1,639 matches
-
43): "Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a locurilor comune. Este entuziast și beat de univers, copilăros, sensibil și plin de gânduri până la marginea spaimei de ineditul existenței, romantic în accepția largă a cuvântului (...). El găsește un punct de vedere care n-a trecut altuia prin minte, așază oul ca și Columb, spărgând coaja în partea sferoidală și apoi găsindu-și o stabilitate vorbește în chipul cel mai simplu. Perspectiva insolită
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
teamă Să nu te repeți? Sau e la mijloc o filozofie mai adâncă decât existențialismul? Care a venit și s-a dus de-atunci, îți spun în paranteză. (...). Știam de mult acest monoton "Nevermore", Spune-mi numai ce-nseamnă în accepția lui modernă. Concluzia soresciană e net senină; lui Niciodată i se opune un tonifiant a fi: "Totdeauna", strig eu atunci, inspirat, să restabilesc echilibrul, Iată, corbule, sau cobe, sensul adevărat, răscolitor! Alertele confesiuni din ciclul La Lilieci (șase volume primul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mult despre eficiență și eficacitate în educația școlară. Eficiența este văzută din punct de vedere predominant al utilizării resurselor (umane, didactico-materiale, timp etc.). Eficacitatea se referă mai ales la concordanța dintre obiectivele pedagogice și rezultatele proceselor de instruire. În această accepție termenul este foarte apropiat de un curent psihopedagogic, substanțial promovat de promotori ai pedagogiei succesului, conform căruia a instrui nu înseamnă a selecționa, ci, dimpotrivă, a ne strădui ca toți să reușească. Acesta presupune a lupta împotriva curbei lui Gauss
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
mortului care se înalță din cadavru sub forma unei umbre insesizabile, dublul lui, a cărui natură subtilă, dar corporală încă facilitează figurarea plastică. Imaginea este umbra, iar umbra este numele comun al dublului. Cum notează Jean-Pierre Vernant, cuvântul are trei accepții concomitente: "imagine a visului (onar), apariție provocată de un zeu (phasma), fantomă a unui defunct (psyché)". Astfel îi apare nefericitul Patrocle în somn lui Ahile. În Eschil, Io spune: "Ah! iară și iar tăunul mă-mpunge, sărmana! / E năluca [eidôlon
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
reprezentarea" desemnează "un sicriu gol peste care se întinde o pânză mortuară pentru o ceremonie funebră". De adăugat definiția din Littré: "În Evul Mediu, figură mulată și pictată care, la funeralii, îl reprezenta pe defunct". Avem aici una dintre primele accepții ale termenului. Iar arta aceasta de a ne folosi cât mai mult de morți în propriul interes ne introduce în politică. Riturile funerare ale regilor Franței, între moartea lui Carol al VI-lea și cea a lui Henric al IV
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
perspectivă ezoterică: "Economia fantastică a nuvelei (este vorba de narațiunea Șarpele - n.m.) se întemeiază pe imaginea șarpelui, simbol capital în hermetism, de origină babiloneană. Ophioneus este divinitatea haotică, rezidând în fundul Oceanului, e Șarpele biblic. La gnostici simbolul capătă o puternică accepție sexuală. Acesta e cazul aci. Andronic (numele ar putea să fie ales spre a reprezenta virilitatea) turbură pe toate femeile cu ispita împreunării și el însuși atrage pe Eva dorită în insula-Eden. Numele Aglo al unei femei corespunde kabbalisticului Agla
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
capete de vită, numele protagonistului este un hipocoristic al lui Grigore, nume a cărui semnificație era clară pentru lumea greacă postclasică: verbul gregoréo însemna "sunt complet treaz", egrégora "m-am trezit, veghez", iar forma adjectivală are sensul "treaz", fie în accepția concretă de "sculat din somn", fie în aceea figurată, "cu mintea trează, activ" (ngr. Grégoros "rapid, iute")216. Semnificația acestei variante desacralizate a numelui aduce în discuție două probleme. În primul rând, se referă la experiența ieșirii din profan pe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care aduce argumente de natură să infirme mitologia construită Leanei ("mi-a lăsat impresia unui om perfect normal. O femeie tânără, frumoasă, echilibrată, trăind în lumea noastră, aici, pe pământ - cu toată melancolia ei..."581) de către Hrisanti, să-i dea accepția desacralizată a colportajului ("Zic mitologie, pentru că circulau fel de fel de zvonuri pe seama ei - că era protejată de cutare ministru, că era marea pasiune a unui foarte distins ambasador..."582) sau să o situeze într-o perspectivă raționalistă ("Exista o
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dar dialogul poate fi și mod de expunere în operele literare: ,,Formă de convorbire între două personaje, în care sunt scrise de obicei operele literare; pasaj dintr-o operă literară în care se redă convorbirea dintre două personaje.” A treia accepție a cuvântului dialog este aceea de operă literară: ,,Operă literară scrisă sub formă de dialog“. Când comunicăm, ne putem afla fie față în față (comunicare directă), fie la distanță (comunicare mediată). Participanții la comunicare influențează ceea ce spunem și felul cum
