694 matches
-
că există o corelație semnificativă pozitivă Între absenteism și variabilele agresivitatea global, afectivă, fizică și verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o agresivitate scăzută. Ipoteză specifică 3. Estimăm că există o corelație semnificativă pozitivă Între anxietatea reactivă și anxietatea stabilă, pe de o parte, și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, pe de altă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
medii studii elementare 2.3. Măsurarea * Variabile/ operaționalizarea conceptelor Variabile dependente: Agresivitatea reprezintă un comportament caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: * Reacții verbale:injurii,cuvinte amenințătoare,ironie, sarcasm, * Reacții afective:intimidarea celorlalți * Reacții fizice:lovire, bătăi, răniri” Absenteismul a fost măsurat prin intermediul numărul de absențe din catalog. Anxietatea reprezintă o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină subiectul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Această problemă ar putea fi sluționată dacă fiecare profesor ar conștientiza necesitatea dezvoltării unei atitudini pozitive fată de fiecare elev, exprimarea Încrederii În capacitatea lui de a reuși, valorizarea efortului elevului. Ipoteză specifică 2. Estimăm că există o corelație Între absenteism și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
exprimarea Încrederii În capacitatea lui de a reuși, valorizarea efortului elevului. Ipoteză specifică 2. Estimăm că există o corelație Între absenteism și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o agresivitate scăzută. Ipoteza se confirmă pentru fiecare din variabilele analizate, rezultatele fiind prezentate mai jos. 2.1. Există o corelație
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
există o corelație Între absenteism și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o agresivitate scăzută. Ipoteza se confirmă pentru fiecare din variabilele analizate, rezultatele fiind prezentate mai jos. 2.1. Există o corelație semnificativă directă Între numărul de absențe și agresivitatea globală , În sensul că elevii care au un
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mici la agresivitate reacții verbale (ANEXA 9). Tabelul de mai jos ilustrează rezultatele obținute. Tabelul 1. Corelațiile bivariate Pearson Între variabila număr de absențe și variabilele agresivitate globală, agresivitate-reacții afective, agresivitate-reacții fizice și agresivitate-reacții verbale Implicații psihopedagogige. Rata ridicată a absenteismului ar trebui să ridice un semn de Întrebare În primul rând profesorilor de la clasă. Aceștia sunt de multe ori cauza fenomenului deoarece promovează unui stil didactic deficitar prin suprasolicitarea intelectuală și nervoasă a elevilor (exces de sarcini didactice), prin rigiditate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
gen feminin În cazul variabilelor agresivitate globală și agresivitate fizică, (ANEXA 8. Tabel 7.B.) In sprijinul caracterului dobandit al agresivitatii s-ar parea ca s-au confirmat mai multe ipoteze. Ipoteză specifică 2. Estimăm că există o corelație Între absenteism și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivitatii s-ar parea ca s-au confirmat mai multe ipoteze. Ipoteză specifică 2. Estimăm că există o corelație Între absenteism și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o agresivitate scăzută. Aceasta ipoteza este confirmata in intregime, in sensul ca elevii cu un scor inalt al absenteismului sunt mai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
există o corelație Între absenteism și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, În sensul că elevii cu un nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o agresivitate scăzută. Aceasta ipoteza este confirmata in intregime, in sensul ca elevii cu un scor inalt al absenteismului sunt mai agresivi decat colegii lor ce frecventeaza cursurile. Ipoteză specifică 3. Estimăm că există o corelație Între
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nivel al absenteismului ridicat vor avea și o agresivitate mai ridicată, și invers, elevii cu un nivel al absenteismului scăzut vor avea o agresivitate scăzută. Aceasta ipoteza este confirmata in intregime, in sensul ca elevii cu un scor inalt al absenteismului sunt mai agresivi decat colegii lor ce frecventeaza cursurile. Ipoteză specifică 3. Estimăm că există o corelație Între anxietatea reactivă și anxietatea stabilă, pe de o parte, și variabilele agresivitate globală, agresivitate afectivă, agresivitate fizică și agresivitate verbală, pe de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
