2,307 matches
-
a naturii, comportamentul nu este mecanicist și fix, ci condiționat, deschis, influențat de alte fenomene și aflat Într-un proces continuu de metamorfozare și mutație ca reacție la factorii activi din jurul său. Atât timp cât știința și tehnologia proveau Îndeaproape chestiunile de accelerație și locație, legile lui Newton erau utile. Fenomenele care puteau fi izolate, cronometrate, măsurate și cuantificate În mod riguros puteau fi Înțelese. Odată cu secolul XX, ideile reducționiste și mecanistice erau prea limitate pentru a analiza natura În asamblul său. A
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tendința de a evalua prematur mesajul, fapt ce ar putea perturba fluxul ideilor (am văzut că și metoda ascultării interactive preciza ceva asemănător). Analogia utilizată de către Alex. F. Osborn este foarte utilă în a exprima plastic această realitate: astfel, și accelerația, și frâna sunt deopotrivă folositoare în condusul unei mașini, importanța uneia sau a alteia derivând din știința utilizării lor la timpul potrivit. Folosirea tuturor segmentelor realității, în lipsa unor catalogări absolute de tip bine-rău, adevăr-fals etc., este, într-adevăr, deosebit de utilă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și desăvârșind opera pubertății, pubertatea este o fază de zbucium și schimbări. Este stadiul cu cele mai intense transformări și modificări, perioada caracterizată printr-o „accelerare a creșterii fiziologice și somatice” (J. Piaget, B. Inhelder, 1970). Este, de fapt, ultima „accelerație” a creșterii biologice ce se manifestă cu pregnanță. Acest fapt poate modifica sau chiar răsturna proporțiile corpului. Acum se produce începerea maturizării glandelor sexuale. Toate acestea își vor pune amprenta asupra întregii dezvoltări anatomo fiziologice și psihice ale puberilor. Nu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
funcțiilor armonice, φ = ω0t + φ0 se numește faza mișcării, φ0 fiind faza inițială (la momentul t=0), iar ω0 se numește pulsația mișcării și reprezintă viteza de variație a fazei. Dacă proiectăm viteza punctului material vt , de modul Rω0 și accelerația a n de modul Rω02,ale punctului material P, pe axa Ox (sau Oy), obținem viteza și accelerația oscilatorilor P'și P". Dacă proiecțiile P’și P’’ sunt considerate puncte materiale de masă m, mișcarea fiecăruia din ele se produce
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
ω0 se numește pulsația mișcării și reprezintă viteza de variație a fazei. Dacă proiectăm viteza punctului material vt , de modul Rω0 și accelerația a n de modul Rω02,ale punctului material P, pe axa Ox (sau Oy), obținem viteza și accelerația oscilatorilor P'și P". Dacă proiecțiile P’și P’’ sunt considerate puncte materiale de masă m, mișcarea fiecăruia din ele se produce ca și cum asupra lor ar acționa o forță care produce accelerația dată de (I.4). Aceste forțe sunt forțe
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pe axa Ox (sau Oy), obținem viteza și accelerația oscilatorilor P'și P". Dacă proiecțiile P’și P’’ sunt considerate puncte materiale de masă m, mișcarea fiecăruia din ele se produce ca și cum asupra lor ar acționa o forță care produce accelerația dată de (I.4). Aceste forțe sunt forțe de tipelastic, K=mω02 fiind constanta elastică, deci oscilatorii P' și P" sunt oscilatori liniari armonici. In dinamica mișcării oscilatorii armonice, se pornește de la ecuația diferențială a mișcării punctului material asupra căruia
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
oscilatorul, în poziția de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este constantă (se conservă) I.2.2. Reprezentarea mărimilor oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația a, ale oscilatorului liniar armonic, în funcție de timp, date de (I.1) și (I.2) sau (I.3). 2) Reprezentarea geometrică prin fazori (Fresnel) O mărime oscilatorie sinusoidală, elongație, viteză, accelerație, se poate reprezenta geometric printr-un fazor, sau vector rotitor
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația a, ale oscilatorului liniar armonic, în funcție de timp, date de (I.1) și (I.2) sau (I.3). 2) Reprezentarea geometrică prin fazori (Fresnel) O mărime oscilatorie sinusoidală, elongație, viteză, accelerație, se poate reprezenta geometric printr-un fazor, sau vector rotitor, care este un vector cu punctul de aplicație în originea axelor de coordonate O, având modulul egal cu amplitudinea mărimii respective, care se rotește în sens trigonometric cu viteza unghiulară
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
