881 matches
-
spre izvoarele Însușirii experienței generalizate a omenirii, materializate În valorile perene ale culturii sau ale celor cu putere de circulație actuală. Or, În diversitatea formelor lor, metodele de comunicare orală vin tocmai În sprijinul unui asemenea Învățământ efectuat la nivelul abstracțiunilor, al structurilor generalizate; ele corespund tocmai acestei necesități de Învățare a conceptelor (a Învățării conceptuale), codate În limbajul intelectual, bazate pe utilizarea cuvântului. O bună parte a Învățării școlare - subliniază R. Gagné - cere cu necesitate o astfel de „comunicare verbală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de structurile mintale și de activitatea auditoriului. Or, În Învățământ, diferențele de experiență, de vocabular și de statut social, existente Între cel care emite și cei care recepționează sunt, adeseori, foarte pronunțate (Leroy, 1974, p. 97). Predarea „prin spuse” utilizează abstracțiunea limbajului rostit, scos din contextul acțiunii - cum spune J. Bruner - de unde pot să apară ușor diferențe de percepție, de putere de abstracție. De aici necesitatea apropierii la maximum a recepției de emisie, Încât să se ajungă la o corespondență Între
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se află copilul pe o anumită treaptă a evoluției lui psihice, memoriei lui vizuale, concrete. Învățarea noțională, Înțelegerea abstracțiilor, presupun, de cele mai multe ori, existența unui „depozit” suficient de imagini vizuale prin intermediul cărora cel care Învață devine capabil să Încorporeze asemenea abstracțiuni (Bruner, 1970, p. 83). Fără un astfel de suport i-ar veni greu copilului să depisteze corespondențele și să-și verifice activitatea cu simbolurile. Deși, În măsura În care ajunge să-și formeze abstracțiuni, copilul se eliberează treptat de aspectele de suprafață ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cărora cel care Învață devine capabil să Încorporeze asemenea abstracțiuni (Bruner, 1970, p. 83). Fără un astfel de suport i-ar veni greu copilului să depisteze corespondențele și să-și verifice activitatea cu simbolurile. Deși, În măsura În care ajunge să-și formeze abstracțiuni, copilul se eliberează treptat de aspectele de suprafață ale lucrurilor, el continuă, totuși, să se sprijine pe depozitul de imagini acumulate În timp. Datorită acestei rezerve de imagini el Își permite să se ridice la nivelul unei activități euristice, prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aici și preocuparea crescândă pentru introducerea și folosirea În proporții sporite a materialului demonstrativ-intuitiv În cursul desfășurării lecțiilor. Intuiția (demonstrația) avea misiunea să asigure o impresie durabilă În mintea elevilor, să provoace imagini mintale din care să se sustragă apoi abstracțiunile dorite. Adică noțiunile era necesar să fie prezentate În mod intuitiv și abia după această imprimare sensibilă să aibă loc un proces de abstractizare, de trecere la formalizarea verbală și la memorizarea noțiunilor. În virtutea acestei Înțelegeri, ideile Își găsesc originea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să evidențieze această funcție de ridicare de la concret spre abstract rezervă mesajelor audiovizuale o poziție intermediară În „piramida experiențelor educative” (fig. 5) stabilită de el, relevând capacitatea acestora de a depăși concretul-sensibil și de a facilita, până la un anumit punct, constituirea abstracțiunilor și generalizărilor. Fig. 5. Piramida experiențelor educative (E. Dale) Așa cum se observă din reprezentarea grafică de mai sus, mesajele de natură audiovizuală și-ar putea asuma o funcție de tranziție Între experiențele cele mai directe (concret-senzoriale) și experiențele cele mai abstracte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Adeseori utilizarea modelelor vine În completarea experimentului. Considerăm utilă și precizarea potrivit căreia implicarea modelelor În studierea obiectelor, fenomenelor și relațiilor dintre ele poate avea loc nu numai la nivelul de referințe empirice, ci și la nivelul de referințe al abstracțiunii. Și la acest nivel, modelele pot facilita cunoașterea acelor obiecte și fenomene pentru care nu dispunem de o bază perceptivă, care se află dincolo de limitele cunoașterii senzoriale. Și care pot să fie și ele reprezentate prin intermediul modelelor. Privită prin prisma
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inversă, de examinare treptată a unei probleme, cu punct de plecare de la un model abstract spre modelul material și de aici la perceperea realului, așacum se prezintă el de fapt, se dovedește foarte utilă atunci când elevii Întâmpină dificultăți În concretizarea abstracțiunilor științifice, În raportarea lor la cazul concret. În ultima analiză, acest „du-te-vino” Între concret și abstract, mijlocit de utilizarea diferitelor genuri de modele, permite o mai ușoară trecere, prin alternanță, de la percepție (imagine) la gândire, de la analiză la sinteză, de la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Abia stadiul următor va completa și desăvârși procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial-abstracte (conceptele). Stadiul operațional-formal (11/12 Ă 15/16 ani sau niciodată 8). Progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul se desprinde de materialul concret, putându-se axa pe abstracțiuni. Pe lângă operarea nuanțată cu clase de obiecte și cu relațiile dintre ele (stadiul anterior), se naște acum posibilitatea operațiilor cu operații. Aceste achiziții permit câștigarea dimensiunii ipotetico-deductive a gândirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice. Dacă, până
