419 matches
-
PROPRIU-ZISE: * problematizarea; * descoperirea; * modelarea; * studiul de caz; * simularea și jocul didactic; * metode specifice creativității; Noile orientări în didactică impun și modernizarea metodologiei pentru a realiza o învățare prin acțiune. Metodele activ participative nu reprezintă decât un nivel superior în spirala activizării, un salt calitativ metodologic, prin raportarea lor la formativ, căci această modernizare obligă la reconsiderarea metodelor clasice prin diversificarea procedeelor de aplicare. Principalele procedee și metode folosite în predarea geografiei sunt: * expunerea sistematică; * demonstrația; * conversația; * folosirea desenului la tablă; * metoda
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
finalităților generale ale obiectivelor învățământului geografic; * adoptarea unor structuri optime flexibile; * esențializarea, actualizarea, corelarea conținuturilor; * evaluarea actului didactic cu sens reglator pentru întreaga activitate, atât a calități pregătirii lecțiilor, cât și a competențelor profesionale și a prestațiilor oferite de educatori; * activizarea metodologiilor pedagogice; * îmbinarea învățământului modern cu cel tradițional; * modernizarea mijloacelor de învățare; * pregătirea și perfecționarea eficientă a personalului didactic; * anticiparea învățământului geografic „de mâine", care să aibă ca finalitate pregătirea elevilor pentru „a fi și a deveni", pentru autonomie, autoeducație
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
și capacități psihice fundamentale. Este necesar să se stabilească obiective generale și speciale ale geografiei școlare clare, care privesc ansamblul personalității elevului, o nouă ierarhizare a obiectivelor, în special cele care vizează aptitudini și capacități psihice, deprinderi și obișnuințe, cunoștințe. Activizarea metodologiilor derivă din tendința actuală de a centra atenția pe elevul care învață, nu pe învățător, care predă. Crește în acest fel rolul învățătorului care are menirea să provoace, să declanșeze, să dirijeze procesul învățării, creând situațiile și sarcinile de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
care se pun astăzi la baza extinderii predării prin modelare se sintetizează astfel: utilizarea modelului impune elevului nu numai recunoașterea și explicarea lui, ci și operarea concretă cu acesta; construirea modelului, transpunerea unui model în altul de altă dificultate implică activizarea elevului; modelul incită elevul la un efort de căutare, îl inițiază în raționamentul analogic, implicat obligatoriu în modelare, îl familiarizează cu cercetarea științifică autentică. Caracterizarea care i se potrivește cel mai bine ar fi: metoda multifuncțională, cuprinzând o înlănțuire de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
sublinieze aptitudinile și posibilitățile elevilor de a-și apropia un anumit conținut. * forma de organizare a lecțiilor: abaterile de la forma clasică de organizare a lecțiilor este o urmare firească a noilor procedee de lucru și a noilor mijloace de activizare a elevilor folosite de profesori la lecție. Schema tradițională a lecției axată pe asimilarea în vederea reproducerii celor învățate, începe să nu fie respectată întotdeauna și întru totul. Se apelează din ce în ce mai mult la acele variante care antrenează capacitățile de investigare
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
Imperiului Roman sub loviturile populațiilor germanice (476), contacte strînse între Orientul bizantin și Occident. Sub înrîurirea cruciadelor, motive mai vechi, precum conflictul de doctrină dintre Imperiul bizantin și cel romano-german sau refacerea bisericii creștine sub obediența Romei, cunosc o puternică activizare. Cruciada a IV-a (1202-1204) și crearea unui imperiu latin pe malurile Bosforului au săpat "o prăpastie" între cele două lumi, înlăturînd astfel orice posibilitate de uniune religioasă și colaborare politică, chiar dacă încercări au existat. (Vezi în acest sens, L.
