173,125 matches
-
ipocrit, că nu-l cunoști. De pildă, poezia lui Bacovia, a unui inadaptat de-o stîngăcie sfidătoare. Vedem, citind o "cronică" mult mai lungă decît pagina obișnuită de revistă, dar scrisă cam la fel, cu aceeași miză, cum "calea de acces" începe să nu mai fie "metoda" criticului, ci secretul comun al lui și-al scriitorului, felul în care își împart fanta spre realitate. Lucian Raicu nu descoperă, la autorii analizați, trăsături certe, ci posibilități ale stilului, transformări nedesăvîrșite. Este, în
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
lor de victime predilecte ale mistificărilor de tot felul. Sub portretul de aristocrat al unui Tolstoi bătrîn, bunăoară, se ascund zeci de schițe, care trebuie cunoscute, pentru a nu-l prețui în chip convențional. În fiecare studiu din Calea de acces se simte aceeași mefiență față de admirația protocolară, față de lectura lejeră, la lumina artificială a prejudecăților. Începi să-ți dai seama, aproape de sfîrșitul cărții că, de fapt, L. Raicu forțează filtrul operelor pentru a face să treacă prin el autorii, nu
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
cu pomișorii răpciugoși din centru într-o vădită suferință, dar cu marile palate nobiliare amintindu-ne că aici a fost marginea unei mari împărății. Fiecare clădire din centru este trecut durat în piatră, și, deși strămoșii mei n-au avut acces în oraș, eu simt orașul și trecutul lui ca ale mele. În bisericile gotice calci peste mormintele principilor transilvani. Trec adesea pe lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, despre care a scris Blaga două poeme, și admir delicata ceremonie a sacrificării la
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
să se instaleze? Iar consumismul de masă și hedonismul egoist, trăsături importante ale unei societăți postmoderne, sînt ele efectiv caracteristici definitorii ale săracei societăți românești de astăzi? Numai în România postmodernismul a ajuns un fel de șperaclu sau cale de acces spre societatea ,branșată", în timp ce inexistența unei societăți de consum postmoderne e bătătoare la ochi. Niciodată în Franța, una din patriile conceptului, unde conntiuă să fie publicate cărți pe această temă, postmodernismul nu a avut un impact larg și nici nu
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
marțiale deveniți apoi regizori (ca Sammo Hung sau Yuen Woo-ping, responsabil pentru luptele din Matrix). Apoi a venit timpul coproducțiilor, care au amplificat prestigiul și profitul cinematografiei hongkongheze; nu doar cu Statele Unite, ci și cu China, căci astfel se câștiga accesul direct la o enormă "piață de desfacere", iar bugetul filmelor putea crește nestingherit. Rezultatele unei astfel de colaborări sunt Eroul (2002) - noutate video - sau Tigru și dragon (difuzat la Antena 1); al treilea film pe care-l aduc în discuție
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
sine capătă atîtea semnificații. Un drum de țară, cum precizează Beckett, cu un aer medieval, parcă, în spectacol. Aștept ca după ce ajung cei doi pe insula lor, aici, pe scenă, lîngă mine, în urmă să se ridice podețul, calea de acces. Să rămînem izolați, suspendați pentru un timp, în povestea lui Didi și Gogo. Cuvinte, mișcări, liniște. Și cîteva baloturi cu fîn. Este, cred, vremea amurgului, entre chien et loup, cum spune francezul. Timpul perfect al ambiguităților, al luminilor ciudate, al
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
spus de scriitor este în opoziție cu imaginea pe care o are lumea despre el: scrisul la persoana I scoate la iveală acel ego pe care nu-l vede nimeni, pe care nu-l prinde nici o oglindă, la care are acces numai cel care scrie. Scriitorul arată, așadar, în autoportret, un eu al său, necunoscut tuturor celorlalți, un eu orgolios și tiranic ascuns sub masca timidului sau un eu vulnerabil și chinuit ascuns de o personalitate intimidantă. Spunînd eu, scriitorul îi
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
copii aproximative în pămînt și în colb, care curg și plutesc o dată cu fluviul, în același fel și în același sens. Ele se numesc simplu și abstract strada nr.1, 2, 3 și așa mai departe pînă la șase. Rețelele de acces perpendiculare sînt simple accidente peisagistice. Istoria: Menționată pentru prima oară în anul 950, ea se numea, romantic și exotic, Selina. Nume de cadînă astrală din O mie și una de nopți. Apoi a intrat în istorie pentru a-și proiacta
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
