461 matches
-
M. Preda, Cel mai iubit..., III, 171) - complement predicativ: În loc să-l văd bucuros de venirea mea l-am ghicit imediat foarte nemulțumit. • acțiunea (starea) obiectului-subiect opusă acțiunii (stării), exprimate prin predicatul regent: „În fiecare an se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc.” (I.L. Caragiale, IV, 231) • sau dezvoltă un conținut semantic complex, care se opune întregului conținut semantic exprimat prin propoziția regentă: „Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moși-strămoși, pe când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cel mai iubit..., III, 171) - complement predicativ: În loc să-l văd bucuros de venirea mea l-am ghicit imediat foarte nemulțumit. • acțiunea (starea) obiectului-subiect opusă acțiunii (stării), exprimate prin predicatul regent: „În fiecare an se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc.” (I.L. Caragiale, IV, 231) • sau dezvoltă un conținut semantic complex, care se opune întregului conținut semantic exprimat prin propoziția regentă: „Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moși-strămoși, pe când partea traductibilă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul, când trăia bărbatu-său, acuma s-a plătit de datorii, a dres acaretul, și încă spun toți că trebuie să aibă și parale bune.” (I.L.Caragiale, IV, 1867) 41. Valență sintactică liberă nu înseamnă doar capacitatea unei unități lexicale de a guverna relații sintactice, ci și necesitatea dezvoltării acelei relații și a realizării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar și către relieful calcinat al țărmului. Muntele Alb apare aproape în fiecare imagine sau, dacă lipsește, se include în imaginea ideală a locului. În schimb, pictorii sunt atrași de exotismul localnicilor, fie ei turci, tătari, bulgari, greci sau români. Acareturile au arhitecturi aproximative și tocmai de aceea au plasticitate și sunt sugestive în expresie artistică. Geamiile străpung cu turla minaretului cerul iar alte clădiri de cult, de asemenea. Pietrele funerare risipite prin cimitire atrag și ele interesul artiștilor. Capetele de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari , și dug henele și cârciumile, toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului...” Mari suprafețe de vie dețineau aici mânăstirile și fețele bisericești (pentru sfânta împărtășanie și hramurile creștine) deținute până la secularizarea semnată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se vedeau casele familiei Ghica, cu acareturi de tot felul, iar, în continuare, pe dealul dantelat, urma un lung șir de case construite din pământ, acoperite cu șindrilă sau stuf, iar jos, la poalele dealului, se oglindea un heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
De ce am spus "sinistra epocă a globalizării"? Uite de ce: "globalizarea" asta înseamnă că stăpânii la care am slugărit până acum ne cheamă, în sfârșit, la masă. Și noi ieșim bucuroși de prin magazii, de prin beciuri, de prin mizerele noastre acareturi și dăm buluc. Unde? La masă! că doar ne-au chemat și pe noi. Dăm buzna și zorim cu burțile goale la promisul ospăț, fără să ne întrebăm dacă am fost invitați să mâncăm sau să fim mâncați. Mâncați cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pot...», îmi zicea un bătrân din Ponor. Urmele lui Dumnezeu Cobor cu părintele Bradea prin nămeți. Și-a luat cârja groasă de frasin. Risipite pe coastă, case și vechi grajduri acoperite cu paie se zgribulesc în noapte. Moții își învelesc acareturile cu paie de grâu, prinse în țepușe, să nu le ia vântul. Văgăuna de După Deal este străjuită de culmile Vulturu, Urmezău și Cununa. Ei au știut să vadă peste tot urmele lui Dumnezeu cel de demult, Zău Moș, Zalmoxis. Îmi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui ctitorie, pentru că în 1591 este mazilit. La acea vreme nu se terminase încă pictarea bisericii și nu se ridicase zidul înconjurător, dar se zidiseră egumenia, trapeza, chiliile și alte acareturi. Se spune că biserica a avut fresce și în exterior care au dispărut cu timpul. Abia trecuseră vreo 30 de ani de la zidire și biserica a început să dea semne de ruină, fiind nevoie de restaurare. Zidul înconjurător a fost
