6,323 matches
-
lui James Joyce, pe care l-a urmat în exil în Franța, unde și-a petrecut restul vieții (a adoptat limba franceză pentru scrierile sale literare). Influențat de Franz Kafka și Joyce, este unul din reprezentanții de seamă ai literaturii absurdului - prin piese ca „En attendant Godot“ (1953), „Fin de partie“ (1956) și „Endgame“ (1957) și romane ca „Murphy“ (1938), „Watt“ (1942), „Molloy“ (1951). În 1969 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură. VINERI, 24 DECEMBRIE ARISTIZZA ROMANESCU Au trecut
Agenda2004-51-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283190_a_284519]
-
faun“ (Zamfir); 1978: „Dedicație pictorului Francis Bacon“ (Julio Barry); 1979: „Tajaraste“ (Alca-de); 1980: „Rapsodie“ (Gersh-win); 1981: „Balada“ (Ciprian Porumbescu); 1982: „Moarte la Veneția“ (Mahler); 1983: „Aida“ (Verdi); 1984: „Faust“ (Gounod); 1985: „Studii“ (Ritmos); 1986: „Traviata“ (Verdi); 1987: „Elucubrații ale teatrului absurd de Eugen Ionesco“ (Lothar Siemens); 1988: „Păsări de zile lichide“ (Glass); 1989: „Îmi place Beckett“ (Gausse); 1990: „Omagiu Revoluției Române“ (colaj); 1991: „Romeo și Julieta“ (Ceaikovski); 1992: „Șeherezada“; „Amintiri“ (voce: Maria Tănase); 1993: „Reportaj“ (colaj); 1994-2003: „În memoria tatălui meu
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
nici nu s-a făcut referire la necesitatea lor; parantezele se subînțeleg (și se introduc) în funcție de necesitățile rezolvării - ((9 - 6) x 4) + 6 = 18, ((2 x 9) - 5) x 2 = 26. Matematicienii știu că, atunci când o problemă ți se pare absurdă (cum arată interpretările dvs., de pildă), este nevoie să o citești din nou și să cauți să vezi dacă nu cumva ți-a scăpat ceva. Nepoțelul dvs. nu este încă familiarizat cu paranteza din interiorul unei paranteze, dar asta nu
Agenda2004-24-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282523_a_283852]
-
prestigiul profesional și banii din punga săracului. Chiar și libertatea se poate șterpeli dacă ai sub fund un fotoliu de ministru. Sau de senator. Sau de deputat“. În căutarea unui fir al speranței, personajele trec prin stări dintre cele mai absurde, prizoniere ale propriilor orgolii, lașități, neputințe. Olimpian Ungherea: Prețul tăcerii. Editura Phobos, București, 2005. Preț: 99 000 lei.
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
intre în Statele Unite și trebuie să trăiască în terminalul aeroportului, până ce războiul de acasă se va termina. În timp ce săptămânile și lunile se scurg, Viktor descoperă un Univers complex și comprimat în același timp, o lume eterogenă, cu lucruri și situații absurde, cu generozitate, ambiții, haz și chiar romantism. Viktor are un conflict cu Frank Dixon, directorul aeroportului, cel care consideră că problema est-europeanului este strict birocratică și ca atare nu o poate rezolva, dar, în același timp, este disperat să scape
Agenda2004-37-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282877_a_284206]
-
zeul celui mai împlinit sens. 1905. Dacă vrei să te cunoști întreabă-ți patimile. 1906. Cel ce nu-și recunoaște patimile este străin de el însuși. 1907. Alienarea socială a început odată cu dosirea propriilor ei patimi. 1908. Trăim în lumea absurdului și deșertăciunii fiindcă patimile adevărurilor noastre sunt cenușăresele societății în loc să devină reginele ei. 1909. Numai în patimă vei afla libertatea. 1910. Plenititudinea vieții stă în patimile sale. 1911. Cine nu înțelege sensul patimii s-a născut degeaba. 1912. În patimă
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
2089. Boala este pentru noi o realitate și de aceea survine din teama care e corpul realității, dar să nu uităm că și teama este realitatea unei iluzii. 2090. Fără de inimă iubirea nu ar mai înțelege timpul ce ticăie orele absurde ale realității. 2091. Viitorul este norocul iubirii din lozul încă nedesfăcut de teama ce devine astfel trecut. 2092. Niciodată nu va fi îndeajuns de multă iubire în schimb, teamă, da! 2093. A crede în realitatea Iluziei Vieții înseamnă a îmbrățișa
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
pe halat / Ce se dădeau pe-atunci în balansoare // Dînd tuturora gravi salamalek / Încît vuia de bună seară tîrgul / Și după legea lui Melchisedec / Toți așteptau să vină cocostîrcul". Există la acest poet o pofta de joc, o știință a absurdului, un umor de bun gust care dau versurilor strălucire și spontaneitate: "Tăind cu riglă de la est la vest / Un mare hat păzit de foișoare / Pe care gît-golasele clocesc / Iar dascălii predau umanioare". Ironia sare din pagina la tot pasul, se
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
