1,587 matches
-
s-a aflat o veche capelă romanică. Lucrările de construcție erau începute la sfârșitul secolului al XII-lea, în timpul domniei margrafului Conrad al II-lea Otto, duce al Boemiei (1189-1191), când se afla aici o biserică ce avea propria sa absidă și criptă. Construcția a continuat până la sfârșitul secolului al XIII-lea, iar rămășițele bazilicii romanice au fost recent descoperite în timpul săpăturilor arheologice din catedrală de la începutul secolului XXI-lea și sunt acum accesibile publicului. Edificiul a fost apoi reconstruit în
Catedrala Sfinții Petru și Paul din Brno () [Corola-website/Science/336163_a_337492]
-
fundație din lespezi de piatră. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri decorate cu motivul rozetei. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din draniță bătută în „solzi”. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu un pridvor deschis pe latura de sud, deasupra căruia se înalță un turn clopotniță. Lungimea bisericii la interior este de 13.50 metri
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
de tisă și situată în peretele sudic al pronaosului. Ancadramentul ușii de intrare, realizat de asemenea din lemn de tisă, este decorat în întregime cu o suită de motive geometrice incizate. Pronaosul se încheie în partea de vest cu o absidă poligonală cu trei laturi. În axul absidei este dispusă o fereastră dreptunghiulară. Deasupra pronaosului se află o boltă construită din scânduri de brad, în nervuri de lemn, pe plan poligonal și fâșii curbe. Pronaosul este despărțit de naos printr-un
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
al pronaosului. Ancadramentul ușii de intrare, realizat de asemenea din lemn de tisă, este decorat în întregime cu o suită de motive geometrice incizate. Pronaosul se încheie în partea de vest cu o absidă poligonală cu trei laturi. În axul absidei este dispusă o fereastră dreptunghiulară. Deasupra pronaosului se află o boltă construită din scânduri de brad, în nervuri de lemn, pe plan poligonal și fâșii curbe. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete din bârne de brad, cu un
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
nervuri de lemn, pe plan poligonal și fâșii curbe. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete din bârne de brad, cu un gol de trecere central, încheiat cu arc în plin cintru. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale de formă poligonală cu trei laturi, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară de dimensiuni reduse. Absidele laterale au tavanul ușor înclinat spre exterior, compunându-se din scânduri de brad alăturate. Bolta naosului este realizată în
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
cu un gol de trecere central, încheiat cu arc în plin cintru. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale de formă poligonală cu trei laturi, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară de dimensiuni reduse. Absidele laterale au tavanul ușor înclinat spre exterior, compunându-se din scânduri de brad alăturate. Bolta naosului este realizată în aceeași tehnică de execuție ca și bolta pronaosului, doar că are o deschidere mai largă. Cele 12 nervuri ale bolții pornesc
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
că are o deschidere mai largă. Cele 12 nervuri ale bolții pornesc de pe un plan poligonal, rezemându-se pe console mici ornamentate în „cap de cal” și unindu-se în cheia bolții marcată printr-o rozetă policromă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară, de dimensiuni mai mari, în axa absidei și două pătrate, de dimensiuni mai
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
o rozetă policromă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară, de dimensiuni mai mari, în axa absidei și două pătrate, de dimensiuni mai mici, în pereții estici ai celor două nișe. Altarul este acoperit cu o boltă semicilindrică pe nervuri (arcuri dublouri), racordată la est cu fâșii curbe. Bolta este retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi, având
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Băița, județul Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
1977, aceasta se prezintă astăzi ca o jalnică ruină. Bolta edificiului s-a prabușit în 1996; în anul 2007 a venit rândul turnului clopotniță scund, cu foișor deschis și coif piramidal ușor evazat. Era un lăcaș de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată; forma heptagonală a altarului trădează influențe ale arhitecturii ecleziastice (poate chiar prezența unor meșteri constructori) din Banatul învecinat. Accesul la interior se făcea printr-o singură ușă, amplasată pe latura vestică. Informații referitoare la prezența vreunor fragmente picturale nu
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este amplasată înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă sprijinită pe un
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este amplasată înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă sprijinită pe un contur pentagonal.
