1,137 matches
-
cerul de ei locuit. Râul murmură-n tăcere o rugă, Cântări de odihnă înalță mereu, Sufletu-mi curge ca-ntr-o clepsidră Pe care Stăpân e doar Dumnezeu. Meditație Sub nimbul zilei mai copleșitor Noian de gânduri în suflet îmi adie Ca vântul verii printre flori de tei, Înmiresmând întreaga mea simțire. Se clatină încet în vântul serii, Podoaba câmpului cel înflorit, Și aduce-n mine o nădejde vie, Un zbor, un cânt, un salt spre infinit. Mă las pe umărul
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
ar putea cunoaște, Dintr-un nimic, așa o preschimbare. Poate alintul vocii: ”noapte bună!” Când îți șoptește să îl lumineze, La fel precum par razele de lună, Pe licurici să îi incendieze ? E de la mâna culegând arsura Din bolta frunții, adiind atingeri? Sau din alint furat atunci când gura Punea alături fleacuri și convingeri? Orice ar fi, mi-e somnul răsplătit De chipul tău prefigurând seninul, Mă simt încă o dată împlinit, Că fericirii i-am rodit destinul. *** Referință Bibliografică: Destinul fericirii / Ovidiu
DESTINUL FERICIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365918_a_367247]
-
DIN AN ÎN AN Din mine răsar mugurii speranței, Ce înverzesc copacii gândului Oglindindu-mi primăvara În pupile, cuvinte și-n zâmbet. Sunt copilul zglobiu al soarelui Ce mă mângâie pe creștet Cu pălmile razelor sale... Ah, ce vânt rece adie Când gâdul îmi zboară la tine... Ce nevăzute poteci străbate Noaptea când pleacă Să lase ziua să se așeze Ca o zână peste câmpie.. Câte mistere ne împresoară Ca pe o cetate vrând să ne asedieze.. Cu voințele lor încleștate
SINDROMUL NETĂCERII (1) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365979_a_367308]
-
Chiar de zilele-s trecute. Însă,chiar în vale-aici, Nu mai ninge nici un pic. Floarea, gîza și cu -o rază, Stau acuma la taclaua, Că din somnul de iernit, S-au trezit ,s-au dezmorțit. Și un vînt parcă adie, O divină simfonie, Toate s-au înviorat. Și e vremea de cîntat. Citește mai mult N-am știut că-i primăvară,Pînă cînd o floare -afară,Mă făcu ca să tresar,Să mă uit în calendar.E zăpadă sus la munte
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Chiar de zilele-s trecute.Însă,chiar în vale-aici,Nu mai ninge nici un pic.Floarea, gîza și cu -o rază,Stau acuma la taclaua,Că din somnul de iernit,S-au trezit ,s-au dezmorțit.Și un vînt parcă adie,O divină simfonie,Toate s-au înviorat.Și e vremea de cîntat.... V. NU TE MĂRITĂ, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014. Nu te mărită ,te rog, Să nu dai de pocinog. Căci
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DE CE TACI?!.. Autor: Oana Adriana Alexandrescu Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Înțelesu-m-am cu vântul să te-adie înspre mine Calm și tandru..de-o putea, să nu-ți tulbure simțirea!.. Florile de iasomie să se scuture pe tine Cu emoții și plăcere..vreau să-ți întâlnesc privirea! De ce taci?! Dă-mi doar o șoaptă prinsă pe o
DE CE TACI?!.. de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365425_a_366754]
-
Chiar de zilele-s trecute. Însă,chiar în vale-aici, Nu mai ninge nici un pic. Floarea, gîza și cu -o rază, Stau acuma la taclaua, Că din somnul de iernit, S-au trezit ,s-au dezmorțit. Și un vînt parcă adie, O divină simfonie, Toate s-au înviorat. Și e vremea de cîntat. Referință Bibliografica: N-AM ȘTIUT CĂ-I PRIMĂVARĂ / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
N-AM ȘTIUT CĂ-I PRIMĂVARĂ de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365282_a_366611]
-