întâlniri, viața unui om. Cum ați trecut, domnule Elvin, din presa culturală la teatru? B.E.: Vreau să spun că, din 1958, ca urmare a cărții rebele despre Anatole France, nu am mai avut dreptul să tipăresc nici un alt volum. Și accesul în presă mi-a fost limitat. Mă tipăreau doar cei de la ,Gazeta literară" fiindcă Paul Georgescu se Ťbăteať pentru mine. Adevărul e că reacția la volumul Anatole France s-a lăsat așteptată, dar cartea a provocat o furie nemaipomenită. ŤForurileť
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
problemă pe care neapărat trebuie să o dezlege. Îl urmărește pe preot sau pune pe alții să o facă, îl caută el însuși la biserică sau îl însoțește prin cartiere, se lasă antrenat în activitățile sale de binefacere, înlesnindu-i accesul la oficialități sau la oamenii cu bani, căci are peste tot uși deschise. Fapt este că îl preocupă din ce în ce mai mult pe Mârzea acest ,maniac al binefacerilor", cum îl socotește întâi, pe urmă gândindu-se că ar putea fi altceva la
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
Tudorel Urian Lumea evoluează cu repeziciune. Universul nostru de viață nu mai seamănă cu cel din urmă cu cincisprezece ani. Accesul general la calculator și Internet, telefonia mobilă, televiziunea prin cablu, cardurile bancare, posibilitatea de a călători în lumea largă, pornografia exhibată la drumul mare, paradele gay, integrarea europeană, globalismul, terorismul internațional, discuțiile libere despre euthanasie, avorturi și căsătorii între homosexuali
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
pe vecini, că apartamentul lor a fost spart de hoți. Am alergat într-un suflet. Nu aveam dubiu că minunata colecție dispăruse... Stupoare! Fiecare exemplar se găsea pe pozițiile cunoscute. Cîteva statuete fuseseră deplasate, cu grijă, ca hoții să aiba acces direct la sursă. Au furat sticlele de whisky, de coniac, de vin, banii, televizorul, bijuterii. Averea cea mai însemnată a fost pur și simplu ocolită, desconsiderată, ignorată! De asta mi-am adus aminte cînd am auzit despre spargerea de la Humanitas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
să poată fi construit pe el. Vom suporta cheltuielile viitorului război, bineînțeles. Vom astupa gropile Spiritului lui Hegel. Ale dialecticii lui Marx. Și nu vorbesc de caterincile lui Mussolini, ale lui Hitler" (p. 80). În ciuda tuturor constrângerilor și agresiunilor, în pofida acceselor de mizantropie care revin destul de frecvent, B. Fondane apără libertatea spiritului creator, ca supremă justificare a existenței umane în univers. Benjamin Fondane, Scriitorul în fața Revoluției. Alegerea textelor, studiu introductiv și notă asupra ediției de Mircea Martin. Traducere din limba franceză
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
această poveste" (Nașul, 12.02.2003); , Haideți să vedem!" (Mașina de tocat, 9.12.2003); , Deci hai să ne înțelegem" (Nașul 24.03.2005); , Ce ar fi făcut azi un om ca Teodoreanu? Hai să zicem că ar fi avut acces la un ziar și rubrica lui" (FRL = Forum România Liberă, 18.03.2002). Destul de des, hai (nu și haideți!) precedă un verb la persoana I singular: ,Ați văzut vreun șef de partid, indiferent de vârsta pe care o are, spunând
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
spune că uniunea pe care o oferă Dumnezeu este el Însuși: „Hristos, nădejdea noastră (I Tim. 1, 1), în Care vom fi găsiți dacă viețuim așa”15. Accentul la Sfântul Ignatie se pune pe ascultarea față de învățătorii Bisericii care oferă accesul la Dumnezeu. Într-una dintre imagini, episcopul prezidează după modelul lui Dumnezeu, cu preoții așezați după modelul sinodului apostolilor 16. Într-o altă imagine, preoții sunt percepuți ca acordați la episcop, precum corzile unei chitare (cu douăsprezece corzi), cu credincioșii
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
vie cât mai mult timp. Luni e ziua liberă a teatrului. Andrei Șerban s-a despărțit, sperăm, temporar de noi, duminica. Pe scări, Melania Ursu împărtășește tumultoasă impresiile work-shop-ului. Drumul meu trece prin fața scenei mici, de repetiție: pe scările de acces și coridor mă întâmpină fețe surâzătoare. Sunt studenții. Îi întreb dacă au trecut cu bine examenul de dimineață, de Teoria dramei, prof. Ion Vartic. Îmi răspund în cor fericiți: ,Da!". Îi întreb din nou ce fac ei acum în teatru
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
vanitatea de a scrie despre un subiect "tare", recunoaște că face totuși "un exercițiu de inadecvare". Nu este neliniștit din cauza morții mai mult decît din cauza vieții. În plus, știe tot de la Cioran că nu obsesia, ci suferința are cu adevărat acces la cunoaștere. Multe dintre citatele și comentariile pe care le face pornind de la alții sînt un fel de mise en abîme. Nu știi cu adevărat cînd vorbește despre ceilalți sau cînd e întors cu totul spre sine. Așa cum e cazul
