147,363 matches
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Să fie...? Unii îi spun bătrânețe alții o privire a soarelui demult, să fie o fericire atunci când animalul aproape a murit doar omul rămâne ancorat în sufletul său chinuit. Să fie...? Adevăratul chip se înalță acolo în peșteri unde liliecii apun. Fără vedere doar unde și iată: Ei văd prin aud... Dacă tot locuiesc în zile și ani, dacă tot mă liniștesc cu un pahar cu apă, dacă tot mâncarea mă satură, dacă? Mereu și mereu
UN DRUM LUNG de PETRU JIPA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1456917036.html [Corola-blog/BlogPost/384226_a_385555]
-
unele mici și cenușii iar altele mai mari și cu penele frumos colorate. Printre ele, a recunoscut pupăza, vrăbiile și patru rândunici. Astă-toamnă, pe când se afla la bunicul la țară, a văzut, pe înserat, vrăbiuțele adăpostindu-se la streașina grajdului. Acolo își au și cuiburile i-a explicat bunica". Iarna, găinile din ograda bunicilor își împart mâncarea cu vrăbiuțele flămânde, comunicând în limba lor păsărească. Mai văzuse vrăbiuțe și în parcul de la Far unde se adunau la fărâmiturile aruncate de copii
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
să studieze prezența marilor universități în mediul online și pe rețelele de socializare. Pentru că lupta acestui secol nu este despre cum să te bați cu tehnologia și noile relații sociale, ci cum să inovezi sau măcar cum te faci auzit acolo unde sunt oamenii care ar putea capta și deveni emițătorul mesajului tău. Marea provocare- în aceste momente de tensiuni vecine cu războaiele- este despre cum să nu repetăm istoria cu toate greșelile sale, iar un nou eventual conflict să nu
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
cu măiestrie, berzele cu picioarele și ciocurile lungi, albe si cu penele negre, care revin la cuiburile de pe coșurile caselor și le reconstruiesc cu vreascuri și cu paie. Se spune despre ele că aduc noroc și belșug celor care locuiesc acolo unde își fac ele cuib. Mai sunt guguștiucii cu pliscul lunguieț, care seamănă cu porumbeii, ce își construiesc prin copaci cuiburile cât mai ferite de celelate păsări și trilul lor "guuuguuușștiuc!" și al altor păsări este o încântare să le
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1398006281.html [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
COMORI DE VISE - Antologie universală Armonii Culturale (Povești, povestiri, amintiri); B. EPOSS 1. Aga Lucia Selenity (Brașov) - Domnișoara Kitty (poveste); 2. Ion Lazăr da Coza (Tulnici, Vrancea) - Apusul îngerilor (povestiri); 3. Elenă Toma (Pitești, Argeș) - Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic); 4. George Peagu (București) - Cu capră prin București (proza umoristica); 5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) - Salon Belvedere (Ψ-roman) C. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; D. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia
SĂ APROPIEM CERUL DE PĂMÂNT de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Colectia_eposs_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1338098722.html [Corola-blog/BlogPost/358699_a_360028]
-
spune doar atît, atunci nu mă gîndeam că mă voi mai întoarce vreodată în Iași. Acum străzile Iașiului mă șicanează. R.: Cît a contat această mutare pe plan profesional? D.G.: Aveam 25 de ani când am ajuns la Cluj. Practic, acolo m-am format profesional. Am lucrat într-o instituție de cultură, care avea și un departament numit Universitatea Populară. Am avut șansa să înțeleg ce însemnă Lifelong learning (Învățarea pe tot parcursul vieții) urmare a participării la diverse seminarii finanțate
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
multă muncă, solitudine, încăpățînare... încep să primesc semnale. Semnale care mă onorează. Doar în acest an, pot spune că am acoperit mai toți itemii necesari în evaluarea activității științifice. A nu se confunda cu a fi om de știință. Pînă acolo, multe cămăși mai trebui roase în coate. R.: Printre atît de multe activități, aveți și Timpul dumneavoastră liber? Cum îl petreceți? D.G.: Timp liber... nu vreau să am. Pot spune că mă relaxez citind. Vreau să zic altceva decât articole
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