cu apă sau poate mai mult, dar parcă sunt neputincioși. Eu am putere să ajung la fântână, ei doar rădăcini. Mă plesnesc ritmat valurile de căldură și-mi duc gândul la săpatul florii soarelui, când umbră nu era, vânt nu adia. Răsăritele în călătoria lor de înamorate, ne atingeau umerii și-și înălțau privirile către norii prinși de cer, ca nu cumva să le strice cu ploaia lor de vară, idilă. Greierii de pământ, de iarbă, de orice erau, cântau în
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
ornamentate, capodopere vechi ale artiștilor din generațiile apuse. Mulțimi de studenți își petrec clipe fericite pe aleile parcului. Alături de Academie, suplu și singuratic, se înalță un plop cu frunze tremurătoare, care presimte furtună și ploaie chiar și atunci când vântul abia adie și ceru-i senin. Un vânt puternic apropie din ce în ce mai mult o furtună întunecată ce coboară de sus, vărsând dintr-odată șuvoaie de apă peste elegantele colonade ale Academiei. Natura însăși este cutremurată de dezlănțuirea furtunii. Doar o singură pasăre își
IMAGINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364834_a_366163]
-
mai cred, că albastrul clopotului mă strigă! Cobor la fântână, aștept (cumpăna adulmecă miezul alb al mărului) până când cineva cu cărările la fel de strâmte, va plânge de foame. În adâncuri, pe scheletul celei mai lungi secete, buchetul de flori din brațe, adie o rugăciune, de parcă m-ar proteja, de atingerea liliecilor. Tu cel- un oarecare, pune pâinea lângă Cina cea de taină ... 20.03.2012 Referință Bibliografică: Unde vezi tu drumul urcând? / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 447
UNDE VEZI TU DRUMUL URCÂND? de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364917_a_366246]
-
ore. Și o Zi mare cât Cerul Cristalin. Cer care potrivit afirmației lui Dante Alighieri din Divina Comedie se află în chiar mintea noastră divină. Mi-ar place, spuneam, și mi-ar fi drag și mie...chiar dacă viața printre crini adie...” Întoarce-te și-ascultă, grăi, - Beatrice către Dante și Orpheus - că rai nu-i doar în ochii mei!” ...Vedeți, numai ce-am amintit de Dante, și Beatrice ne și trimite versuri orificilor protejați de zeul Apollon din Cerul Cristalin... Să
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint, întâiul cântec E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit Cu glasu-i de miere îi cântă ușor Cântec de leagăn ocrotitor. L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei, ce
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
Un suflet trist și tandru O binecuvântare TU NU POȚI SĂ TE ASCUNZI Tu nu poți să te-ascunzi Te regăsesc în noapte În tăceri și în șoapte Te rog să mai stai Când noaptea-și adună alai Iar vântul adie prin șoapte În pletele calde și uzi. Tu nu poți să te-ascunzi Te văd în mulțime, o carte Deschisă spre suflet, cetate La poarta ce duce spre rai A lumii albastru alai Se-ndreaptă spre tine iar șoapte Și
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
de umbrele vechi printre lume uitate. Citește mai mult talciocîn talciocvin hingheriidupă câini vagabonzi,cu suflet bătrânsau mai tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde lătrături,de vechituriaruncateși de umbrele vechiprintre lume uitate.... XXX. ADIE-UN VÂNT, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
