4,115 matches
-
meuAm obosit să caut alinareMi-e sufletul rănit! Mi-e dor! Mi-e greu!Nu am nimic!... Decât minciuni și visuri, Iar viața mea e zbucium nesfârșit.Mă sting încet, făcând doar compromisuri Gândul îmi e confuz... Trupul sleit.Am răni adânci pe mâini și pe picioareși caut să găsesc. Dar ce? Nu știu!Privesc în jurul meu cum totul moareși vreau să mă opresc.Deja-i târziu?Ajută-mă să trec Poarta Barocă! Iubite..., rupe lanțul ce mă strânge!...Ca-n temniță
MARIA CIUMBERICĂ by http://confluente.ro/articole/maria_ciumberic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători, apoi adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă iar tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și să nu băltească în dreptul curții. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare iar Sâmbăta se definitivau pregătirile pentru Paști. La slujba de Înviere, unele femei
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
tale? Ar trebui ca arta ta să fie văzută ca exemplificare a unei ideologii? Ana - Cred că am răspuns în mare parte la această întrebare mai devreme, dar pot să adaug: respect Natura cu religiozitate. Pe măsura ce m-am adâncit în studiul fenomenelor și structurilor naturale am început să observ tot mai mult organizarea perfectă, matematică, vizibilă în orice formă naturală, oricât de modestă sau de nesemnifictivă. Și, după ce am lucrat cu computerul Macintosh la dezvoltarea cercetărilor mele artistice, în
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” by http://uzp.org.ro/artistul-contemporan-trebuie-sa-fie-capabil-sa-identifice-problemele-reale-ale-societatii-in-care-traieste/ [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
refugiu, de smulgere din smârcurile acelui mediu ,cărțile rămânând singurele fascicule de lumină într-un noian de întuneric.Părinți sobri, neinstruiți și fără lumina cărții, cu judecăți statornice dealtfel, și cu mentalități polițienești în educarea copiilor, o determinaseră să se adâncească în scris.Avea însă nevoie de dragoste, de dragostea-flacără ca să poată îndura viața. Dar mărginirea, egoismul și șovăielile bărbaților o transformaseră într-o melancolică, care respira compasiune și dragoste pentru oameni,pentru umilirile și bolile neîndurătoare ale acestora. Iubirile înșelate
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1423819707.html [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
zis că-l va da pe mâna jandarmilor. S-au certat ... III. DE ACUM, TOTUL S-A SFÂRȘIT, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. De acum, totul s-a sfârșit, Trecem înstrăinați pe stradă, Adânciți în gândurile Încolonate de paradă. Sunt clipe înalte cât un munte, Te urcă-n stele, în senin cer, Străfulgerat, gândul pe frunte, Fior în inimă și mister - Când ești iubit și ești izvorul Atâtor bucurii mărețe Ca niște poame bune
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ai sădit în tinerețe... De-acum, n-o să le trăim, Ci orbi vom merge în tot drumul, Iubirea noastră fără sorți Se-mprăștie în vânt ca fumul... Citește mai mult De acum, totul s-a sfârșit,Trecem înstrăinați pe stradă,Adânciți în gândurileîncolonate de paradă.Sunt clipe înalte cât un munte,Te urcă-n stele, în senin cer,Străfulgerat, gândul pe frunte,Fior în inimă și mister -Când ești iubit și ești izvorulAtâtor bucurii mărețeCa niște poame bune-n pomulCe l-
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
am timp să meditez, să plec departe pe calea gândurilor în trecut, prezent, și viitor. Alteori meditez la unele idei ce le am și pe care visez ca într-o zi să le transpun în scrieri literare. Și călătoresc așa adâncit în propia mea lume interioară de gânduri, idei, planuri. De asemenea analizes și oamenii ce călătoresc ca și mine, este una din îndeletnicirile ce cel mai mult mă încântă aici în Berlin, unde sunt oameni din atâtea colțuri ale lumii
ÎN CĂUTAREA UNEI VIEȚI DECENTE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1471361512.html [Corola-blog/BlogPost/366274_a_367603]
-
Să ne poarte chiotul de-acum/ Numai plopul știe, numai plopul.”(Chiot cu Esenin) Alteori universul poetic este dominat de trăiri la nivelul senzației ( Strigăt orb, Îți ghicesc tăcerea, Rouă pârjolită, Oarba). Apar semne care prevestesc ,,o altă stare”, comunicarea adâncind relația dintre semnificat și semnificant: ,, Azi pe deal, mâine pe vale/ Când călare, când pe jos./ Traista umerii mi-a ros/ Și mă arde frigu-n șale.// Orizontul aburos/ Dă nătâng să se prăvale/ Azi pe deal, mâine pe vale/ Când
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
fost expusă nu de mult la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchian” putem admira, iar și iar, cum scoica primordială își lucește perlele, cum zburătoare măiestre străbat abisul sau cum semnul christic al Peștelui, împreună cu o întreagă cabalistică misterioasă își expun adânci sensuri filozofice. Așa încât pictura lui este poate una dintre cele mai apropiate de astralul eminescian. Alte câteva lucrări sunt semnate de Ionela Mihuleac, asistentă la Universitatea de Artă și Design ,,George Enescu” din Iași, discipolă a maestrului Liviu Suhar, ce