la fel ca el?. Chiar în acea clipă, tânărul s=a oprit și, cu toate că se lovise destul de tare și se grăbea să ajungă acasă, a făcut cale întoarsă până la bolovanul cu pricina pe care l-a împins la marginea drumului. Acolo putea să stea oricât, că nimeni nu s-ar mai fi împiedicat de el. De abia acum, tânărul nostru a plecat liniștit și mulțumit spre casă. Rana pe care i-o pricinuise căzătura îl durea parcă mai puțin acum, când
RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1420986375.html [Corola-blog/BlogPost/372797_a_374126]
-
sau printre românii din afara granițelor am asistat la multe lansări de carte, la multe recenzii ale acestora. Au fost cazuri când, la niște cărți mai mici, nici nu mai trebuiau citite acele recenzii. Aflai ce conțin acele cărți, chiar totul, acolo. Vă las plăcerea, stimați cititori, să descoperiți ce se află între coperțile romanului Urmașul lui Dracula, iar lui Jean Nălbitoru îi urez să urce tot mai sus pe treptele scrisului. Zic eu, până acum o face foarte bine! Puiu Răducan
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
ieșiră șocați din apartament. - Măi, ce frumoasă era tipa! Ce-o fi găsit una ca ea, la ăsta? Avea bani, avea de toate! exclamă Ghidoveț. Am înțeles că și el e fiu de mare șef de triburi de la ei, de acolo, de pe pământurile Africii. Dar ea nu avea nevoie de bani. - Poate de altceva avea nevoie. Câteodată, de prea mult bine, faci greșeli incredibile! Eu cred că era foarte răsfățată. A trăit în puf, toată viața! Singura fiica a ministrului! Și
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
e o jucărie! Ești o pradă ușoară pentru el ! Ferește-te și dacă-ți place, admiră-l de la distanță! îi atrase atenția Ly. - Dar ce frumos este! Nu mă mai satur să-l privesc! spuse femeia încântată de fascinanta reptilă. Acolo, în jungla africană, ea părea a zeiță a pădurii, care înțelegea și iubea miracolul naturii, de parcă ar fi trăit în mijlocul acesteia dintotdeauna. Era zâna arborilor seculari, prințesa gingașelor antilopelor și a zebrelor tărcate, regina leilor fioroși și a girafelor gigantice
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
să stingă flăcările ce cuprinseră hainele și părul Violetei. Ly se trezi speriat. Totul îi părea încă atât de real...flăcările, fumul... focul și frica... spaima incredibilă... Nu sunt în Africa! Dar ar fi fost mai bine dacă rămâneam amândoi acolo...”, gândi bărbatul. Aici, în România, s-a simțit totdeauna frustat. Pe stradă, în mijloacele de transport era văzut ca o ciudățenie. Apariția lui era o raritate. Și în orice loc de pe pământ, cel mai greu este de luptat cu prejudecățile
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
de hotel și jucau cărți toată noaptea. Tot grupul lor fuma, mai puțin Violeta. Ĩncercă și ea, pentru a se conforma cu ceilalți. Pufăia numai țigările. Din când în când, Ly și Violeta dispăreau în camera lor. - Ce-ați făcut acolo, șmecherilor? îi întrebau prietenii la întoarcere. Curând, se obișnuiseră toți ca, în timpul activităților ce le desfășurau în grup, din când în când, perechea de amorezi să dispară cât mai des. Și nici nu mai întreba nimeni de ei. Nici măcar în
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
am zis să-ți iei o soție de la noi, o negresă de-a noastră, așa cum fac și au făcut, toți din familia noastră. Lasă că te scap eu de năpastă. Te aștept curând în țară. Pleacă cât mai repede de acolo. Tatăl Violetei ține la ea foarte mult și este în stare să facă moarte de om pentru ea. Cum aș face și eu pentru tine, dacă ai păți ceva rău, spuse bărbatul. - Aștept decizia autorităților. Nu pot pleca acum, pur
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
și a copilărit, moare la Ullervad, pe malul unui râu, într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte ca lângă satul copilăriei lui”. Or, doctorul Ovidiu Rucăreanu, căruia “nu îi părea rău că a plecat din România, fiindcă aici a făcut o carieră frumoasă”, este recuperat, în plan spiritual, după rânduielile
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