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
Nu tot ce se spune în ocazia festivă e literă de aur, am înregistrat și alunecări în stereotipie sau în stridență. O peliculă despre tinerețea autorului, anunțată cu tam-tam, m-a dezamăgit, personajul tresaltă spasmodic, se aruncă pe jos în accese de furie și de disperare, își șterge mereu fruntea de șiroaiele de sudoare. Lipsește din evocare efervescența ideilor prin care liceanul precoce a uimit pe camarazi. Trecând peste aceste incongruențe, subliniez că nivelul de comentare a fost în genere remarcabil
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
ale autorului - și această manevră e dificilă dacă luăm în calcul neplauzibilitatea lor - devenind, pentru scurt timp, voci naratoare. Aș vrea să adaug la această analiză câteva observații care nu îmi aparțin, dar cred că cititorul autohton merită să aibă acces la ele. Sunt rezultatul perspicacității într-ale exegezei ale unui reputat critic american de film, Jonathan Rosenbaum. Pentru început, califică filmul drept capodoperă și deplânge faptul că el nu va fi difuzat la "cinematografele comerciale" din S.U.A. Prin ochii lui
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
pe zidul zgrunțuros al existenței"). "Puzzle-ul de sentimente", oscilația perpetuă între contrarii, între momente de seninătate, împăcare, optimism, chiar extaz și momente disperate, nevrotice, de panică și agonie depresivă; între clipele de grație, de sublimă inspirație și liniște și accesele egocentrice, de grandomanie, mania persecuției și "maladivă suspiciune" (pe care le recunoaște: "trăiesc într-o mare gîndire concentrată asupra mea", "nefericit în fericire", "de necrezut cît de ușor mă basculez de la încredere la disperare și paranoia") certifică tocmai acel artificial
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
societate civilă", însă, am impresia că spiritul civic era mult mai puternic și nu-l impunea nimeni cu tot dinadinsul... - Condusă de profesorul nostru de religie, părintele Gheorghe Pteancu, un cărturar de aleasă factură, în biblioteca sa, foarte solidă, având acces elevii liceului, "Congregația Mariană" era, alături de Societatea literară "Virtus romana rediviva", un for de cultură și reculegere. Am ținut în cadrul ei o conferință despre Buna Vestire, care n-a rămas fără ecou în evoluția mea. Pe lângă spiritul civic, se înfiripa
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
pot fi consultate datorită deteriorării lor și riscului de distrugere, pentru că - afirmă Eugen Simion - "aceste foi îngălbenite de timp sunt fragile ca niște frunze uscate". Multiplicându-le prin facsimilare, se realizează cel puțin două scopuri: salvarea manuscriselor și facilitarea unui acces mult mai larg la acest bun național, o adevărată comoară. Reproduse pe hârtie, în paralel cu o imprimare pe CD, cu o fidelitate cât mai mare față de caietele originale, facsimilele asigură o lizibilitate mai bună decât a manuscriselor, afectate de
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
lor aleasă, de lumina zilei, și rămân să fie păstrate în cât mai bună stare pentru generațiile viitoare. Dar ele ne privesc pe toți! Ele pot vorbi tuturor, într-un fel, și mai ales oamenilor tineri. Nici un tânăr nu are acces la caietele acestea și totuși pentru nimeni întâlnirea cu ele nu ar fi mai răscolitoare decât pentru un tânăr deschis către cultură". Concluzia nu poate bate decât într-o singură direcție: "Ceva neverosimil, ca viața, ca miracolul creației îți stă
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
exagerat înainte de termen, va fi realizat când toate cele 23 de volume cu facsimile vor fi apărute. Facsimilarea manuscriselor eminesciene și multiplicarea acestora într-o ediție cu difuzare națională, fie ea și de numai 750 de exemplare, echivalează cu democratizarea accesului la un tezaur cultural inestimabil.
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
cuprinde mereu, de cîte ori îmi amintesc, o stare ciudată. Cald și frig. Ca în trenul acesta. Pe vremea lui Dante se spunea că visele dinspre dimineață spun adevărul... ZOHREINU! AMINTEȘTE-}I! Străbat un culoar, nu foarte lung, prin întuneric. Accesul către scenă. Prin holuri și culise. Un traseu nu foarte cunoscut spectatorilor. Intru într-un spațiu dreptunghiular, bine luminat. O sală cu un tapet somptuos, galben-auriu, ușor patinat de trecerea timpului. Scaune pe toate laturile. Scaune stil, cuminți, care își
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]