3,776 matches
-
ei, evreii, L-au răstignit pe Iisus Hristos și că sunt vinovați de toate relele omenirii! Durerea strecurată și cuibărită apoi în sufl etul ei de adolescentă a fost atât de puternică, încât a leșinat când cobora tristă pe scările abrupte ale clădirii liceului. S-a împiedecat, a căzut și s-a lovit la cap. A fost ridicată de unii elevi cumpătați și dusă la cabinetul medical, unde doctorul, care-i cunoștea părinții, i-a chemat „să vină s-o ia
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495114948.html [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
să fie adevărul însuși”; și altele. Despre frumoasele virtuți umane, autorul s-a pronunțat cu multă determinare: “Prietenia se află la jumătatea drumului dintre simpla amiciție și imperativul absolut al sentimentelor umane - iubirea adevotată”; “Răbdarea este noianul zăpezii de pe povârnișurile abrupte, care așteaptă o simplă vibrație pentru a produce avalanșa”; Sinceritatea este fereastra deschisă a sufletului omenesc prin care, celce o posedă, lasă fără teamă ca să se poată privi înăuntrul lui și-ai conștiinței” - etc. Despre evoluție, lupta omului cu sine
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se scurg zăpezi pe văile abrupte, Clădind nămeți la poale de pădure, Printre copaci scăpați de sub secure Făcând zăgaz din crengi de viscol rupte. Șiroaie mici tot cresc și-ncep să fure Teren viran, din mâluri să se-nfrupte, Dând iama cu vârtejuri ne-ntrerupte Spărgând asfalt
SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1487411475.html [Corola-blog/BlogPost/342782_a_344111]
-
singurul loc din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun, că „Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. În 1882, Vincze Borbás descrie pentru prima dată laleaua Cazanelor Dunării de pe versantul abrupt al Cazanelor Mari românești. Doi ani mai târziu, în 1884, savantul sârb I. Pančiči semnalează aceeași plantă de pe coastele inaccesibile ale vârfului Veliki Strbač, în Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
mai spun că moșul are și o faimă proastă. E divorțat. Gurile rele spun că-i și pervers, pe deasupra! - Adică? - Știi tu! se eschivează, lăsând în urmă o paranteză mare deschisă. N-aș putea să-ți detaliez! - Am observat, închei abrupt și adaug: Îți mulțumesc pentru efort! Mulțumește-i și Aglaiei! Dezvăluirile incendiare ale Ioanei nu erau decât niște bârfe. Gelozia mea, o prostie. Un joc insidios al minții. Înțeleg reacția Mariei și mă blestem în gând. O bătaie discretă în
DRUMUL APELOR, 31 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1489200991.html [Corola-blog/BlogPost/375700_a_377029]
-
Poezie > Oglindire > PE UN ALT PĂMÂNT Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului PE UN ALT PĂMÂNT Privește-mă, îți vin pe un covor țesut din lacrimi Din care-am decantat tristeți abrupte și chemarea, De-au mai rămas doar gândurile, înecate-n patimi Și-o umbră albă din Eres, care-a ucis uitarea... Visează-mă, un vis de catacombe, când Lumina A încetat nesigură, prin noi să mai persiste În inimile bântuite
PE UN ALT PĂMÂNT de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1496649788.html [Corola-blog/BlogPost/366445_a_367774]
-
de Nord, unde se practică felurite sporturi. Este de fapt un oraș american situat la aproximativ 27 de mile de la Asheville, în apropiere și de orașul Hickory, este înconjurat de vârfuri de munte cu vegetații luxuriante și stânci de granit abrupte. Se spune că dacă privești de undeva de sus, de pe munte, vezi celebrul Chimney Rock (stânca în formă de coș de fum) o coloană care se ridică deasupra câmpiei, rămasă celebră în istoria cuceririi Vestului. Din partea de sus a Chimney
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1469043186.html [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
radioul și să-l poarte într-o sacoșă pe ulița. Toate babele se închinau, isi scuipau în sân și la scurt timp tata a fost acuzat în mod fățiș că-l are pe Satana în turbinca. De la tranzistorul tatei, trec abrupt la Iron Maiden. În anno domini 1982, Maiden era o trupă în vogă, care își câștigase (mai ales in America) proastă reputație de a fi o trupă satanista. De ce? Pentru că albumul lor se numea „The Number of the Beast” și
A fi sau a nu fi satanist by https://republica.ro/a-fi-sau-a-nu-fi-satanist [Corola-blog/BlogPost/338196_a_339525]
-
2. Febra continuuă, un rest de lacrimă („din vise ruptă”), șoapte trecute „prin urechi de ac”, osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea?, „în palma culcată pe asfințit”. 3. Fără panică, se închipuie în „femeia de fum” aureolă fiindu-i „corola de sânge.” Dacă nu greșesc
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Horia_zilieru_lelia_mossora_sau_horia_zilieru_1335456896.html [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