troieni voi oaspeți greci / Cu za căpăstru și cocarda // Cunoașteți domnilor colegi". În tot acest iarmaroc livresc, mustind de umor și ironie, cu personaje biblice și mitologice, culese din toate literaturile lumii, personaje care mai de care mai bizare, măi absurde, respira de fap un singur om, unul care se încăpățînează cu obstinație din puținătatea lui să receeze lumea. Ce poate fi mai grăitor decît acest superb autoportret "narcisiac", cum spune, dîndu-și singur cu tifla, autorul: "Cînd Filimon cînd Filaret / În ciuda
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
știință și arta Centrului (URSS). Genetică lui Mendel era repudiata cu asprime (la noi, în anii cincizeci nu se vorbea decît cu suburbana ironie de "teoriile lui popa Mendel") și în locul ei aduse în prim plan stupide teorii transformiste (miciurinismul, absurdele experiențe ale Olgăi Lepesinskaia). Asaltat de o concentrată, strînsă acțiune, omul din est, cu deosebire intelectualul, simte nevoia unor subterfugii sau a unor mijloace menite să simuleze adaptarea. Milosz găsește că acest proces de simulare (actorie) a adaptării poate fi
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
a marilor noștri actori. Imediat în linia a doua și a treia însă, disperarea financiară a fost dată pe față: actorii sînt folosiți în penibile reclame video cu detergenți sau untdelemn și, mai ales, în tot felul de show-uri absurde, ridicole și grotești, uneori, în care aparițiile lor ies cu totul din sfera esteticului și, oricum, din aceea a teatralității. Această practic abandonare a profesiunii a atras, am spune în mod paradoxal, o stare materială de invidiat în breaslă și
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
a uitării și cea a memoriei că perpetua reluare, compasiunea funcționează drept cordon ombilical. Dar un cordon care sufocă și desființează, în cele din urmă, ambele universuri. Compasivul e constrîns să adopte o anumita logică sentimentală a celuilalt, o logică absurdă însă pentru el, și în virtutea acesteia ia decizii fatale. Din Cehoslovacia invadată de ruși, Tomas și Tereza pleacă în Elveția, unde lui i s-a oferit un post de medic la o clinică importantă. La puțină vreme după sosirea în
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
perceput cu o căldură neobișnuită, pe care nu vrea să îl jignească, insă ține totuși să îl avertizeze asupra dificultății de a relua o viață spirituală după ravagiile războiului. Ultimele rînduri ale acestui text conțin o recomandare care pare aproape absurdă astăzi, dar e cu atît mai emoționantă: "Îmi îngădui în mod special (și e foarte firesc) să vă recomand poezia - aceasta noblețe a limbajului și să vă adresez salutul speranței noastre spirituale comune." Am făcut aceste precizări legate de alcătuirea
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
creator de teatru care se numeste Caragiale, insă Caragiale însuși era influențat de autorii care m-au influențat și pe mine, de Flaubert din Idei de-a gata, de Henri Monnier, de Labiche. Mai era un scriitor, un scriitor al absurdului, un scriitor suprarealist care-mi plăcea, Urmuz, el însuși îi datora mult lui Jarry.Pe scurt, literatura română nu m-a influențat cu adevarat". De fapt, îl rectific pe celebrul dramaturg, operă să este o continuare a avangardismului românesc interbelic
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
proprie". De altfel din 1959 datează al său celebru Discurs despre avangardism în care observa că "omul de avangardă este opozantul față de un sistem actual. El este un critic a ceea ce este, criticul prezentului, nu apologetul lui". Apoi, creatorii teatrului absurdului, dintre care face parte și Eugène Ionesco, sînt o altă ipostază a avangardismului interbelic. Beckett, Adamov, Weingarten, Tardieu, Ghelderode sînt afinii recunoscuți ai lui Ionesco. Într-un loc, referindu-se la categoria de absurd, afirmă: "De îndată ce exista decalaj între ideologie
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
avangardismului interbelic. Beckett, Adamov, Weingarten, Tardieu, Ghelderode sînt afinii recunoscuți ai lui Ionesco. Într-un loc, referindu-se la categoria de absurd, afirmă: "De îndată ce exista decalaj între ideologie și realitate, apare absurdul. Nu este același absurd, e un sentiment al absurdului practic, moral, nu al absurdului metafizic. Însă acest absurd pare voit de om. Poate că omul creează absurditatea istoriei, fiindcă nu se mai știe căror legi le răspunde istoria". Și, mai înainte declarase: "Absurdul este o noțiune foarte imprecisa. Absurdul
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
Tardieu, Ghelderode sînt afinii recunoscuți ai lui Ionesco. Într-un loc, referindu-se la categoria de absurd, afirmă: "De îndată ce exista decalaj între ideologie și realitate, apare absurdul. Nu este același absurd, e un sentiment al absurdului practic, moral, nu al absurdului metafizic. Însă acest absurd pare voit de om. Poate că omul creează absurditatea istoriei, fiindcă nu se mai știe căror legi le răspunde istoria". Și, mai înainte declarase: "Absurdul este o noțiune foarte imprecisa. Absurdul este poate neînțelegerea unui lucru