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dezvoltării creativității este educarea limbajului. Pornind de la ideea că limbajul îndeplinește rol de suport al acțiunii, am acordat o atenție deosebită creativității verbale a copiilor în toate momentele zilei și în mod special în activitățile de educare a limbajului. În vederea activizării vocabularului și dezvoltării capacității de comunicare am desfășurat cu copiii mai multe exerciții - jocuri de creativitate, știut fiind că una din cele mai eficiente modalități de învățare este învățarea prin joc. Voi exemplifică în continuare câteva jocuri pe care le-
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
câtă jucărie lipsește?”) , a cuvintelor care denumesc acțiuni („Cine este și ce face?”). Sunt și jocuri care urmăresc aspecte ale structurii gramaticale: reprezentarea propoziției, discriminarea cuvintelor, despărțirea cuvintelor în silabe și precizarea sunetelor Jocul didactic contribuie atât la îmbogățirea vocabularului, activizarea și exersarea lui, cât și la însușirea unei exprimări clare, coerențe, corecte din punct de vedere gramatical, la cultivarea independenței în vorbire și stimularea creativității în exprimare orală. Prin jocurile de rol: „De-a bucătarul”, „De-a doctorul”, copiii participa
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și de toate darnica” poate fi planificată după un șir de activități de observare: „Fructe de toamnă” , „Legume de toamnă”,lecturi după imagini: „Muncă oamenilor toamnă”, „La cules de vie”, memorizare „Toamnă”. Prin intermediul metodei conversației se rezolvă sarcinile educării limbajului : activizarea vocabularului, precizarea și fixarea cuvintelor, fomarea unei vorbiri corecte și expresive.Intr-o convorbire , copilul își pune în valuare nivelul limbajului , își dezvăluie personalitatea. Activitățile pe grupe, subgrupe integrate oferă multiple posibilități de a asigura participarea verbală activă a copiilor
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
luat-o utilizarea testelor se explică atît prin tendința de individualizare a învățămîntului, cît și prin importanța acordată factorului ereditar în dezvoltarea ființei umane ambele, idei fundamentale ale educației noi. În general, în numele educației noi, se insistă pe modalitățile de activizare a elevilor, atît în procesul instructiv prin creșterea ponderii activităților practice -, cît și în procesul educativ, prin utilizarea formelor de autonomie școlară conducerea de sine a clasei sau, după o denumire englezească, mult răspîndită selfgovernment. Acest interes, manifestat îndată după
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
procesul instructiv prin creșterea ponderii activităților practice -, cît și în procesul educativ, prin utilizarea formelor de autonomie școlară conducerea de sine a clasei sau, după o denumire englezească, mult răspîndită selfgovernment. Acest interes, manifestat îndată după război, pentru procesul de activizare a elevilor, l-a și îndemnat pe Adolphe Ferrière să adopte traducerea propusă de Pierre Bovet pentru Arbeitsschule L'école active; sub această denumire au pătruns în numeroase țări, inclusiv în România, ideile educației noi. Un alt element care s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mondiale și nu Înțelegem cu ce ar fi contribuit hușenii la completarea ei. Totuși ordinul venit de sus fusese categoric iar Naty Terdiman & gașca roșie se conformaseră Însă au dat greș. De ce? Iată răspunsul În raportul de activitate: „Cât despre activizarea IKUF-ului, am Încercat, dar nu avem idișiști (cercetători ai limbii idiș, pesemne, n.n.)”. Mai mult de atât, „IKUF nu are nici sediu deocamdată”. Deci, „0”. Proverbiala atracție pentru bani a evreilor nu s-a dezmințit nici În cazul „...ședințelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organizatorice” care ne indică faptul că evreii hușeni de la vârf Începuseră, deja, campania electorală: „[Vom organiza] echipe cari să meargă din casă În casă pentru a lămuri populația evreiască asupra situației politice și a alegerilor”. Liderii locali Își mai propuseseră „Activizarea Comitetului și a secțiilor” ceea ce ne indică, fără absolut niciun dubiu, că de la Înființarea CDE Huși și până la data raportului, Încă nu se reușise o activitate concretă, mintea membrilor zburând spre alte zări, mai aproape de Orientul Mijlociu, unde-i aștepta Palestina
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ocupați cu chestiunile lor personale iar membrii P.C.R. nu vin la ședințe (subl.ns.)”. În cazul acesta ne punem și noi Întrebarea: de ce au mai intrat În PCR? Pentru vreun gheșeft care s-a dovedit a fi iluzoriu?! La capitolul „Activizarea comitetului și a secțiilor” situația era mai mult decât dezastruoasă și raportorul scrisese spăsit următoarele cuvinte nemuritoare: „Privitor la activizarea Comitetului am ținut 4 ședințe Însă pe teren nimeni din Comitet nu vrea să’și ia În sarcină vre’o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noi Întrebarea: de ce au mai intrat În PCR? Pentru vreun gheșeft care s-a dovedit a fi iluzoriu?! La capitolul „Activizarea comitetului și a secțiilor” situația era mai mult decât dezastruoasă și raportorul scrisese spăsit următoarele cuvinte nemuritoare: „Privitor la activizarea Comitetului am ținut 4 ședințe Însă pe teren nimeni din Comitet nu vrea să’și ia În sarcină vre’o muncă. Secțiile le avem toate pe hârtie (subl.ns.)”. Parcă pe la Începutul acestui document se afirmase existența acestora sau poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ianuarie-23 februarie. Domeniile de interes ale CDE-ului din Huși fuseseră trase la indigo după celelalte și anume: sarcini politice sarcini organizatorice și sarcini economice. La primul se scrisese despre „Sprijinirea Guvernului, a Parlamentului și lămurirea legilor economice”. La secundul: „Activizarea secțiilor; organizarea muncii În comunitatea evreilor și crearea unei secțiuni de OSE”. În fine, al treilea prevedea următoarele: „Ajutorarea populației evreești paupere; ajutor CARS; lupta Împotriva celor ce dosesc alimente; priviri politico-organizatorice și starea de spirit a populației evreești”. a.i.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