Acestea erau așa zisele mori cu ciutură, care funcționau cu apă puțină. Acum nu mai există niciuna, fiindcă mulți localnici au mori care funcționează cu energie electrică. Frumusețea drumului este că pe partea stângă a fluviului sunt munții cu pereți abrupți, pe sub care drumul se strecoară, iar în partea dreaptă ne însoțește Dunărea și putem vedea malul sârbesc. Se poate vedea clar cetatea Golubățului, cetate legendară, pe sub care sârbii au săpat un frumos tunel, pe unde trece drumul care de asemeni
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Drum_prin_clisura_dunarii_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
trecere, în timp și spațiu), între plus și minus, rațional și irațional. În versurile mele nu fac decît să țin cont de această realitate a pragului. Așa percep eu realitatea, înnoită natural, fragmentar (subînțelegînd însă întregul ei, fie și suprarealist, abrupt, rupt): în secvențe, elegii, ipostaze, videoclipuri, arte de avangardă. Dacă suntem ceea ce gîndim, n-ar trebui să fiu luat și eu așa cum sunt? Am ars, într-o viață de om, etape la masa de scris, în regula acestei gîndiri „pe
Noutăţile editurii Editura Cartea Românească la Librăriile RALU by http://www.zilesinopti.ro/articole/1620/noutatile-editurii-cartea-romaneasca-la-librariile-ralu [Corola-blog/BlogPost/99717_a_101009]
-
deveneau ciudate, pline de un mister pe care îl sorbeam în lunecarea vijelioasă printre ele. Chiuiam amândoi de ridicam păsările în căutare de hrană, care zburau grăbite din calea noii vijelii. Veneau și câinii, unii, nu toți, după noi. Dealurile abrupte le coboram de-a curmezișul, dar unii cățelandri se dădeau de-a dura, ajungând întotdeauna în picioare. Lătrau la noi să ne grăbim sau poate să avem grijă cum coborâm. Și iar începea tornada. Îmi plăcea să țin frâiele calului
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ea_luna_si_magul_dor_danaela_1329742547.html [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DOR STRĂIN Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt singur pe stânca bătută de vânt, Pe-o coastă abruptă de munte, Și nu știu ce caut aici, pe Pământ, Cu simțuri ciudate, din pene veșmânt, Și pofte sălbatice, crunte. Sunt rege, sunt vultur, dar nu mi-am dorit Un corp muritor să mă cheme; Eram printre stele, o clipă-am murit
DOR STRĂIN de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1459863451.html [Corola-blog/BlogPost/368342_a_369671]
-
unul din subiectele predilecte în eseistica exilului românesc. Eseul lui Constantin Amăriuței Eminescu sau lumea ca substanță poetică a apărut în anul 2000 la editura „Jurnalul Literar” sub îngrijirea regretatului Nicolae Florescu. În lapidarul său cuvânt înainte filosoful operează deschiderea abruptă a perspectivei din care intenționează - evident polemic - să instaureze noi sensuri și implicații privind creația eminescienă în spiritualitatea noastră: „A considera, spune el, cum s-a făcut până astăzi, că Eminescu este un poet romantic din secolul al XIX-lea
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
ar fi de pildă tabloul monarhului dat jos și în locul său pus portretul lui Gariballdi, „bărbosul din munți”, cum îl va surprinde Giusepe Tomaso di Lampedusa în Ghepardul său. Franctirorul, cel ce odinioară escaladase, alături de marele și onestul înaintaș, crestele abrupte ale Aspramontelui, nici măcar nu-și va exersa pe o foaie de hârtie iscălitura, cu care va putea de acum încolo să semneze, în numele justiției imanente, grele sentințe de condamnare. Tânărul Caragiale, arestat la domiciliu, ni-l descrie ca pe un
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
din candele să își facă vizibilă pe undeva, lângă vreun ciot fumegând de cruce, materialitatea. Am spus cruce?!... Nu, crucea nu mai există deloc ca însemn mortuar specific acolo, în locul unde s-au născut odinioară sfinți, iar azi a coborât abrupt întunericul. Ea, crucea, a devenit doar un contondent obiect al morții înfipt cu o indescriptibilă cruzime satanică în inima unor creștini, care sunt acum o dâră de spirite călătoare prin Împărăția Luminii lui Dumnezeu. Pentru ei, învredniciții de o moarte
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1447026926.html [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
nu mai vorbi-n dodii și vezi că lângă tine se țes altfel de zodii gătește-te de drum și ia-ți cu tine arcul la vârsta de adult nu-ți mai priește țarcul vezi unde pui piciorul cărarea e abruptă istoria în sine e tot un fel de luptă atenție la vorbe, e important ce spui nu mai întinde mâna să iei, ci doar să pui și lasă-i să vorbească pe domnii de la cia că începând de astăzi lucrezi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
