu plăcută surprindere, o fibră morală de cea mai bună calitate, care modelează scriitura după chipul și asemănarea omului, în spiritul toleranței și al bunului-simț („aberațiile“ din volumul de față nu-s deloc... aberante!). Ca să nu mai vorbim de sinceritatea cuceritoare a mărturisirilor scăpate adesea de sub control (să fie la mijloc doar o impresie?), cu o ingenuitate frapantă, de neverosimilă autenticitate. Smerit, naratorul parcă și-ar cere mereu scuze. Aplauzele îl stingheresc. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o folie ca să nu intre praful și să nu-i afecteze funcționarea. Televizorul însuși înfășat într-un giulgiu textil pentru a nu-l atinge soarele și a nu se strica. Penuria din anii aceia își găsea expresia în acest comportament aberant pe care îl aveam cu toții. La unchiul meu era mai expresiv, pentru că el lua mereu sensul propriu al cuvintelor, se lua prea în serios. Era vorba să facă economie, apăi făcea cu vârf și îndesat și cam asta îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
fost primul moment când am gândit că, la urma urmei, să furi o tipăritură din asta nici nu e un păcat așa de mare. După revoluție mă uitam la TV enorm, la o groază de emisiuni care de care mai aberante. Nu mai era vreme de citit. Aveam conștiință politică, putem zice. Formasem în clasă un simulacru de FSN. Io eram ministrul de Externe. Nu pentru că aș fi avut veleități de diplomat. Nici vorbă. Ca să înțelegeți, trebuie spus că Petre Roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
care are scăpări În invitarea mesenilor. La un moment dat, se vorbea despre Nichita Stănescu: doi literați se aprinseseră Într-o polemică interesantă. Din păcate, la masă se afla și un octogenar complet surd, care Îi Întrerupea, periodic, cu mărturisiri aberante, gen „L-am cunoscut pe Ilarie Chendi!”, ori „L-am uitat cu toții pe Aurel Vlaicu!”... Recent, la alt festival, Îl rog pe organizator să mi dea cuvîntul primul, În dimineața aceea, deoarece momentul pregătit de mine era scurt, iar studenții
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Ce poate țăranca absolută să facă?”...Chiar! Ca să arătăm că o eroină din Cehov e țărancă absolută, o punem În postura care atît de tare a convins-o pe estetă. Pe considerentul acesta, toate personajele piesei ar putea primi sarcini aberante : Solionîi, cinicul absolut, va mînca progeniturile Natașei ; Cebutîkin, bețivul absolut, va bea tot ce găsește În samovar - chiar și după ce a trecut pe-acolo Natașa; Verșinin, nefericitul absolut, Își va tăia gîtul cu briciul ; Olga, singurateca absolută va tăcea toată
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
personajele și cea mai mare greșeală pe care o poate face cititorul este să caute explicații de natură morală sau clinică relațiilor blestemate din Pământ pustiu. Viața trebuie luată așa cum este, fără întrebări inutile și fără explicații, analize și concluzii aberante. Omul este produsul imuabil al propriului destin și contemplân-du-i drama nu poți decât să ridici din umeri și să exclami împreună cu Socrate (unul dintre gânditorii favoriți ai Irinei Egli): "Știu că nu știu!".
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
din convergența a trei factori: modelul stalinist al socialismului, voința liderului și, oricât ar părea de surprinzător, concursul activ sau pasiv al populației; activ prin pătura de nomenclaturiști și pasiv prin acceptarea obedientă, resemnată a formelor și dispozițiilor cele mai aberante ale regimului. Când o putere nu întâlnește nici o stavilă, nici o rezistență, ea are tendința de a invada și alte sectoare decât cele controlate în chip obișnuit de către stat și de a deveni și mai apăsătoare. Această pasivitate nu se poate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Gheorghe m-a lăsat în pace. Îmi era clar că numai un miracol mă putea salva. Eram mai mic și mai slab decât el. Eram lipsit de experiență. Eram ca și mort. Și totuși, cum ajunsesem la această concluzie aparent aberantă? De ce îmi riscam viața? Pentru cine? Simplu. Calculele mele dovediseră că dacă îi ofeream șansa să mă facă zob și varză, ar fi urmat o perioadă de liniște. Ce ar mai fi putut să îmi facă după ce m-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Că-i plăcea sau nu, se născuse sclavă și trebuia să accepte asta cu supunere, acceptînd În același timp ideea că nu s-ar fi simțit fericită decît lîngă cineva care ar domina-o, scoțînd la lumină, fără ascunzișuri, acele aberante degradări pe care luptase atît de mult să le ascundă de ea Însăși și de restul lumii. Captivitatea ei, așa goală și Înlănțuită cum era, supusă unei lepădături de om În mijlocul unei peșteri de pe o insulă pierdută, era, fără Îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]