582 matches
-
acuzatorul. Va să zică d. Dumitru Brătianu, departe de a fi meritat vreun vot de blam (părere ce-o împărtășim și noi de vreme ce nu știm nici pentru ce a venit, nici pentru ce s-a dus), daca apuca înainte, ar fi devenit acuzatorul majorității. Se știe că acuzarea sa în esență este că nu mai există oameni onești în țară și în Parlament, că hoții merită pușcăria, precupeții intereselor publice carantina. Să nu ne facem iluziuni, continuă bătrânul politician, situațiunea este foarte gravă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o furie oarbă și‑L ocărăsc ; Îl leagă și‑L târăsc ; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc ; Îl pironesc, Îl Înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n‑a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu I‑a fost batjoco‑ rit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri ; fața, cu scuipări ; obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
-i dai impresia că îl condamni sau că îl ameninți. Nu te obosi să-i arăți că greșește sau să-l determini să se îndrepte - nu are nici un rost. în schimb, ai grijă ca purtarea ta să fie absolut ireproșabilă. Acuzatorul Deviza Acuzatorului este „Nu contează dacă pierzi sau cîștigi; important e pe cine dai vina”. Ori de cîte ori ceva merge prost, prioritatea sa numărul unu este căutarea unui țap ispășitor. Se înțelege, vina nu cade niciodată asupra lui. E
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
impresia că îl condamni sau că îl ameninți. Nu te obosi să-i arăți că greșește sau să-l determini să se îndrepte - nu are nici un rost. în schimb, ai grijă ca purtarea ta să fie absolut ireproșabilă. Acuzatorul Deviza Acuzatorului este „Nu contează dacă pierzi sau cîștigi; important e pe cine dai vina”. Ori de cîte ori ceva merge prost, prioritatea sa numărul unu este căutarea unui țap ispășitor. Se înțelege, vina nu cade niciodată asupra lui. E ca și cum și-
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
vina”. Ori de cîte ori ceva merge prost, prioritatea sa numărul unu este căutarea unui țap ispășitor. Se înțelege, vina nu cade niciodată asupra lui. E ca și cum și-ar petrece întreaga viață mergînd de colo colo cu mîinile în sîn. Acuzatorii au un instinct de conservare foarte dezvoltat și sînt în stare de orice pentru a evita să recunoască că au greșit. Dacă informațiile din capitolul „Cum să-ți aperi pielea” nu îți sînt de ajutor, încearcă să aplici următoarea strategie
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Șeful tău nu va avea nici o alternativă și va trebui să recunoască, în public, că a dat dovadă de lipsă de realism atunci cînd a avut pretenția ca tu să fi urmărit traseul documentului. E bine de reținut faptul că Acuzatorul tipic, deși dă vina pe alții cu mare plăcere, nu reacționează pozitiv în momentul în care responsabilitatea pare să cadă pe umerii săi. Prin urmare, atitudinea defensivă e cea mai proastă strategie posibilă. Dacă apelezi la ea, șeful pur și
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mod public. În multe, dac] nu chiar în toate societ]țile de mici dimensiuni, esența procesului const] în recunoașterea de c]tre autor a faptei sale, supunându-se judec]rii și pedepsei. În unele cazuri, vinovatul se va prezenta în fața acuzatorului, f]r] spectatori, si va aștepta că acesta s] îi înfig] o suliț] în coaps]. Vedem în acest caz c] tr]inicia relației dintre dușmani are o important] deosebit]; dac] victima vinovat] nu va sta absolut nemișcat], riscă secționarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o suliț] în coaps]. Vedem în acest caz c] tr]inicia relației dintre dușmani are o important] deosebit]; dac] victima vinovat] nu va sta absolut nemișcat], riscă secționarea unei artere sau distrugerea permanent] a osului, rezultatul putând fi fatal. Dac] acuzatorul nu înfige sulița în exact acea porțiune a coapsei care poate fi r]nit] f]r] consecințe grave, el va fi acuzat de crim]. Fiecare participant trebuie s] r]spund] aștept]rilor celuilalt, respectând astfel, în mod simbolic, morală public
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
când, în realitate, tocmai directorul provocase arderea unei părți din materialul lemnos spre a putea vinde restul pe ascuns, în folos propriu. Strâns cu ușa, Chantal îl numește director, iar la judecătorie proaspătul înscăunat își schimbă depoziția, transformându-se din acuzator în apărător. În Norocul comedia socială ia formă de basm. Vizitat de noroc sub înfățișarea unui pacient ciudat, un medic fără clientelă, muritor de foame se îmbogățește miraculos prin jocuri la loterie. Ruinându-l astfel pe contrajucătorul Cresus, preia automat