neputând activa destul de intens pe această linie, tovii nu au răspuns la chemare. 3) Nu am dus o suficientă muncă de lămurire a masselor muncitoare evreești referitor la poziția sau atitudinea lor față de muncă”. Ca eternă sarcină de Îndeplinit fusese „...activizarea resortului artistic”. În mod absolut surprinzător, În anii instaurării „dictaturii proletariatului” În țara noastră nu se spunea nimic despre un eventual holocaust comis asupra evreilor de către Mareșalul Antonescu și poporul român. Dovada am găsit-o Într-un document emis de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să-l revăd. Voiam să-mi verific vechile sentimente. Filmul mi-a produs din nou o foarte puternică impresie. El evocă o Italie rurală mai puțin cunoscută, ce străbate, imediat după ultimul război, o dramatică și interesantă fază prerevoluționară, de activizare a conștiinței politice a maselor, de experimentare spontană a unor noi forme, cvasisocialiste, de organizare socială. Într-un sat, țăranii creează o cooperativă agricolă. Reprezentanți ai foștilor arendași încearcă s-o saboteze recurgând concomitent la procedee ce țin de ipocrizie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se ajunsese la introducerea curentă a acestei forme de evaluare în școala de masă, cu efecte încurajatoare. Ne-am decis, prin urmare, să testăm teoria și practicile educative aferente în sistemul nostru de învățămînt, în cadrul unei strategii mai largi de activizare a proceselor didactice. Cercetările, desfășurate pe parcursul mai multor ani, au abordat populația școlară din școala primară, grimnaziu și prima treaptă de liceu și un mare număr de discipline școlare de cultură generală sau „de specialitate”. În ceea ce-l privește pe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
tuturor membrilor societății de la orașe și sate”. La rândul său, Mihail Gorbaciov a relevat că „PCUS este pe deplin convins de necesitatea înnoirii profunde a socialismului”, a subliniat că, „punând mai presus de toate interesele omului, PCUS urmărește consecvent creșterea activizării politice și sociale a maselor, situează în prim plan sarcinile îmbunătățirii rapide a condițiilor de muncă și viață ale oamenilor sovietici”. Liderul sovietic abordează, de asemenea, un aspect extrem de sensibil pentru Nicolae Ceaușescu - rolul partidului comunist. în acest sens, subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sud-Est și al reducerii tensiunilor la granițe erau necesare concesii. în stabilirea priorităților politicii externe a URSS într-o nouă etapă, problema iugoslavă este considerată una dintre cele mai importante. Prin pasul de întâmpinare făcut de conducerea iugoslavă, interesată de activizarea relațiilor economice cu URSS și contând pe un oarecare sprijin al Moscovei în reglarea problemei Triestului, scopul normalizării relațiilor bilaterale a fost stins. La 31 iulie 1953 ambasadorul URSS, V.A. Valikov, i-a înmânat președintelui Republicii Federative Populare Iugoslavia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
situația minorităților naționale iugoslave din Ungaria corespundeau, într-o anumită măsură, realității”, astfel rezuma stagiarul ambasadei URSS, V. Kazimirov, concluziile convorbirii sale cu diplomatul iugoslav. Pentru a veni în întâmpinarea dorințelor Belgradului, la Budapesta au fost întreprinși pași concreți pentru activizarea vieții culturale a minorităților iugoslave. Cum se menționa în nota ambasadei URSS din 23 august 1956, “în regiunile populate de minorități au început să fie organizate «săptămâni naționale» cu vaste programe culturale. Asemenea săptămâni au avut loc în regiunile Barania
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multilaterale în diferite sfere (de la economie la cultură), urma pasul stabilirii unor legături interpartinice strânse între PCUS și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, ceea ce presupunea opțiuni similare în principalele probleme ale mișcării comuniste mondiale. între timp, linia consecventă a Iugoslaviei în activizarea, din 1955, a dialogului celor două țări, ca și înainte, nu promitea o bază pentru prognoze prea optimiste, când se punea întrebarea despre limita acestei apropieri. Regimul lui Tito, care de la începutul anilor ’50 și-a trasat o politică externă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a apelat la mărturiile lui Gabor Peter, care se afla în pușcărie. Comisia cazului „Dosarul Farkas”, care trebuia să dea raportul la Plenara CC ce se apropia, era gata să dea curs scrisorii lui Peter în fața activiștilor de partid. Activizarea forțelor din opoziție stârnea cu atât mai multă panică în cadrul conducerii PMU cu cât acest lucru era văzut ca o tendință generală. La 6 iulie, vizitându-l pe Andropov pentru a-l pune la curent cu îngrijorările sale „foarte, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oszen”, Multunk. Politikatorteneti folyoirat, Budapest, 1998, nr. 2, pp. 23-49. V. Кriucikov, Licinoe delo, vol. I, Moskva, 1996, pp. 45-46. Vizita lui M. Suslov a fost provocată de neliniștea cresc`ndă a conducerii PCUS `n legătură cu situația din Ungaria - activizarea opoziției interne din partid, tensiunile din Biroul Politic despre care Andropov informa sistematic Moscova. Vezi rapoartele lui Andropov din mai-iunie 1956: Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., razdel I. Scrisoare către PCUS a lui M. Suslov privind
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]