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fete"), regina ar deveni posibilă. În această versiune de la începutul poveștii Barbă albastră, de Charles Perrault, avem de-a face cu o reluare prin demonstrativ, însă și articolul hotărât ar fi fost posibil: A fost odată un om care avea acareturi frumoase în oraș și la țară, vase de aur și de argint, mobile cu broderii și calești cu totul și cu totul de aur. Dar, din nenorocire, acest om avea barba albastră 272. Imposibilitatea de a relua imediat o regină
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai mult cerșeau „eleimosini” adică pomană pentru vreo sfântă mănăstire din Patrida. De la aceste obiceiuri mărunte avea să se ajungă la fenomenul închinării mănăstirilor, prin care domnitorii pământului și mitropoliții ofereau patriarhiilor orientale și mănăstirilor renumite ale aceluiași Orient, domenii, acareturi, mănăstiri, ce constituiau o sursă inepuizabilă de venituri și bogății, mai ales pentru patriarhia din Constantinopole. S-a ajuns ca, în acest mod, a cincea parte din pământul țării să aparțină grecilor, aspect dovedit fără echivoc de tabloul real cerut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
155. Vârșag Costachi, soldat 156. Zară I. Gheorghe,soldat 157. Zară Vasile, soldat 158. Zară I. Vasile, soldat 159. Zâză Mihalache, soldat 160. Zâzâ Lazăr Victor,soldat DICȚIONAR de cuvinte vechi și regionalisme folosite în cadrul monografiei comunei Hudești, jud. Botoșani Acareturi - totalitatea construcțiilor secundare care țin de o clădire sau anexe gospodărești. Agă - ofițer inferior din vechea armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alain Faure că poporul nu deschide prea bucuros ferestrele, dar nu din cauză că a devenit insensibil la mirosurile animaliere ce bântuie prin încăperile înguste și suprapopulate, ci din cauza zgomotului și a mirosurilor grele care domină în exteriorul locuinței: latrine și haznale, acareturi care ocupă curțile și beciurile, omniprezentele animale"1. Exil pentru unii, periferia a fost, pentru alții, la începutul secolului al XX-lea, ocazia de "a prinde loc", de a prinde rădăcini undeva, șansa de a trăi într-un anumit fel
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
am observat? Un om de afaceri, de exemplu, își mută fabrica și producția dintr-o țară în alta. Colgate închide în România și pleacă în Bulgaria. Acolo salariile sunt mai mici. Se informează asupra salariilor și cheltuielilor și și mută acareturile... Nu va fi însă în beneficiul bulgarilor. Ei tot săraci vor fi. Atât că vor munci până într-o zi când li se va spune: — Muncitorii bulgari au început să fie cam scumpi! Scrisoarea 116 Oare unde eram cu povestea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
fotografie aeriană, este un bun exemplu de acest fel. Dar planurile sînt tributare și unor numeroase tipuri locale, mai ales în sud. În unele cazuri, s-a putut face o estimare a suprafeței exploatate. Vila de la Saint-Ulrich (Moselle) are 117 acareturi și controlează o vale de 200 de hectare. În schimb, vila de la Chiragan (Martres-Tolosane), pe valea rîului Garona, putea adăposti 400 de persoane pentru un domeniu între 7000 și 8000 de hectare. Activitățile agricole pe aceste pămînturi sînt asigurate de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
di-narul A. Le N�tre (1613-1700), arhitectul face din castel punctul focal al unei imense compozi?îi perspective ?i decorative a c?rei ax? principal? pleac? de la aleea de acces, se deschide asupra cur?îi din fă??, m?rginit? de acareturi, traverseaz? castelul, apoi ordoneaz? terasele gr?di-nii �n secven?e riguros decupate, dar articul�nd subtil peluze de flori, broderii de meri?or, oglinzi de ap?, jeturi, cascade ?i canale, totul punctat de arbori de tis? ț?ia?i ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