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
idealizare a contextului social e de pus mai degrabă pe seama structurii sufletești a prozatorului, interesat mai mult de stările mijlocii ale psihicului și ale afectului ori de euforia potolită, decât de aspectele sumbre sau de încleștările dramatice. De altfel, chiar „acuzatorii” vor recunoaște că talentul salvează proza lui de orice tezism dizgrațios. Devotat până la capăt genului scurt, nu o dată a fost comparat cu mai vechii noștri nuveliști care au manifestat o atenție similară pentru psihologia „omului mărunt” și pentru automatismele de
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
Liberalii-radicali, văzând poziția slăbită pe moment a lui Carol, i-au atras de partea lor pe toți aceia care erau nemulțumiți, chiar și pe unii conservatorii „cuziști”. În fața Curții cu Jurați din Târgoviște, avocații acuzaților au devenit din apărătorii acestora acuzatori ai guvernului, nu pentru a-i impresiona pe jurați, cât mai ales pentru a spori nemulțumirile din țară și pentru de a l convinge pe Carol să-i aducă la guvernare pe liberal radicali . Însuși Domnitorul a fost printre primii
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
fost invitat de trei ori să se apere, însă a refuzat categoric, afirmând că nici un tribunal nu are o mai mare putere de decizie decât un rege. Această decizie l-a costat viața, pentru că acest refuz a fost considerat de către acuzatori ca un pro confesso, recunoașterea vinei, astfel procurorii nemaifiind obligați, conform canoanelor juridice, să cheme martori la proces. Condamnat la moarte prin decapitare, a fost executat în ziua de 30 ianuarie 1649. Lucrările apocrife sunt un adevărat izvor de informații
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
comuniste nu avea nici o altă scăpare”. Din momentul în care acuzatul este zdrobit de tortură și gata să semneze orice „mărturie”, începe redactarea piesei, căci desfășurarea marilor procese ține de un text redactat cuvânt cu cuvânt pe care acuzatul și acuzatorul îl vor învăța pe dinafară și-l vor recita în timpul procesului. Perfecțiunea spectacolului creează această impresie de „firesc” care i-a frapat pe spectatorii independenți și-i face pe naivi să creadă într-o justiție liberă. Sensul procesului: pedagogia infernală
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în legătură cu evoluția doctrinei în secolul al XVI-lea: „Viziunea învățaților medievali asupra războiului drept - vinovăție pe de o parte și dreptate pe de altă parte - practic a dispărut. A fost înlocuită cu ideea că Suveranul poate porni un război ca acuzator și, totodată, ca judecător”. În consecință, noua doctrină „adâncea prin cazuistică șansele de a purta aproape orice tip de război drept”7. De-a lungul perioadei dominate de războiul limitat, distincția dintre drept și nedrept era în cel mai bun
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și a societății în cadrul căreia funcționează. Analogia dintre influența pacificatoare a tribunalelor de judecată interne și anticiparea unui efect similar al tribunalelor internaționale este greșită. Tribunalele decid disputele pe baza legislației în vigoare. Aceasta constituie terenul comun unde se întâlnesc acuzatorul și apărătorul. Amândoi pretind că legislația în vigoare le susține cauza, că este de partea lor și cer tribunalelor să decidă cazul pe aceste baze. Disputele asupra cărora ei cer tribunalelor să se pronunțe - cu excepția erorilor de fapt - vizează aplicarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vigoare le susține cauza, că este de partea lor și cer tribunalelor să decidă cazul pe aceste baze. Disputele asupra cărora ei cer tribunalelor să se pronunțe - cu excepția erorilor de fapt - vizează aplicarea legii existente, în mod diferit interpretată de către acuzator și apărător, la respectivele lor cazuri. Acestea sunt problemele fundamentale ale tribunalelor, interne și internaționale, care trebuie înfruntate și aceasta este natura a aproape tuturor cazurilor cu care se întâlnesc tribunalele internaționale. Dar acestea nu sunt problemele care duc la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pot decât să fie apărătorii săi. Această afirmație este valabilă atât pe scena internațională, cât și pe cea internă. De câte ori problema este stabilirea drepturilor sau adaptarea intereselor în cadrul general acceptat al statu-quoului, tribunalele judecătorești vor decide în favoarea acuzatului sau a acuzatorului, după cum este cazul. Atunci când problema este menținerea sau schimbarea în mod fundamental a statu-quoului, răspunsul tribunalelor trebuie să fie pregătit dinainte, fără ca o singură întrebare să ajungă să fie pusă: ele trebuie să decidă în favoarea statu-quoului existent și să refuze