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
oct. de P.S. Eftimie și P.S. Arhiereu Ioachim Băcăoanul. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil vor fi ocrotitorii acestui lăcaș istoric de rugăciune spre slava lui Dumnezeu. Veșnică pomenire ctitorilor.”". Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus are plan triconc, cu abside laterale cu trei fațete și cu absida altarului de formă pentagonală. Edificiul nu are turle, ci doar o clopotniță, deasupra intrării. Lipsesc contraforții care să susțină zidurile, precum și ocnițele. Biserica este înconjurată la partea inferioară de un brâu în „dinți
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
Ioachim Băcăoanul. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil vor fi ocrotitorii acestui lăcaș istoric de rugăciune spre slava lui Dumnezeu. Veșnică pomenire ctitorilor.”". Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus are plan triconc, cu abside laterale cu trei fațete și cu absida altarului de formă pentagonală. Edificiul nu are turle, ci doar o clopotniță, deasupra intrării. Lipsesc contraforții care să susțină zidurile, precum și ocnițele. Biserica este înconjurată la partea inferioară de un brâu în „dinți de ferăstrău”, care nu se continuă și
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
și pe zidul turnului-clopotniță. Biserica are ferestre cu chenare simple de piatră. Cele de pe corpul vechi al bisericii (pronaos, naos și altar) au formă semicirculară și sunt dispuse astfel; una pe peretele nordic al pronaosului, câte una în axa fiecărei abside laterale și una în axa absidei altarului. Turnul-clopotniță este de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
ferestre cu chenare simple de piatră. Cele de pe corpul vechi al bisericii (pronaos, naos și altar) au formă semicirculară și sunt dispuse astfel; una pe peretele nordic al pronaosului, câte una în axa fiecărei abside laterale și una în axa absidei altarului. Turnul-clopotniță este de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
Comisiunea Monumentelor Istorice. Biserica este de dimensiuni mici, înaltă, zveltă. Planul bisericii amintește de forma arhaică a bisericii de la Lujeni, reluată la începutul secolului al XVII-lea de Biserica Mănăstirii Dragomirna (1602). Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
bisericii de la Lujeni, reluată la începutul secolului al XVII-lea de Biserica Mănăstirii Dragomirna (1602). Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
Biserica a fost ridicată în anul 1817 în curtea actualei școli și purta hramul ""Bunavestire"". Era construită în totalitate din lemn având exteriorul acoperit cu tencuială văruită, un scund turn-clopotniță înălțat deasupra pridvorului deschis și sprijinit pe stâlpi din lemn, absida exterioară a altarului fiind încinsă cu o minunată cingătoare iconografică, de "stilistică brâncovenească", înfățișând chipurile sfinților "Ilie", în carul de foc, "Gheorghe", ucigând balaurul, "Nicolae, arhanghelii Mihail și Gavril", dar și "chipul Maicii Domnului". Biserica a fost sfințită de către episcopul
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
mudejár romanic de cărămidă". Arhitecții musulmani urmează tiparul creștin atât în plan, cât și în înălțime, folosind pilaștri, arcade oarbe în exterior și portaluri cu arhivolte. Cărămida se întrebuințează ca element decorativ și are ca efect reducerea în proporții a absidelor, zidurilor și a turnurilor. Astfel de edificii apar treptat în León, Segovia, Ávila. Adevaratul mudejár se dezvoltă începând cu secolul al XIII-lea până în al XV-lea și are ca nuclee mai importante orașul Toledo, Andaluzia și valea râului Ebru
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
pentru care ilustrează stilul romanic-mudejár. Se estimează ca lucrările au început în primele decenii ale secolului al XII-lea, în stil romanic din piatră. De altfel, în faza inițială, s-a lucrat în piatră și s-au ridicat coloane în absida centrală, pentru ca mai apoi să se continue cu cărămidă, iar coloanele din piatră să fie transformate în pilaștri de cărămidă. Absidele laterale s-au edificat în totalitate din cărămidă. Ceea ce atrage atenția la interiorul edificiului este că arcurile sunt în
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]