unghiulară ω, egală cu pulsația mărimii respective și care la momentul inițial t=0, formează, cu axa Ox, unghiul φ0, egal cu faza inițială a mărimii respective. Pentru elongație unghiul este φ0, pentru viteză este φ0+π/2, iar pentru accelerație este φ0+π. Proiecția fazorului pe axa Ox sau Oy este egală cu valoarea instantanee a mărimii respective. Se poate considera că fazorii sunt ficși, iar axele de coordonate se rotesc în sens orar cu viteza unghiulară ω. Se observă
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
este momentul de inerție al rigidului in raport cu axa de suspensie, m este masa rigidului, r0 este distanța de la centrul de greutate C, până la axa de suspensie care trece prin punctul O, θ este elongația unghiulară, iar θ este accelerația unghiulară. I.4. Influența forțelor de frecare asupra modului de oscilație a unui sistem mecanic I.4.1. Oscilații mecanice amortizate. Mișcarea aperiodica. Datorită interacțiunii cu mediul în care efectuează oscilații, particula pierde continuu energie prin radiație sau prin frecare
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
laminar de curgere, forța de rezistență (frecare) poate fi considerată proporțională cu viteza particulei (Stokes); în regim turbulent forța de rezistență este proporțională cu pătratul vitezei; pentru frânarea datorită radiației electromagnetice forța de rezistență (de frânare) este proporțională cu derivata accelerației; în cazul frecării uscate solid-solid, forța de frecare este constantă în modul, schimbându-și doar semnul. Vom studia mai jos numai cazul forței de frecare proporționale cu viteza particulei, ca, de exemplu, în cazul unui pendul gravitațional sau elastic aflat
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
tipuri de pendule și utilizările lor I.9.1. Pendulul lui Kater. Construcția acestui pendul a fost preconizată de Bohnenberger, în anul 1811 și realizată de Kater, în 1818. Acest tip de pendul este folosit pentru determinarea mai precisă a accelerației gravitaționale decât cu un pendul simplu, dar se poate folosi (și a fost folosit multă vreme) și la determinarea raportului dintre masa inertă și masa, grea (gravifică). De aceea îl și descriem aici. Pendulul lui Kater constă dintr-o bară
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
inerțială și grea, sunt egale, în toate cazurile. Egalitatea dintre masele grea și inertă se verifică prin studierea desfășurării unor fenomene fizice în care parametrii care intervin se pot măsura cu mai mare precizie decât precizia cu care se măsoară accelerația gravitațională g. Egalitatea dintre cele două mase, inertă și grea, a fost demonstrată experimental de mai mulți oameni de știință. De exemplu, Newton a imaginat o experiență pentru verificarea directă a echivalenței aparente dintre masa inertă și masa grea. Admițând
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pentru același unghi. Cum forma exterioară a bilei rămânea neschimbată, frecarea cu aerul (rezistența opusă de acesta) era aceeași. Când schimba o substanță cu alta în interiorul bilei, numai o diferență a maselor inerte ar fi putut determina o diferență de accelerație. Dar o astfel de diferență ar influența perioada pendulului. În toate cazurile, însă, Newton obține aceeași perioadă a pendulului dată de relație. De aceea, el a conchis că cele două mase, inertă și grea, cu o precizie de 1/1000
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
lemne pe el. Se referă la un individ care nu simte nimic. Se referă la principiul fundamental al mecanicii. Dacă se pune un butuc mai greu pe pieptul omului, loviturile toporului pentru tăierea lemnelor imprimă masei mari a butucului o accelerație mică, ceea ce face ca butucul să se deplaseze foarte puțin și astfel să nu-l strivească pe cel de sub el. Tema de dezbatere: Principiile mecanicii clasice A căra apă cu ciurul. Acest proverb desemnează o activitate inutilă. Fizic se poate
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
scopuri. În consecință, acțiunile de protecție a mediului trebuie desfășurate atât timp cât beneficiile suplimentare obținute depășesc costurile implicate, iar acțiunile inițiale sunt mai eficiente decât cele ulterioare,pentru că, asigură rezultate acceptabile, prin utilizarea unei cantități mici de resurse. Indiferent de epocă, accelerația progresului a creat un mediu nou de viață și o nouă conștiință, a produs schimbări radicale în toate aspectele vieții oamenilor. În perioada actuală s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a căror schimbare
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