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de oferit copiilor o activitate constructivă, limitând comparațiile între cei buni și cei mai slabi la învățătură. Stadiul dezvoltării cognitive: operații concrete ale gândirii și începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii pot fi capabili să lucreze cu abstracțiuni, dar cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Stadiul dezvoltării morale: tranziție de la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept înțelegeri mutuale dar, pe de altă parte, supunerea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și botezând cu ele lucrurile și evenimentele, omul s-a putut desprinde de aceste aspecte ale realității și astfel și-a creat o lume a sa (emancipându-și În acest fel spiritul). Dar, perfecționându-ne În arta folosirii cuvintelor (a abstracțiunilor), putem cădea foarte ușor În ispita de a eluda realitatea, de a o denatura chiar, după un interes sau altul de moment, punându-ne astfel Într-un raport fals cu ea! Μ Excesul de politețe manifestat față de cineva exprimă, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
forma și natura și, într-un anumit sens, i se poate justifica o formă de legalizare. Dacă legislatorii n-ar fi tot timpul în întârziere și nu ar fi complet lipsiți de imaginație, rămânând fideli bunului lor simț și propriei abstracțiuni pragmatice, ar putea rezolva chestiunea trecând avortul la capitolul mai vast al eutanasiei și conferindu-i ca avantaj o serie de „circumstanțe atenuante” cu caracter ecologic. Aceasta nu ar însemna că avortul ar înceta să mai fie un delict din
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
-se deseori la monoculturi), iar sădirile au fost făcute simultan, În rânduri drepte și pe suprafețe mari. Aceste practici, după cum observă Henry Lowood, „au avut drept rezultat obținerea de monoculturi cu arbori de aceeași vârstă, care au transformat Normalbaum-ul din abstracțiune În realitate. Pădurea germană a devenit arhetipul În materie de impunere a structurilor ordonate ale științei asupra naturii dezordonate. Scopurile practice au Încurajat un utilitarism matematic ce părea să promoveze, la rândul său, perfecțiunea geometrică ca semn exterior al unei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
formularele birocratice. Este și o problemă de scop. Agenții statului nu sunt interesați - și nici nu au motive - să descrie o realitate socială completă, după cum nici adeptul silviculturii științifice nu este interesat de o descriere detaliată a situației unei păduri. Abstracțiunile și simplificările lor sunt dictate de un număr mic de obiective, dintre care cele mai importante erau, până În secolul XIX, impozitarea, controlul politic și recrutarea. Ei aveau nevoie doar de tehnicile și gradul de Înțelegere care să le permită să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
moderne: conceptul de cetățenie omogenă și uniformă. Atât timp cât fiecare domeniu feudal avea legislație și atât timp cât diversele categorii sociale nu erau egale În fața legii, era logic ca și drepturile lor cu privire la unitățile de măsură să fie diferite. Ideea de cetățenie egală, abstracțiunea „cetățeanului nemarcat”* a apărut În perioada iluministă și este clar exprimată În scrierile enciclopediștilor. După părerea acestora, marele obstacol ce Îi Împiedica pe francezi să devină un singur popor era lipsa de armonizare În materie de unități de măsură, instituții
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi Înțelese de autorități. Or, acest lucru se poate face numai restrângând un șir infinit de detalii la o serie de categorii care să facă posibile descrieri sumare, comparații și agregări. După cum arată Charles Tilly, inventarea, elaborarea și folosirea acestor abstracțiuni reprezintă un progres enorm În capacitatea statului, o trecere de la tribut și guvernare indirectă la impozit și guvernare directă. Înainte era suficient un aparat administrativ minim, modul de conducere indirect bazându-se pe elitele și comunitățile locale care aveau interesul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu niște țărani. Înainte ca eșecurile din practică să zdruncine credința În proiectele colosale, Stalin Însuși era În favoarea cooperativelor („fabrici de grâne”) de 125 000 - 250 000 de acri, de genul celei realizate cu ajutor american și descrise mai sus. Abstracțiunii utopice a viziunii Îi corespundea, pe teren, o planificare absolut nerealistă. Cu o hartă și câteva presupuneri privind scala și gradul de mecanizare, specialistul putea elabora un plan care ținea cont prea puțin de cunoștințele și condițiile locale. În martie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
