866 matches
-
de interpretare, unde există două tipuri de actanți: (1) actanți-participanți [animați], între care există tensiuni dialogice (Marková [2003] 2004: 214-216) implicite și pe care le vom prezenta sub forma careului semiotic al lui A.J. Greimas (1983: 51): Relațiile dintre actanți sunt următoarele: * relații de (sub)contrarietate: EU (candidații) vs Ei (contracandidații); VOI 1 (votanții simpatizanți) vs VOI 2 (votanții împotriva lui NOI); * relații de contradicție: NOI vs VOI 2; Ei vs VOI 1; * relații de implicație: VOI 1 → NOI; VOI
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se pot observa diferite triade care se formează în funcție de discursul ales. (2) actanți-obiecte [concrete] sau [abstracte], care vor avea anumite roluri tematice (Charles Fillmore, Jane Grimshaw, apud Cornilescu 1995: pacient, beneficiar, locație, instrument, scop etc.) în cadrul predicației. * schemă de predicație. Actanții prezentați mai sus vor intra în cele cinci tipuri de procese (existențiale З, identitare α, de localizare λ, cognitive μ și acționale β). * schemă rezultativa (o combinare a celor două scheme, în funcție de patru categorii operaționale: timpul, aspectul, modalitatea și determinarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de fapt, de la text la discurs. Pentru a înțelege procesul discursiv, vom lua în considerație următoarele aspecte: * contextul social real și contextul social creat care se obține cu ajutorul actanților-obiecte de valoare și care formează temele respectivului discurs. Vom interpreta acești actanți prin piramida nevoilor, a lui A. Maslow (nevoi fiziologice primare, nevoi de siguranță și securitate, nevoi de apartenență și dragoste, nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine), și teoria pulsiunilor, a lui Serge Tchackotine (pulsiunea defensivă, nutritiva, paternala
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vot." SAC 6 = "Eu sunt altfel." Ne propunem să analizăm fiecare schemă analitică construită în parte, individualizând sintagmele generale, precum "un pact", "următoarele acțiuni/ întrebări" sau "astfel". SAC 1 = "Noi realizăm un pact." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Careul actanților participanți este format din EU EI VOI 1 VOI 2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Eu sunt altfel." Ne propunem să analizăm fiecare schemă analitică construită în parte, individualizând sintagmele generale, precum "un pact", "următoarele acțiuni/ întrebări" sau "astfel". SAC 1 = "Noi realizăm un pact." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Careul actanților participanți este format din EU EI VOI 1 VOI 2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat implicit în sintagma
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de un eveniment cauzativ evolutiv, unde cauzatorul este A1 (Iliescu + ceilalți), instrumentul este pactul, iar rezultatul final sunt cei doi pacienți abstracți (țară și nivelul de trai). SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Triunghiul electoral are drept punct de plecare vârful EU, iar drept bază implicită sunt cele două instanțe ale lui VOI. (2) Rolurile tematice sunt: * agent: EU (Ion Iliescu); * pacient abstract: "reforma", "priorități de ordin social" (pensiile, alocațiile, program național
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
finală. Observăm același eveniment cauzativ evolutiv, dar de această data combinat cu un eveniment static implicit ("Biserică, Școala și Armata, ca reazem al dăinuirii noastre naționale"). SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Se observă același triunghi electoral că la SAC2, dar de această dată se conturează un atac implicit asupra acțiunilor întreprinse de EI. (2) Rolurile tematice sunt: * agent: Ion Iliescu; * pacient abstract: "integritatea teritorială a țării și caracterul de stat
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
aspectualizare terminativa a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este marcator al identității viitorului; * tema: posibilele întrebări (despre "șeful Statului", "cel care asigura stabilitatea") • schemă de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este marcator al identității viitorului; * tema: posibilele întrebări (despre "șeful Statului", "cel care asigura stabilitatea") • schemă de predicație este
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
libere” ale unor categorii specifice de copii. Parteneriatul dintre cele două categorii de „experți” este de natură să conducă la optimizarea activității de integrare a copilului cu CES, cu păstrarea domeniului de responsabilitate partajată a interacțiunii fiecăruia dintre cei doi actanți. Domeniul legislativ referitor direct sau indirect la educația integrată/educația incluzivă poate urca ori coborî În timp de la „Declarația universală a drepturilor omului (10 decembrie 1848) care legiferează „egalitatea În demnitate, În drepturi și libertăți a tuturor ființelor umane, indiferent
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și emițător al unor replici formulate în stil direct; atât naratorul, cât și personajele (sau personajul narator în proza subiectivă/narațiunea homodiegetică) sunt instanțe narative definitorii pentru opera epică; personajele dramatice (instanțele comunicării teatrale), întruchipate scenic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