moare la Ullervad, pe malul unui râu, într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de satul său natal: “Ovidiu se ducea adesea singur pe Tidan River, la Ullervad. Avea niște poze făcute acolo. Spunea că acolo, lângă pod, se simte ca lângă satul copilăriei lui”. Or, doctorul Ovidiu Rucăreanu, căruia “nu îi părea rău că a plecat din România, fiindcă aici a făcut o carieră frumoasă”, este recuperat, în plan spiritual, după rânduielile creștinești ortodoxe, abia
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
și soții Chendea, trăiesc, neclintit, în zariștea ortodoxiei, completând, împlinind nelimitarea orizontalității civilizatorii cu verticalitatea abisalității luminoase a credinței: mama s-a emoționat, se uimi Bogdan, care nu o mai văzuse așa de la moartea tatălui lui. Înseamnă că mai are acolo în sufletul ei ceva din cele zece zări ale spiritului românesc despre care scria Mircea Vulcănescu”. Pentru a figura sinteza, adică omul cvasi-desăvârșit al vremeii noastre, Iulian Chivu recurge la un personaj-simbol, pe deplin conturat: Elsa, fiica românului Ovidiu Rucăreanu
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Și repede. Avea să se ocupe de asta. Dincolo de apartamentul ei, în coridorul care trecea pe lângă curtea femeilor, spre odăile eunucilor, Safiye auzi clinchetul slab al porțelanului. Jupâneasa cafelei și alaiul ei așteptau afară. Ar fi știut că erau femei acolo, chiar și fără să audă zgomotul: o senzație ușoara de anticipare temătoare, aerul devenit mai dens. Cum ar fi putut să descrie de unde știa aceste lucruri ? În ciuda faptului că nu dormise toată noaptea, Safiye poruncise să nu fie deranjat ă
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
sultan Murad, se obișnuise de mult să reziste fără ele. Acum nu avea nevoie decât de tăcere și de un spațiu în care să se gândească. Fusese o vreme, atunci când Safiye venise prima dată în Casa Fericirii, când tăcerea de acolo o apăsa și o tulbura. Era atât de diferită de palatul din Manisa. Pe vremea aceea, ei trei, Privighetorile, fuseseră împreună. Când se gândea la ele, zilele acelea i se păreau atât de luminoase. Dar acum, în anii de când devenise
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
prim popas în orașul unde a profesat mulți ani, București, la Biblioteca Metropolitană! Să-și lanseze cartea. Nu exagerez, sala de la etaj a devenit neîncăpătoare, scaunele de prin birouri s-au îngrămădit la etaj, iar bărbații au stat în picioare... Acolo sus, la etaj, deși erau orele 15, ore de somn, au fost câteva zeci de persoane, care mai întâi au trecut pe la masa unde literalmente trona zâmbetul Bunicii, au lăsat florile, sărutările și îmbrățișările. Și am realizat ceva uluitor, fantastic
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
depărtare cu domiciliul, dar aproape sufletește de cei care își lansează aici și acum această carte: George Roca, din Australia, Marin Trașcă din Spania, Ionela Flood, din Anglia, Ariadna Petri din Israel. Zâmbetul despre care vorbeam a ajuns și până acolo. Ca să nu mai vorbim despre alte mesaje de suflet care au venit din Belgia, Arizona, Germania, Cipru... La cele opt decenii, căci optzeci de ani pare să definească o vârstă matusalemică, Buni declară că sufletește se simte ca o adolescentă
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
de mulți oameni? Știam că au fost câteva afișe în zona centrală a orașului, dar nu știam că locuitorii acestei urbe sunt atât de atrași de asemenea acte de cultură. Oricum, nu puteam crede că au venit toți cei prezenți acolo numai pentru domnul Ioan Grămadă. Mi se părea absurdă și jignitoare ideea la adresa câmpulungenilor. Mult mai târziu m-am dumirit că ei sunt obișnuiți cu variate genuri de activități culturale, artistice și educative în tot cursul unui an, fie vară
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
fire foarte veselă, dar în poezie așa mă exprim...”. Ei bine, aspectul acesta l-a observat și domnul Horia Zilieru. Nici nu mă miră faptul, la capacitatea dumnealui de analiză și sinteză, la experiența de o viață în domeniu. Dar acolo, la Câmpulung, m-a surprins că nu a uitat să puncteze și acest aspect. În schimb mi-a plăcut expresia „tristeți melodioase”, folosită într-un șirag de metafore menite a indica izvorul tristeții manifestate de poetă în poemele sale! O
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]