decât țăranii cei mai întreprinzători - și agricultura sovietică nu-și va mai reveni: kolhoznicul se dezinteresează de producție, lasă șeptelul animal fără îngrijire, nu întreține tractoarele și mașinile, practică sistematic furtișagul și se sustrage cât poate de la muncă printr-un absenteism masiv. Conform cifrelor oficiale, în 1934 șeptelul bovin a diminuat cu 42,6% iar cel ovin cu 65%. în fața dezastrului, începând din 1935, kolhoznicii sunt autorizați să cultive un lot individual de câțiva ari și să crească o vacă, doi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
actualitate: construcția de locuințe este în plin avânt - parcul imobiliar crește cu 80% în zece ani -, și, în iulie 1964, Hrușciov instituie pensia pentru kolhoznici. Dar după 1960, producția industrială începe din nou să scadă și suscită reapariția măsurilor contra „absenteismului” și-a „trândăviei” în câmpul muncii. Dacă în materie de bunuri de larg consum se înregistrează unele reale progrese, rezultatele rămân mult în urma așteptărilor unei populații care, în primăvara anului 1962, resimte din greu creșterea prețurilor produselor alimentare. Se înregistrează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
excitare, ale cărui ordine tind să mărească activitatea “celulei” (de exemplu, infuzarea unor fluxuri financiare pentru investiții nete); canalul stâng sau de inhibiție prin care se previn consecințele indirecte și nefaste ale creșterii necontrolate a activității, ca de exemplu: creșterea absenteismului, creșterea frecvenței accidentelor sau bolilor profesionale, creșterea numărului de defecțiuni, a poluării, a numărului de reclamații. În ceea ce privește sistemul S4, el este nodul vital al organizației, locul de intersecție între informația internă (starea întreprinderii) și cea externă (starea mediului). Informația care
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
situație apare mai ales la persoanele care au o puternică trebuință de autorealizare ca și la cele ce dispun de un mare potențial aptitudinal insuficient fructificat sau, pur și simplu, neutilizat. Comportamentele de evitare sunt extrem de numeroase: apatia, indiferența, dezinteresul, absenteismul, evaziunea într-o serie de activități din interiorul organizației (jocuri colective, bârfe, pauze lungi pentru cafea, discuții personale etc.). Reacțiile informale de evitare sunt cele care cresc, uneori alarmant, procentajul informalului din cadrul organizațiilor. În aceste condiții, structurile formale sunt aproape
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
face el. Schema de lucru este relativ simplă: elaborarea instrumentelor care să permită diagnosticarea diferitelor comportamente ale liderului; gruparea, clasificarea comportamentelor în funcție de similaritățile dintre ele; corelarea categoriilor comportamentale obținute cu diverse criterii de evaluare a eficienței activității de conducere (productivitate, absenteism, satisfacție, fluctuație, moralul personalului etc.). În felul acesta s‑au conturat două teorii ale conducerii, relativ asemănătoare între ele, și anume teoria elaborată de cercetătorii de la Ohio State University și teoria elaborată la University of Michigan Institute for Social Research
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
democratic. Și practicarea stilului de conducere autoritar‑exploatator se asociază însă cu un anumit grad de productivitate, și anume cu cel mediu, în timp ce stilul autoritar binevoitor se asociază cu o productivitate medie spre bună, deși cu un grad considerabil de absenteism și de fluctuație a forței de muncă (apud Cole, 2000, p. 73). Toate aceste date ne atenționează asupra necesității interpretării nuanțate a corelațiilor dintre stilurile de conducere și diferite alte variabile. De obicei, corelațiile nu sunt simple, unilaterale, uniforme; ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și contradictorii. Și dacă uneori reușim totuși să identificăm câțiva indicatori ai gradului participării, corelația dintre aceștia este departe de a fi unanim acceptată. Printre indicatorii asupra cărora există un mai mare consens am putea enumera: cantitatea și calitatea muncii; absenteismul - important mai ales atunci când munca unei persoane este legată de cea a alteia (ca la banda rulantă), lipsa uneia făcând practic imposibilă munca celeilalte; când munca are un caracter strict individual, absentarea este mai puțin semnificativă; fluctuația personalului, atât cea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Balles se măsoară comportamentul participativ al angajaților, ele au mai fost denumite și categorii participaționale. Între intensitatea participării și indicatorii ei întâlnim, evident, și unele corelații. Astfel, intensitatea mică, nulă sau formală a participării corelează probabil cu indicatorii