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cunoaștem cazuri încă și mai rele, și sperăm să nu se cuibărească în noi o inimă asemenea inimii lui Cain sau a lui Iuda. Aici trebuie să spunem și mai multe. Preotul trebuie să fie cu totul o inimă, în accepția înaltă a termenului: „inima” es-te dublul interior al omului, rădăcina sa cea mai profundă și invizibilă; de aceea, omul timpurilor noi, inaugurate de Isus, va avea o inimă nouă după făgăduința profetului (cfr. Ez 36,26). Dumnezeu vrea să zidească
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
așadar numai regiunea înaltă și deluroasă din interiorul cetății carpatice, neincluzînd zonele joase, depresionare de la contactul cu muntele (Depresiunile Maramureșului, Făgărașului, Sibiului, Hațegului etc.). Aria de acoperire a toponimului este, de fapt, străveche, poate originară (în raport cu numele sau, poate, supranumele), accepția ulterioară fiind urmarea extensiunii date de administrație, care avea nevoie de un nume înglobator (așa cum s-a întîmplat și în alte părți: Elveția, în germană Schweiz, a generalizat numele unui canton, Schwyz; Italia se numea la început numai partea de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a înhăți, a înhăța (< interjecția haț!), printr-o motivare situațională plauzibilă, dar care nu i-a convins și pe alții. În cazul acceptării acestei soluții, Hațeg ar fi înrudit onomasiologic cu Tîrnava, Cîmpina, Sibiu, Loviște. De curînd, pornindu-se de la accepția „vînătorească“ a termenului german Hatz, „vînătoare cu gonaci“, a fost propusă formarea termenului Hatzeg prin derivare regresivă de la Hatzeger Land, „țara vînătorilor cu gonaci“, la început pentru teritoriu, apoi pentru oraș. De la germani l-ar fi luat maghiarii și romînii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
începînd cu secolul al XVII-lea, sensurile fiind „limba romînă“ (ca lătinie, slavonie), „totalitatea romînilor“, (sinonim cu romînitate, romînime) și „condiția de iobag“. Învățații patrioți din cele trei țări, îndeosebi generația pașoptistă, au folosit, în epoca modernă, tot mai frecvent accepțiile „totalitatea romînilor“ și „teritoriul locuit de romîni“ în lupta lor pentru realizarea unității politice a tuturor romînilor. Într-un fel, numele țării reunificate a precedat-o pe aceasta, în conștiința intelectualilor și a poporului din toate teritoriile romînești. El a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe parcursul unei perioade date compatibilitatea între opțiunile educaționale fundamentale și constrângerile caracteristice câmpului social în care acestea se aplică" [Girod R., 1981, în Landsheere Viviane de, Landsheere Gilbert de, 1992, p. 23 ]. În alți termeni, politica educațională este, în primă accepție, expresia judecăților de valoare care fundamentează educația, dându-i orientările majore, prioritare, la un moment dat. Sub acest aspect, ea se contopește cu filosofia educației. Prin a doua accepție, aceea de punere în practică, înțelegem prin politică educațională modul de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
1992, p. 23 ]. În alți termeni, politica educațională este, în primă accepție, expresia judecăților de valoare care fundamentează educația, dându-i orientările majore, prioritare, la un moment dat. Sub acest aspect, ea se contopește cu filosofia educației. Prin a doua accepție, aceea de punere în practică, înțelegem prin politică educațională modul de traducere în fapte a opțiunilor fundamentale: adoptarea unui curriculum determinant și luarea unor măsuri sociale, economice, administrative, privind realizarea acestui curriculum. Educația este o realitate instituțională în măsura în care ea se
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
învățătorilor. II. COMPETENȚELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE 2.1. Caracteristicile conceptului de competență profesională didactică Definițiile conceptului de competență sunt numeroase, conțin dimensiuni variate și pot uneori susține perspective teoretice diferite și chiar opuse: „de altfel, nu există o singură accepție a termenului. După interlocutor, după punctul de vedere și după utilizarea noțiunii de competență, definițiile sunt diferite, incompatibile uneori.” [Minet, Parlier, De Witte, 1994, p.16]. „A cunoaște un concept înseamnă a cunoaște puterea sa și aceasta în sensul în
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