face manual nici o operațiune pentru care avem la dispoziție mașini”. Proiectul era În esență o operațiune cvasi-militară, derivată probabil din experiența din timpul războiului și concepută În așa fel Încât să fie autonomă din punct de vedere tehnic. Nivelul de abstracțiune al planului aducea aminte de cazul cooperativei sovietice de cultivare a grâului concepute de Wilson, Ware și Riggin În camera lor de hotel din Chicago În 1928 (vezi capitolul 6). Proiectul arahidelor a trecut intenționat peste micii proprietari africani, pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
SIMPLICITĂȚII „Da, poți să Înșiri părțile unei căruțe - Dar asta nu face o căruță”. „Când Începi să iei hotărâri și să le aplici apar reguli și nume. Iar dacă apar nume, ar trebui să știi când să te oprești”. Tao-te-ching Abstracțiunile neapărat simple ale marilor instituții birocratice nu pot niciodată, după cum am văzut, să reprezinte corect complexitatea reală a proceselor naturale sau sociale. Categoriile de care se servesc sunt prea rigide, prea statice și prea stilizate pentru a fi fidele lumii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sociale. Categoriile de care se servesc sunt prea rigide, prea statice și prea stilizate pentru a fi fidele lumii pe care sunt menite să o descrie. Din motive care vor reieși mai târziu, agricultura extrem-modernistă finanțată de stat recurge la abstracțiuni de același gen. Modelul simplu de „producție și profit” din domeniul dezvoltării agricole și cercetării agrare a eșuat În multe privințe importante, În Încercarea sa de a reprezenta obiectivele complexe, suple și negociate ale agricultorilor reali și ale comunităților acestora
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cunoscut-o marea majoritate a acestor proiecte, fie ele private sau de stat, este acum deja recunoscută. Ele au eșuat În cele mai multe cazuri În ciuda subvențiilor generoase și a sprijinului administrativ consistent. Deși fiecare eșec a avut propriile specificități, nivelul de abstracțiune al majorității proiectelor a fost fatal. Credința importată și abstracțiunea au prevalat, după cum vom vedea, asupra atenției acordate contextului local. Credința modernistă și practicile locale Putem analiza contrastul dintre credința importată și contextul local juxtapunând câteva principii de bază ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sau de stat, este acum deja recunoscută. Ele au eșuat În cele mai multe cazuri În ciuda subvențiilor generoase și a sprijinului administrativ consistent. Deși fiecare eșec a avut propriile specificități, nivelul de abstracțiune al majorității proiectelor a fost fatal. Credința importată și abstracțiunea au prevalat, după cum vom vedea, asupra atenției acordate contextului local. Credința modernistă și practicile locale Putem analiza contrastul dintre credința importată și contextul local juxtapunând câteva principii de bază ale catehismului agriculturii extrem-moderniste cu practicile locale ce păreau să le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
posibilitatea ca abordarea experimentală Îngustă și pur cantitativă să reușească să elimine toate sistemele de cunoaștere și toate raționamentele pe care se bazează majoritatea cultivatorilor locali. Mi se pare, Însă, că Howard și alții nu au observat cea mai importantă abstracțiune pe care o presupune munca experimentală În domeniul agriculturii științifice. Cum putem spune cât de utilă este această actvititate de cercetare, până când nu știm În ce scop o vor folosi agricultorii? Utilă pentru ce? Cea mai mare generalizare pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vecinii, fie pentru că respectiva cultură are legătură cu identitatea grupului. Acest gen de obiceiuri culturale sunt perfect compatibile cu succesul comercial, după cum demonstrează experiența celor din secta Amish, a menoniților și a huteriților. Fiindcă vorbim aici de Înaltul grad de abstracțiune al „fermei familiale”, căreia i se adresează agricultura științifică, trebuie să menționăm că, În multe părți ale lumii, pentru a Înțelege practicile la care se recurge În aproape orice fermă, se cer identificate scopurile individuale ale diverșilor membri ai familiei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pot fi descrise eficient cu ajutorul standardelor din agricultura științifică. Reprezentările schematice, atât de importante pentru activitatea experimentală, pot să producă - și au și făcut-o deja - cunoștințe noi care, corespunzător adaptate, au fost integrate În majoritatea operațiunilor agricole. Însă aceste abstracțiuni, din nou, asemenea proprietății absolute, sunt reprezentări eronate care, de obicei, ajung să influențeze realitatea. Efectul lor este cel puțin de a determina cercetări și rezultate care să poată fi, majoritatea, aplicate În fermele care corespund descrierii lor schematice: mari
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]