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1482573793.html [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
și Biserica Ta, de la marginile pământului în împărăția Ta. Adu-ți aminte, Doamne, de Biserica ta, și adun-o din cele patru vânturi, sfințită în împărația Ta". Simbolismul atât de evocator al acestei rugăciuni euharistice va fi reluat și mult adâncit de Parinții Bisericii. În acest fel, Sfântul Ciprian al Cartaginei spune: "Cât este de puternică unanimitatea creștină, o arată destul de bine Tainele Domnului, căci atunci când Domnul numește Trupul Său pâine ce este făcută din multe boabe de grâu reunite, El
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_caracterul_comunitar_al_sfintei_euharistii.html [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
același trup și sânge. În Sfânta Euharistie ne-am făcut concorporali și consangvini cu El. Prin împărtășirea curată și frecventă cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, noi primim puteri datorită cărora se înnoiește întreaga noastră viață și se adâncește până la deplinătate unirea noastră cu Mântuitorul Iisus Hristos. Această unitate personală cu Mântuitorul Hristos, săvârșită de Sfânta Euharistie, este subliniată în modul cel mai pregnant posibil de către Nicolae Cabasila astfel: "Iisus Hristos devine mai intim nouă decât ne suntem noi
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_caracterul_comunitar_al_sfintei_euharistii.html [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
lume este doar o însemnare pe care/ Dumnezeu o va citi/ cu discreție/ doar un semn. Restul lucrurilor sunt prea neimportante încât nu va mai avea nevoie de ele acolo unde se va duce. Golul dintre sine și oameni se adâncește. Nimic nu-l mai poate impresiona, atmosfera interioară se declară rece cum rece va fi acolo, departe de viață: de mâine toate diminețile/ vor fi la fel de reci/ o posibilă trecere. Iată, nici măcar aici poetul nu este hotărât. Să rămână?! Să
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
cu ușoară ironie și profundă amărăciune: “Am inventat cămașa sclavului plecat de-acasă,/Cu utopii în geamantane și chei la gât.” (Tristețea unui emigrant, p. 114), “Altarul ei mi-a pus lacrimi-n colastră/ Și-nstrăinarea ipocrită în care eu mă adâncii.” (Lăsați părinții, p. 113) În contrast cu „înstrăinarea ipocrită” în care se-adâncește se află imaginile sacre ale țării lăsate în urmă: casa și muntele, spații ale nașterii, copilăriei, armoniei, permanenței, verticalității geografice și spirtuale a poporului român: “Atâta dor îmi e
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
de-acasă,/Cu utopii în geamantane și chei la gât.” (Tristețea unui emigrant, p. 114), “Altarul ei mi-a pus lacrimi-n colastră/ Și-nstrăinarea ipocrită în care eu mă adâncii.” (Lăsați părinții, p. 113) În contrast cu „înstrăinarea ipocrită” în care se-adâncește se află imaginile sacre ale țării lăsate în urmă: casa și muntele, spații ale nașterii, copilăriei, armoniei, permanenței, verticalității geografice și spirtuale a poporului român: “Atâta dor îmi e de casa noastră,/Că biserica îmi pare orfelinat fără copii./[...]/ Ori
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Petru C. Baciu, Inimi Zăvorâte.Ed. Buna Vestire, București, 1999) Lacrimile suferințelor-Colinde ale bucuriei s-au adunat în albia marilor fluvii ca dăinuire sacră, milenară; s-au primenit în susurul râurilor repezi și cristaline, ca cereștile imne liturgice; s-au adâncit în iureșul afluenților, ca mistice Colinde ale dorului de izbăvire: „Icoana mea, așa se tâlcuiește:/ Cocon scăldat în ape de lumină,/ Culcat în ieslea boilor zâmbește/ Și Maica lui cu lacrimi I se-nchină.// În noaptea rece-a peșterii boltite
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
siluetă de aceeași culoare, cizme din iuft, prăfuite, pantaloni bufanți din postav negru, o tunică militară vopsită în negru pe care luceau bumbii de lamă, încheiați până sub bărbie, o pălărie arsă de soare, cu boruri mari, sub care se adânceau două hăuri negre, probabil erau ochi dar nu luceau, nu priveau, mai repede absorbeau, o față lungă, smeadă, niciodată rasă dar barba nu era mai mare de două degete, rară, fața aceea niciodată nu se întorcea să răspundă la salut
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
implicit îl va sărăci din punct de vedere spiritual; expansiunea fără precedent a gadget-urilor îi va transforma pe tineri în inși fără personalitate și identitate clar conturate, mai degrabă versatili decât dotați cu un intelect peste medie; efectele globalizării adâncesc și mai mult frustrările și alienarea; dispariția granițelor geografice dintre țări izolează, îngrădesc libertatea și instaurează barierele artificiale între semeni. Indiferent însă de forma donquijotismelor sale, Mircea Băduț are momente când devine filosofic, vorbind în parabole: "în lungul vremurilor neturbulente
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