agresivitate; 15. ineficiență; 16. iresponsabilitate; 17. infantilism; 18. deficiența resurselor; 19. dependență; 20. submisivitate; 21. conștiinciozitate; 22. rigiditate; 23. excentricitate; 24. hipocondrie. Nu s-a dat fiecărei trăsături o definiție operațională, faptul nefiind uzual la data elaborării instrumentului, folosindu-se accepțiile lor uzuale și de dicționar. Pentru fiecare au fost construite întrebări, constituindu-se astfel un chestionar. Acesta a fost apoi aplicat unor cazuri, selectate de autori pe baza experienței clinice. Pe baza prelucrării datelor, a retestărilor succesive, s-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atitudini. Termenul ,,motivație’’ derivă dintr-un verb latin medieval “movere”, care înseamnă ,,a pune în mișcare”. Motivația are rolul de a orienta, susține și determina eforturile depuse de elevi în vederea realizării unor scopuri proprii sau a celor fixate de alții. Accepția termenului ,,a fi motivat la învățătură” exprimă în plan comportamental o stare mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profund implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități într-o mare măsură
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de învățare, și, cel mai important, să valorifice caracteristicile propriei personalități în activitățile desfășurate în școală. II.1 Motivația extrinsecă și recompensele exterioare Deștepții sunt deștepți nu pentru că s-au născut așa ci pentru că au învățat să învețe. Tudor Octavian Accepția termenului “a fi motivat la învățătură” exprimă în plan comportamental o stare prezentă, dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profound implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități într-o
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
atâtea resorturi ale solidarității, spune Marc-Henry Soulet (în Asistența socială în tranziție, Institutul European, Iași, 2004). În jurul solidarității se înlănțuie resposabilitatea individuală și responsabilitea colectivă, responsabilitatea morală și responsabilitatea socială. A defini solidaritatea nu este deloc ușor fiindcă noțiunea are accepții multiple: solidaritate impusă de constrângerile mediului, de războaie, de nevoi, de obiceiuri; solidaritate electivă, bazată pe afirmarea sinelui; solidaritate naturală, ce exprimă "ordinea lucrurilor"; solidaritate contractuală, care exprimă voințele individuale; solidaritate pe termen scurt, cu caracter impersonal; solidaritate pe termen
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
eposul Noului Testament, al lui lisus Hristos, ca și Messiada lui Klopstock. Nici una nici alta nu sunt considerate mai mult decât încercări. Mântuitorul trece dincolo de puterile oricărui geniu omenesc. El e teantropia prin excelență, adică unică. Modul teandric, fie în accepția lui mitologică, improprie, diluată și fragmentară, fie în amploarea accepției pur creștine, e natura omenească în colaborare cu îndurarea divină sau cu harul, în Iisus Hristos însă sunt două naturi, divină și umană, unite în aceeași persoană. Nici unui artist nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Klopstock. Nici una nici alta nu sunt considerate mai mult decât încercări. Mântuitorul trece dincolo de puterile oricărui geniu omenesc. El e teantropia prin excelență, adică unică. Modul teandric, fie în accepția lui mitologică, improprie, diluată și fragmentară, fie în amploarea accepției pur creștine, e natura omenească în colaborare cu îndurarea divină sau cu harul, în Iisus Hristos însă sunt două naturi, divină și umană, unite în aceeași persoană. Nici unui artist nu i-a fost posibil și nici nu va fi cuiva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de tip deductiv. Din această perspectivă tipul este un construct asemănător variantelor lingvistice, el actualizîndu-se prin variante care nu sînt altceva decît un grup de limbi particulare, mai apropiate sau mai depărtate de caracteristicile tipului ideal. Autoarea consideră că aceasta accepție este apropiată de distincția cvadripartita vorbire - normă - sistem - tip78 a lui Eugeniu Coșeriu, distincție de care ne vom ocupă ceva mai pe larg în subcapitolul referitor la Conceptul de tip lingvistic în lingvistică integrală. Gabriela Pana Dindelegan reia problemă parametrilor
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sociolingvistica și în cea juridică actuale, spre deosebire de uzul curent, se desemnează nu limba întregii națiuni care trăiește într-un anumit stat, ci limba oricărei naționalități al carei uz este recunoscut legal în statul în care trăiesc membrii săi. În această accepție, un stat poate avea nu numai una singură, ci și mai multe limbi naționale. De altfel, însuși cuvîntul limba are în această terminologie o accepție întrucîtva diferită de cea strict lingvistică, avînd în vedere în primul rînd funcțiile sociale îndeplinite
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al carei uz este recunoscut legal în statul în care trăiesc membrii săi. În această accepție, un stat poate avea nu numai una singură, ci și mai multe limbi naționale. De altfel, însuși cuvîntul limba are în această terminologie o accepție întrucîtva diferită de cea strict lingvistică, avînd în vedere în primul rînd funcțiile sociale îndeplinite de idiomul în cauză, si mai putin poziționarea să de către lingviști în raport cu alte varietăți apropiate - fie ele idiomuri înrudite sau varietăți subordonate limbii în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]