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Editura Humanitas. În Apărarea lui Socrate, scrisă în 399 î.e.n., capitolul 24b descrie preceptele lui Socrate și explică absurdul acuzației de corupere a tineretului și a lipsei de credință în zei. În câteva locuri redă dialogurile lui Socrate cu Meletus, acuzatorul său (24d până la 27d). Se cer argumentele care au determinat credința atenienilor că viața lui Socrate este inutilă cetății. În capitolul 31d, Socrate enunță că opoziția este, de fapt, un lucru foarte pozitiv; el credea că, dacă s-ar fi
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
contrabandei, dintre care unele au fost găsite la percheziția efectuată la d-ra. Neromovici, nepoata lui Moruzov. 2. Sustragerea arhivei Serviciului de Siguranță din Delta Dunării și trecerea pe ștatul de plată a unui agent special, V. Savițchi, considerat fictiv de acuzatori, iar salariul acestuia (626 lei/lună) a fost însușit de Moruzov. Ceilalți funcționari arestați au fost acuzați de complicitate cu șeful serviciului la primul cap de acuzare. La 8 iulie 1920, Kirițescu s-a plâns Ministerului Justiției că acest caz
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bătrân și bolnav, se permitea salvarea unor generali mai tineri. În timpul unui interogatoriu a fost întrebat dacă a avut un rol politic, iar el a răspuns: „Nu puteam să-mi pun problema politică, pentru că nu era guvern politic”. În continuare, acuzatorul i-a spus că unii generali n-au vrut să intre în guvern sau să participe la guvernare, la care generalul Vasiliu, dovedind demnitate și sinceritate, a răspuns: „În timp de război, când este legea marțială, pot să mă fac
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din București. Printre cei reținuți s-au numărat Gheorghe Rânzescu (șeful Corpului Detectivilor în perioada 1941-1944), Alfred Paximade (chestor), Mihai Păun (chestor), Cristache Chelbașu (chestor) și Florin Becescu (fost șef al Secțiilor Contrainformații și Contraspionaj din S.S.I. în perioada 1937-1944). Acuzatorul public Alexandru Drăghici, viitor ministru de Interne în perioada 1952-1968, era lăudat de „Scânteia”, la 4 mai 1945, pentru că anchetează „o nouă bandă de agenți ai Siguranței din regimul de teroare al lui Antonescu”. Trei luni mai târziu, la 3
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost și în precedentă Constituție din 1923 (...)". Acest punct de vedere exprimă, de fapt, o idee fundamentală pentru înțelegerea poziției Ministerului Public în raport cu puterea judecătorească, si anume ca aceasta autoritate publică nu poate fi, în același timp, judecător și acuzator într-un proces, chiar dacă rolul Ministerului Public este de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Este de remarcat, de altfel, ca și alte autorități publice au
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie - conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele mai multe fiind grupate în volumul Iluzia anticomunismului (Ernu et al., 2008), Raportul poate fi descris ca fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația dezvoltată pe întreaga lungime a analizei are mai degrabă intenții acuzatorii decât merite analitice. Natura sa incriminatorie și sistematicitatea cu care sunt identificați vinovații morali pentru crimele comunismului conferă Raportului calitatea de dosar juridic mai curând decât statutul de document științific. Deloc gratuit, M. Shafir (2007) califică Raportul în categoria memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la administratorul Balș decât o singură dată, în momentul sosirii sale la Cernăuți, evitând ulterior casa acestuia. În schimb, pe motivul întreținerii unor relații sociale, anchetatorul șef a vizitat în repetate rânduri casele episcopului Vlahovici și a contelui Logotheti, ambii acuzatori ai lui Balș, participând chiar la petrecerile și ospețele date de aceștia. Totodată, Castiglione obișnuia să aibă convorbiri secrete și să ia masa cu ceilalți acuzatori: mazilul Turcul, funcționarii Szabó și Romașcan, precum și comisarii districtuali Georgewicz și Rankewich, denunțați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]