li se pot adăuga semnificanți paraverbali și nonverbali în situația comunicării orale), formată din infor mațiile codificate lingvistic (conținuturi diverse - idei, reprezentări, intuiții, sentimente, trăiri de ordin emoțional etc.). Fiind un ansamblu de semne, mesajul presupune interac țiunea celor doi actanți ai comunicării pentru producerea sensului. Astfel, emițătorul codează informația, iar receptorul o decodează, identificând semnele, indicii, denotația, cono tația, con știentizând în final semnificațiile explicite și implicite. 4) CODUL este sistemul convențional de semne și reguli combinatorii utilizat pentru elaborarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al unor enunțuri fatice precum: „Mă auzi?“, „Ai auzit?“, „Repetă, te
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul factorilor care, dincolo de sensurile struc turilor lingvistice, afectează/modelează semnificația mesajului. Această funcție are o pondere semnificativă în orice tip de comunicare, fiind dominantă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text care evocă/imaginează o realitate necunoscută lui (de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ierta și trădarea, și triumful. Cu multă prietenie, Cioran (Emil Cioran, Scrisori către cei de acasă) [ Citește textul cu voce tare.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul dat: a. Care sunt actanții situației de comunicare instituite prin textul citat? b. Ce elemente de structură și de compoziție (particularități ale organizării tex tuale, convenții specifice etc.) pot fi reperate în text? c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
caracter durativ și se succed pe o axă temporală. Reperele temporale multiple sunt, așadar, un indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dintre pământeni de Marin Preda, Fred Vasilescu din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu apar și în ipostaza de autori ai confesiunii scrise). Personajul narator își asumă un dublu rol: cel de eu narator (narator autodiegetic) și rolul de actant (protagonist implicat în evenimentele relatate, cum este Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu). Naratorul martor joacă rolul eului narator și rol de observator al lumii narate (Ienache Coropcarul, narează la sadovenianul Han (al) Ancuței întâmplări în centrul cărora este plasat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mijloace de caracterizare Personajul literar (lat. persona - mască de teatru, rol, actor) este principala instanță narativă sau dramatică prin intermediul căreia scriitorul își exprimă indirect concepțiile, reprezentările, ideile în opera epică sau dramatică. Oameni transfigurați artistic, ființe imaginate de scriitor, devenite actanți ai întâmplărilor narate sau reprezentate scenic, personajele au fost numite în chip diferit de teoreticienii artei literare: „ființă de hârtie“ (R. Barthes), „ființă ficțională“ (Toma Pavel), actant (A.J. Greimas), actor (J. Lintvelt), erou (M. Bahtin, J. Lintvelt). Tipologia personajelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în opera epică sau dramatică. Oameni transfigurați artistic, ființe imaginate de scriitor, devenite actanți ai întâmplărilor narate sau reprezentate scenic, personajele au fost numite în chip diferit de teoreticienii artei literare: „ființă de hârtie“ (R. Barthes), „ființă ficțională“ (Toma Pavel), actant (A.J. Greimas), actor (J. Lintvelt), erou (M. Bahtin, J. Lintvelt). Tipologia personajelor literare este definită ca „reprezentare convențională a unei ca tegorii umane (sociale sau psihologice) întrupată întrun personaj literar, care concentrează anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Hanu Ancuței). personajnarator mesager - îndeplinește numai funcția narativă și cea de regie, fără a fi implicat în seria de evenimente; este „vocea“ narativă care relatează evenimente auzite de la un alt personaj (de pildă, lița Salomia din Hanu Ancuței). - Personajele obiective (actanții) sunt urmărite în planul evenimențial, având numai funcție actanțială. Sunt, de obicei, personaje secundare, implicate doar la nivelul acțiunii narate sau reprezentate scenic. Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal este un model originar, un erou
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relația conflictuală dintre cei doi actanți se instituie chiar din prima scenă (actul I), când Tipătescu citește articolul în care este numit „vampir“ de către Cațavencu. Conflictul de interese, derizoriu (specific comediei) se amplifică în momentul în care Trahanache îi dezvăluie lui Tipătescu șantajul pe care îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alegorică este sugestivă în ceea ce privește atitudinea de respingere pe care Călinescu o manifestă privitor la modernism, perceput drept fragmentarism. Totodată, se resimte puternic oroarea de individualizare, ce ține de aceeași viziune clasică. Călinescu argumentează că Revoluția Franceză a fost dominată în ceea ce privește actanții ei de viziunea clasică. Aristocrații nu au fost surprinși de ghilotină, preferând în continuare să converseze, să delibereze. De cealaltă parte, revoluționarii "aveau o satisfacție într-un fel livrescă de a repeta momente antice." Este desigur o viziune îngroșată, specifică
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]