ei negativi (absenteism, fluctuație, accidente etc.), în timp ce intensitatea mare, mijlocie sau profundă corelează cu indicatorii pozitivi ai participării (număr mare de produse de bună calitate, număr crescut de promovări etc.). În final, în funcție de corelația acestor doi parametri se definește însăși finalitatea participării. Repetarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anterior) într-o fabrică de jucării de lemn. În această întreprindere se constatase că, în atelierul în care jucăriile erau vopsite și atârnate pe o bandă care le ducea la uscare, muncitorii prezentau un moral scăzut și un procent de absenteism mare. Pentru remedierea situației este chemat Bavelas, care a lucrat tot timpul cu maistrul și a intervenit doar prin intermediul lui. Experimentul s-a desfășurat în mai multe faze, dintre care pe noi ne interesează doar trei. În prima fază, maistrul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a intervenit doar prin intermediul lui. Experimentul s-a desfășurat în mai multe faze, dintre care pe noi ne interesează doar trei. În prima fază, maistrul a adunat muncitorii pentru a discuta despre situația în care se află atelierul (producție scăzută, absenteism etc.) și despre condițiile de muncă. Muncitorii au reclamat o serie de dificultăți: cârligele de agățat jucăriile se deplasau prea repede, jucăriile care urmau să fie vopsite veneau mult prea murdare de la un alt atelier, iluminatul din atelier era foarte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deplasare a benzii (stabilit de muncitori) era crescut față de ritmul obișnuit utilizat anterior. Noul sistem introdus produce o serie de efecte pozitive: apare o satisfacție generală în rândurile muncitorilor, crește mult productivitatea muncii, fără creșterea proporțională a rebuturilor, se micșorează absenteismul. Ce s-a întâmplat, de fapt, în acel atelier? Mai întâi, o schimbare a contextului psihologic în care se desfășura munca. Faptul că sugestiile muncitorilor au fost luate în seamă a permis acestora să-și mărească încrederea în conducere care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
simplă, nu necesita o experiență industrială prealabilă. Direcția acorda o atenție deosebită problemelor muncitorilor, în sensul că aceștia erau consultați asupra unor chestiuni mai importante, li se asigurase muzică funcțională, servicii medicale în întreprindere etc. Totuși, datorită progresului tehnic, fluctuației, absenteismului, direcția era nevoită adeseori să schimbe un muncitor de la un post de muncă la altul, de a transforma sarcinile unui post de muncă. Muncitorii se împotriveau unor astfel de practici prin reclamații, frânarea producției, agresivitate față de șefi. În aceste condiții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor soldându‑se cu eficiență înaltă, prețuri scăzute, venituri mari pentru salariați, în timp ce alte două sisteme de conducere (S1 - autoritar agresiv și S2 - autoritar binevoitor), deși asociate cu o oarecare productivitate, aveau efecte negative, productivitatea crescută fiind pe termen scurt; absenteismul, fluctuația, veniturile scăzute constituiau adevărate efecte ale practicării lor. Anii ’60-’70 au fost aproape sufocați de managementul participativ, cu diferitele lui forme particulare: conducerea prin obiective, grupurile care se autoconduc etc., axate, toate, pe ideea cooperării dintre manageri și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asupra vieții organizaționale, îndeosebi asupra celei productive și psihosociale. Din cele de mai sus se degajă și o concluzie practică. Astfel, dată fiind legătura motivației și satisfacției cu performanța muncii sau cu o serie de alte fenomene cum ar fi absenteismul, fluctuația forței de muncă, este absolut necesară controlarea lor riguroasă de către conducătorii și specialiștii organizației în problemele socioumane. Satisfacție-performanță Cu al treilea enunț de mai sus am anticipat deja problema relației dintre satisfacție și performanță, la fel de controversată, dacă nu chiar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Motivul cultural se referă la faptul că americanii valorizează libertatea individului care ,,incită” la fericire, la obținerea satisfacției. Motivul funcțional vizează faptul că satisfacția nu are doar o valoare intrinsecă, ci este legată de alte variabile importante, cum ar fi absenteismul, fluctuația, performanța, chiar dacă nu știm în ce măsură între ea și celelalte variabile există o relație cauzală. Motivul istoric este demonstrat de evoluția cercetărilor care au arătat că muncitorii au sentimente puternice față de muncă, că satisfacția liderilor este importanță pentru buna funcționare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]