plece din sat și a venit în România. În micul oraș moldovenesc unde s-a stabilit, până la urmă, el și copiii săi "au construit și au avut moară, cinematograf, cofetărie, hambare pentru depozitat cerealele și depozite de cherestea". Casele și acareturile lor ocupau aproape o stradă întreagă. Acești oameni întreprinzători au traversat vremuri complicate. O mostră: certificatul de naștere al tatălui său, ca și cel al unui unchi mai mare, era scris "în turcă și franceză", bunicul fiind supus otoman. Pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vântul nu suflă aproape deloc. A trebuit să-mi dedic toată dimineața vizitei. (Nu-i nicio pierdere pentru instituție, săptămâna trecută am lucrat 80 90 ore.) Pe teren se găsesc două ruine; de fapt sunt trei, dar din rândul de acareturi exterioare n-a mai rămas decât temelia de pământ. Aici se afla o fermă despre care se zice că a ars într-o noapte de Crăciun pe la 1890. B.-A. zice că e foarte greu de obținut autorizație de construcție
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
foarte inteligenți. Cei mai mari, Crin și Alice, erau de vârste foarte apropiate și stăteau mai mult împreună. Cei mai mici, Lăură și Sorin, formau o altă „echipa”, măi veselă și mai neastâmpărata. Curtea părinteasca era destul de mare, cu multe acareturi, așa încât copiii își găseau cele mai tainice ascunzători. Odată Lăură s-a ascuns sub un cearșaf mare alb, căreia mama ei îi făcea butonierele și a trecut mult timp până ce băieții s-au dat bătuți, pentru că nu puteau să o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Departamentul nu acceptă la 1846 ca antrepenor al căsăpiilor pe Hurmuzachi, care în august 1846 câștigă mezatul, revenindui căsăpiile. Ioan Neagul, în jalba din 18 iulie 1849, face referire, după porunca primită, prin care i se cere „să-mi ridic acaretul salhanalei ce o am în acest tîrg înjghebată acum trecut timp de 16 ani.” Pe baza afirmației proprietarului deducem înființarea salhanalei vechi din centrul târgului la 1833 sau anterior acestei date. La 1849 salhanaua veche din mijlocul orașului urma să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la încărcat și descărcat vagoane. După un an, la 10 septembrie 1941, familiile refugiate au primit din partea Agenției Consiliului de Miniștri pentru administrarea Basarabiei și Bucovinei autorizații de întoarcere pe locurile natale. Familia lui Serghie Patraș a găsit la Tereblecea acareturile distruse și mai multe lucruri lipsă. Copiii, Constantin și Valeria, au continuat cursurile școlii primare din comună, iar din clasa a IV-a au trecut la Cernăuți, fiind găzduiți de mătușa lor, Eufrosina Mironovici. În 1943 au dat examene de
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
după noi, ori de câte ori ieșeam pe toloaca primăriei? La toate aceste întâmplări și poate și altele, nu exista decât un răspuns. Eu mă ocupam de gâște și nu pot să nu recunosc că o făceam și din plăcere. Acasă, pe lângă alte acareturi, tata a făcut un ocol numai pentru ele. Acolo, de asemenea trebuia să le pun apă și mâncare. În mijlocul ocolului tata le-a așezat o vană largă, în care se bălăceau în voie. Eu aveam grijă ca totdeauna vana să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
luai la bifurcația drumului, spre stânga, spre Haraiț. Mătușa avea gospodărie nouă, casă în două table, cu fațadă în flori, acoperită cu țiglă roșie; lângă casă era o șură mare cu grajd, bucătărie de vară și un șopron cu multe acareturi. În grajd avea multe vite și-n ocol păsări, care mai de care mai moțate. Sub streașina șurei o mulțime de cuști pentru porumbei. Cel mai mult însă mă atrăgeau la ei stupii de albine. Aveau dublu ca număr față de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ea, ne-a dat o mână de ajutor, apoi, la melițat, la răgilat și la făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și fratele Aurel de 7 ani. Duceam o viață liniștită și îndestulată. Tatăl meu, salariat la Ocolul Silvic Tighina, și mama, casnică, proprietară a unei averi importante (zeci de hectare de pămînt arabil, livadă cu pomi fructiferi, vie, casă și acareturi în comuna Cobusca ș.a.), puteau să asigure un trai decent și un viitor promițător nouă copiilor. Într-una din zilele de sfârșit de iunie ale anului 1940, liniștea generală din oraș s-a spart și cu un vuiet înspăimântător s-
UN REFUGIU TRIST. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]