de Academie, mi-am adus aminte de cuvintele lui Nietzsche: „Creația...singurul surâs al tragediei noastre”, stropi de înțelepciune ce se potrivesc ca o mănușă poemelor din cărțile comentate. Remarcăm grafica și pictura maestrului humureștean Radu Bercea care suplimentează frumusețea, adâncind înțelegerea poeziilor prin metafora lor, din volumul „Sete”. În cărțile comentate descoperim în Gheorghe A. Stroia un poet sensibil, responsabil pentru propietatea cuvântului scris, un talent autentic, dar și un editor pe măsură. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 10 august 2015
VISUL POETULUI GHEORGHE A. STROIA ŞI „SETE” DE VIAŢĂ PE RAMURA „VERDE” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1439546061.html [Corola-blog/BlogPost/373246_a_374575]
-
în fiecare zi cu spaima întunericului? Întuneric a fost la început și “mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă”. (La Steaua - Eminescu) Întotdeauna va exista o prăpastie. Nimic nu e nou sub soare și prăpastia s-a adâncit tot mai mult, de când a fost crucificată credința într-o lume în care, iubirea față de Om ar fi adus Paradisul pe pământ. Și mai cred, deși mi-aș dori să nu fie așa, că nimeni nu va putea schimba această
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1414795499.html [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
Chestiunea Orientală începe cu Pacea de la Kuciuk Kainargi 1774, când Țarul Rusiei devine protectorul ortodocșilor din tot Imperiul Otoman, sperând să ocupe Constantinopolul și să devină astfel Împăratul Imperiului Roman de Răsărit, Bizanțului... Ceea ce nu pot accepta occidentalii, pentru că ar adâncii prăpastia dintre creștinii și ar face refacerea unității creștine și mai dificilă. Așa că Rusia este mereu oprită în avântul ei spre sud, spre Constantinopol, spre ceea ce consideră ea ca fiind dreptul ei legitim. (vezi articolele Misiunea imperială a Moscovei și
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_revenirea_rusilor_si_mo_viorel_roman_1357895454.html [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
Fiul Său iubit și pentru toată omenire.” Odată misiunea Mântuitorului împlinită pe acest pământ El s-a înălțat la cer de unde veghează asupra noastră. „Pentru că Iisus și-a ridicat, prin înălțare, omenitatea în ultima intimitate a Sfintei Treimi, păstrând și adâncind, în proporția înălțării, apropierea de toată omenirea, coboară la scurt timp după înălțare Duhul Sfânt peste cei care sunt ai lui Hristos, realizând Biserica.” Un rol deosebit în conturarea cunoștințelor este și capitolul în care sunt prezentate foarte explicit principiile
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_pedagogice_si_catehet_radu_botis_1387637364.html [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
sunt materiale, sunt mai reale decât lucrurile. Lucrurile sunt umbre palide, ideile fiind adevărata realitate. Repet, peștera este lumea sensibilă, prizonierii suntem noi oamenii. Omului îi vine foarte greu să se desprindă de cunoașterea superficială a lucrurilor și să se adâncească până la cunoașterea esențelor, dar până la urmă, mulți o fac. Platon pornește de la ideea că statul este un individ de proporții mari - „un om mare”. Fiecare cetățean trebuie să-și îndeplinească doar datoria ce corespunde poziției sale. Numai atunci omul va
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Morala_si_democratia_vavila_popovici_1389063794.html [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
năstrușnic care ne dă numele și rostul Numeralului. Despre Verb ce să mai vorbim și ce să mai aflăm? Mai bine îl conjugăm. Cu număr și cu persoană, ca să nu cădem în capcană. El este, ne spune autorul „Miezul comunicării”: „Adâncită-n judecată,/ Minunata noastră fată/ Porni pe nerăsuflate/ Ploaie de-ntrebări mirate:// Miezul unei propoziții/ Prins în front și pe poziții/ E cuvântul care are/ în esența lui mișcare?!/ E elicea, e motorul / care-nfăptuiește zborul?!/ În orice comunicare/ e
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
adăposteau tezaurul mănăstirii, de o mână de turci chemați de apriga dorință de comori... Îi povestiră în frânturi dureroase cum turcii încărcaseră monezi în săculeți, cât putuseră lua fiecare pe cal. Apoi, îi puseseră pe călugări să lărgească și să adâncească groapa în care încercaseră ei să adăpostească agoniseala mănăstirii. La urmă de tot, îi adunaseră pe călugări pe marginea gropii și le retezaseră capetele, aruncându-le leșurile în adăpostul comorii. Îi acoperiseră cu pământul gras și înălțaseră în grabă un
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
Acasa > Strofe > Creatie > PLECARE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 477 din 21 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache amân să spun... tâmpla zvâcnește. adâncesc gânduri. pline de iarbă, aspiră sunet de clopot. mă îndrept spre cartea deschisă. ceață pe ochi. citesc printre rânduri. mă doare capul. scriu ca un orb. tâmpla zvâcnește. spun ce simt. trântesc de perete versurile. dulapul trosnește. și ce dacă
PLECARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Plecare_anne_marie_bejliu_1335048199.html [Corola-blog/BlogPost/357599_a_358928]