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
conflictul dintre mine și eu însămi, dintre diversele mele voințe, impulsuri contradictorii". Aceste tentative de definire pot fi luate în considerare. Rămîne faptul indubitabil că Ionesco este, alături de marii săi colegi, unul dintre creatorii unei formule specifice de dramaturgie, teatrul absurdului. Pînă și mărturisirea că l-au influențat operele lui Kafka, Chirico, Borges, cu angoasele lor, e o dovadă a apartenenței sale la literatura avangardei, prelungire a celei interbelice. Că orice creator de literatură a absurdului, n-are încredere în rolul
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
formule specifice de dramaturgie, teatrul absurdului. Pînă și mărturisirea că l-au influențat operele lui Kafka, Chirico, Borges, cu angoasele lor, e o dovadă a apartenenței sale la literatura avangardei, prelungire a celei interbelice. Că orice creator de literatură a absurdului, n-are încredere în rolul literaturii că mîntuire. Într-o piesă a sa, eroul e neputincios pentru că e obsedat de întrebarea "dacă literatura are o valoare oarecare, daca scrisul îi poate aduce mîntuirea. De cînd am început să scriu, mi-
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
pe solduri și de/ salvarii-nflorati pînă-n pămînt/ nu-i așa că nu arată deloc deloc/ rău si-ai avea chef să chiar/ recitești în întregime textul" (Ars). Imaginarul sau e lucrat meticulos, nuanțat cu înfrigurare, pentru a fi adus în fața absurdului, ca-n fața unei oglinzi care-l absoarbe cu lăcomie, primindu-l că pe o jertfă: "de la anul o mie nu a mai/ apus soarele stă spînzurat/ deasupra muntelui de unde/ continuu își iau zborul îngerii/ și idioți îmbrăcați în alb
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
meserie. Și un mesaj clar: Trăieste-ti viața! Aleargă! Nu se știe niciodată. Și, dacă tot nu putem face altceva, măcar să rîdem de hazard. Bineînțeles că tot acest "clip" n-ar însemna nimic fără privirea regizorului, care descoperă, în acest joc absurd - " Viața că un clip!" -, o ironie patetica și un colț de tandrețe. După succesul de public din Germania, Tykwer e intens solicitat de Hollywood, dar refuză toate ofertele. Următorul film e plasat în Germania, în orașul lui natal, Wuppertal. Și
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
care alătura Holocaustului de ieri Balcanii de azi, zguduitorul Lamerica a lui Gianni Amelio. Stupiditatea sloganului nazist al "superiorității rasiale" persiflat burlesc de eroul lui Benigni revine enunțata că "diferența congenitala": indivizii sînt precum părțile corpului, inferiori și superiori. "Teoria" absurdă aparține unui personaj detestabil ce vrea să lansez o afacere profitabilă într-o Albanie la pămînt. Debutînd cu secvențe documentare ce recapitulează istoria, filmul demonstrează că "Albania sîntem noi", toți cei ce disprețuim sau ignorăm realitatea incredibilă, neasumîndu-ne culpabilitatea, răspunzînd
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
motive de prelungire a suspansului, este cheia unui cod de interpretare autorizat de însuși Caragiale, cod care capătă astfel autoritate în fața oricăror presupoziții externe. Pe scurt, sufletul omenesc este comparat unui bob de roua, "o infinită oglindă sferica cu conștiința absurdei adîncimi proprii", care este compus, si nu poate fi vorba de o coincidență, într-o accepție binara, din "infinitul mic", impalpabil, singurul real, și "infinitul mare", palpabil, ideal. Că o confirmare a abordării corecte, referindu-ne aici la traiectul evolutiv
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
linie melodica o dau prozele reunite sub titlul Dintr-un album, toate capodopere ale prozei scurte românești. Numai în bucată Dânsul rata (fără a mai vorbi de Călătoriile unei importante piese tehnice, Anțărț sau Vagonul, demne de mari maeștri ai absurdului), descrierea nunții atinge sublimul. Să spunem, înainte de toate, că este vorba de o nuntă că atâtea altele desfășurată într-un spațiu urban (cu ceea ce are mai rau acest cuvânt) și nu de una care respectă ritualul străvechi, tainic, așa cum se
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
cele două maluri, la capete de pod, se află colibele vameșilor. Căci a trece de pe-un mal pe altul e un privilegiu al celor avuți. Ca să-ți oferi două perspective asupra aceluiași fluviu trebuie să dispui de bani". Consecința absurdului o reprezintă compromiterea valorilor înlocuite de domnia capriciului absolut. Prin de-valorizare, făptura umană își pierde țelurile, motivația și în cele din urmă identitatea. Se simte captivă, o simplă marionetă a hazardului: "Într-o singură clipă devii o marionetă care
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]