văzusem în călătoria miraculoasă pe care o făcusem, pentru a mă convinge că tot ceea ce trăisem era adevărat. Pe drumul spre schiturile românești Lacu și Prodromu recunoșteam locurile văzute de sus. Mirați au fost când i-am dus pe poteci abrupte la peștera celor veșnic osândiți, spunându-le povestea acelor corpuri supurente, pe care unii călugări nu o cunoșteau atât de detaliat ca mine. La peștera Sfântului Atanasie - cel care a întemeiat prima mânăstire pe Athos - am întâlnit un pustnic român
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1387669174.html [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
Ogașul îi aștepta! De fapt nu era un ogaș propriu zis. Orașul se înălțase cumva în jurul acestui conac străvechi transformat în abator de pui, acum nefuncțional. Aleea asfaltată (folosită pe post de derdeluș) care cobora din capul străzi, șerpuită și abruptă, până în ușa abatorului, era închisă de o poartă zăvorâtă cu lacătul. Dar poți opri niște copii năstrușnici să se joace? În gardul de ciment ce străjuia proprietatea, separând-o de stradă, era o spărtură destul de măricică. S-au strecurat pe
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1449582504.html [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
vede câteva sute de culori, de nuanțeiar un pictor pînă la câteva zeci de mii dar și aici tot OCHIUL este cel care decide, el este care dă calitatea. Dacă te uiți la un tablou o să vezi treceri și asocieri abrupte de nuanțe, de cald-rece, intuneric-lumină, și tocmai aceste asocieri creează confort cromatic privitorului. V.- Dumnevoastra reușiți, să înțeleg că redați, exact nuanță dorită? D-l Panduru Ion Nu, dar încerc! Cine afirmă că reușește să redea exact nuanță dorită, de
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 by http://confluente.ro/D_l_panduru_un_om_cu_har_cu_valerian_mihoc_1367785941.html [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
mi pedepsește lutul fără rost. Nicio sămânță n-a-ncolțit de-o vreme, Numai prăpăstii au căzut de sus Și-au pus amprente-absurde pe poeme Și transparențe-n vorbe de nespus. Mă doare că nu știu nimic de tine, C-ai dispărut abrupt și făr-un rând! Lasă-mi un semn, să știu că îți e bine Și că zâmbești știind că-mi ești în gând. Referință Bibliografică: Lasă-mi un semn! / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1214, Anul IV, 28
LASĂ-MI UN SEMN! de AURA POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1398660047.html [Corola-blog/BlogPost/347996_a_349325]
-
mea Zarathustra, cea cu zacusca, predicatorii sunt morți, moartea predică singură, în piața publică muștele își scriu memoriile, copilul veni cu oglinda, se scutură grinda de atâți spânzurați, vânt de sare și soare îl biciuiește. Se plimbă gol pe malul abrupt. Vulturii dau roată, îl urmăresc, îl vânează. Inamicul este însuși oceanul, dar este și salvarea. Cine îi șterge orele, visele, urma vânătorilor, ridurile? Norii se depărtează imperiali. Dacă nu vrei, nu ai decât să nu te uiți. Barba se ia
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1478597934.html [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
pustiu. Ascult cântând feeric speranța-n al meu cer în chip de ciocârlie fericită și sufletul surâde când vede că-n ursită e primăvară-n loc de nea și ger. Sunt dintr-o dată altul. E-aevea, nu visez. Urc pe poteci abrupte și n-am teamă. Sclipind, din înălțime, polara-mi stea mă cheamă ca să îi gust miraculosul miez. Romulus și Remus Pluteau pe râul Tibor doi gemeni, rod de vis, având părinți un zeu și o vestală. Spre-a-și apăra
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426621333.html [Corola-blog/BlogPost/363001_a_364330]
-
O parte din informațiile aflate în acest reportaj sunt culese din viata-medicala.ro) La extremitatea vestică a Pieței Lucian Blaga, două străzi se intersectează în unghi drept: strada Victor Babeș și strada Clinicilor. În timp ce Victor Babeș ia în piept panta abruptă spre coama dealului care mărginește latura sudică a pieței, strada Clinicilor coboară lin spre vest. În arealul cuprins între unghiul format de cele două străzi se află un ansamblu de clădiri datând de la cumpăna dintre secolele XIX și XX, cunoscut
CLINICILE UNIVERSITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444883792.html [Corola-blog/BlogPost/372597_a_373926]
-
căci „Tăcerea era drumul către El” (Prolog). Psalmii ce alcătuiesc întâia diviziune a cărții sunt doar tangenți cu cei davidieni, în sensul „citatelor” sugestive, montate în poeziile lui Dorcescu precum pietrele nestemate în filigranul delicat al inelelor. Discursul liric este abrupt, greu aforistic și sentențios-canonic, rânduindu-se după toate rigorile retoricii de cult ortodox. Vorbirea grea are frecvente solemnități shakespeariene și curge tumultuos, ca o cascadă. Binele și Răul sunt perfect disociate și cumpănite în cântarele lui Dumnezeu, unde vanitățile omenești
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]