lent de creștere și definitivare a proceselor de osificare (Ifrim, 1986). În creșterea somatică, se produc în continuare modificări care accentuează diferențele dintre fete și băieți. Creșterea în înălțime la fete se încetinește progresiv, în timp ce la băieți se produce o accelerație compensatorie, care restabilește raporturile dinaintea fazei prepubertare. Mărirea în greutate continuă să fie intensă până după pubertate, mai ales la fete, asigurându-le acestora un indice de corpolență mai bun decât al băieților (Ionescu, 1968). Oasele se apropie de structura
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
contracției musculare, declanșate ca urmare a activității sistemului nervos, să învingă diferite rezistențe externe sau chiar greutatea și inerția unor părți ale organismului. Această definiție biologică este completată de noțiunea mecanică-fizică a forței, care reprezintă valoarea produsului dintre masă și accelerație (F = m X a) care, în esență, exprimă modificarea stării de mișcare a corpului și chiar a formei sale anterioare (Ifrim, 1986). 3.2.3.3. Test 14 - Forța maximă pe trenul inferior Din stând, s-au numărat genuflexiunile efectuate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Internațională de Fizică a Energiilor Înalte, că lumea este „înșiretată”14, adică autoconsistentă. Timp de secole, în fizică a dominat ideea newtoniană că realitatea trebuie descrisă prin ecuații ale mișcării. Newton însuși a definit forța ca produsul dintre masă și accelerație; Maxwell a elaborat ecuațiile pentru câmpurile electromagnetice; Schrödinger și Dirac au propus ecuații ale mișcării sistemelor atomice. Toate aceste descrieri matematice au la bază o supoziție: obiectele care se mișcă - mari sau mici - sunt un fel de „cărămizi” de bază
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
podelei sau arhitectul, dacă pardoseala ar fi fost de cauciuc moale sau acoperită cu o saltea, poate șocul impactului s-ar fi anulat și paharul nu s-ar fi spart. Aș putea da vina pe legile fizicii - cele responsabile de accelerație și gravitație - căci acestea dictează accelerația căderii și forța impactului. Aș putea chiar da vina pe cineva, un student care a intrat în cameră și mi-a pus o întrebare, distrăgându-mi astfel atenția de la paharul din mână. Și lista
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi fost de cauciuc moale sau acoperită cu o saltea, poate șocul impactului s-ar fi anulat și paharul nu s-ar fi spart. Aș putea da vina pe legile fizicii - cele responsabile de accelerație și gravitație - căci acestea dictează accelerația căderii și forța impactului. Aș putea chiar da vina pe cineva, un student care a intrat în cameră și mi-a pus o întrebare, distrăgându-mi astfel atenția de la paharul din mână. Și lista ar putea continua. Studentul ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv, care a debutat În crearea unor institute, publicații, facultăți. A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta intrare În accelerație atunci când prilejul s-a ivit. Ceva care să o mențină vie, insurgentă, silențios contestatară. Acest ceva e o parte Însemnată a sociologiei românești postbelice. Despre acest ceva va trebui să vorbim mai des, fără pretenții de exhaustivitate; doar de reprezentativitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dacă ne gândim că aceste informații se obțin concomitent cu execuțiile sportivilor la marile competiții europene sau mondiale și că fiecare punct al imaginii este memorat într-un computer care furnizează apoi o serie de informații de interes tehnic ( viteză, accelerație, forțe, unghiuri, amplitudini, direcții, planuri , axe, etc) se înțelege ușor importanța acestor tehnologii în procesul de analiză și perfecționare continuă a tehnicii . Prin aceste rezultate se pot introduce în computer imagini video direct din desfășurarea concursurilor sau imagini video filmate
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza în regim de îndemânare. Foarte rar, în execuția actelor și acțiunilor motrice se menține o viteză constantă, uniformă. De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea crește avem o,,accelerație", iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul,,simț al vitezei", care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în mod substanțial capacitatea de efort. Stările emoționale pozitive (reușita, bucuria etc.) cresc capacitatea de efort fizic și intelectual. P. Janet (apud Popescu-Neveanu, 1978) definește starea de efort ca „o conștientizare mai mult sau mai puțin adecvată a conduitei de accelerație” și consideră că efortul își are originea în centrii cerebrali. Se pare că efortul implică esențial finalitatea și se caracterizează prin focalizare, adecvare la obstacol, încordare și unificare a resurselor fizice, psihice și intelectuale. ELECTROTERAPIE (< fr. électrothérapie) - Termen generic care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]