suflet bătrânsau mai tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde lătrături,de vechituriaruncateși de umbrele vechiprintre lume uitate.... XXX. ADIE-UN VÂNT, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde lătrături,de vechituriaruncateși de umbrele vechiprintre lume uitate.... XXX. ADIE-UN VÂNT, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase ... Citește mai mult adie-un vântAdie-un vânt iernaticpe chipul meu și-al tăuși-n plete ne tot curgeninsoarea nemiloasă,când la fereastra oarbăiubiri apun mereuși cad în înserareatăcută și pâcloasă.Tu vezi? Pe unda nopțiiîn liniștiri osoasedoar stelele reci adastăîn nemurirea lor.Le-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cu parul. Îmi alint muza frumoasă și ea s-o alint mă lasă. Da, visez și-mi e iubită adorata Poezie, care de o viață știe că în mine-i împlinită. Inima-mi e fericită când un vers în ea adie. Sunt poet a cărui lume e din armonii croită. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sunt poet! / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1615, Anul V, 03 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUNT POET! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365625_a_366954]
-
ricoșeau și nu-mi făceau nimic. În vale am găsit-o pe Agneta făcându-și baie, era despuiată și se spăla pe cap, lua apă cu pumnul și și-o punea peste părul despletit. Era tot vară, frunzele copacilor foșneau, adiate de un vânticel cald, iarbă mare, pufoasă, plină de maci roșii sălbatici și de crăițe și de ochiul-boului, mirosea a parfum adus de vânt și-a porumb și dovleac copt...Eu m-am așezat pe iarbă, mi-am lepădat un
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
experiențele oferite de pădure: animale sălbatice, foc de tabără, cort, scăldatul în râu sau în cascadă. Îndrăgostiți de natură și de tainele ei, tinerii sunt încântați și de strălucirea razelor care cântă în zorii zilei, când cerul este senin și adie puțin vântul iar aerul vibrează precum corzile unei viori măiestre în concertul universului. Ca un adevărat cunoscător, Elizeu îi explică iubitei lui, misterele brândușelor de toamnă, ale altor flori care împodobesc poienele în preajma munților. Cine ajunge să petreacă un timp
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
de pe pămân Arată-Ți, O Doamne, puterea! Și brațul Tău sfânt de Stăpân Să știe pe veci omenirea Că Numele Tău este Sfânt. Dreptate Tu faci în vreme Și călăuză ești prin mările adânci De Tine ascultă și vântul Ce-adie printre valuri și stânci. Arată-Ți puterea și du-mă Pe stînca ce nu pot s-o ating Pe veșnicia credinței și-a păcii Căci Numele Tău este sfânt. CÂNTECUL NETĂCERII Un cântec dalb am în suflet Născut din netăcerea
SINDROMUL NETĂCERII (2) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366110_a_367439]
-
fi prin readucerea unui mit, Sisif, ca reprezentare a absurdului dar important este să realizezi acest absurd, să-l disprețuiești, să-l transformi, să-l respingi. Poate a fost provocat de Kant, în sistematizata critică a rațiunii pure? - C. Costin: “Adie-n eter un “vânt de mare farsă”- veche, încâlcită, mohorâtă poveste; “dați-mi un dram de țărână și voi crea o altă lume”- asta s-o crezi tu, bătrâne Immanuel Kant; dar ca dorință și deșartă visare poeticească de filozof
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
Și totul va fi iar ca... ieri... El îi va da în dar buchetul Cu... douăzeci de primăveri. FLOAREA DE SALCÂM Când primăvara bate-n poartă Natura-i toată-n sărbătoare... Albinuța-n miez de ziuă Sărută fiecare floare... Vântul adie pe cărare... Ciufulește păpădia... Și o rândunică-n zbor, Întregește armonia... Iarba-ncepe să se-nalțe... Acuși îi trebuie coasă... Și păsărele călătoare De la frig, se-ntorc acasă... Un trandafir într-o grădină Își ridică căpșorul... A auzit de sus
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
Acasa > Poeme > Emotie > NOSTALGIE DE TOAMNA Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adie un vânt de toamnă Dulce precum un sărut, Surâde și mă îndeamnă, Să uit tot ce m-a durut. O frunză zboară alene, Legănându-se în vânt, Îmi ia roua de pe gene, Apoi cade la pământ. Intră dorul pe fereastră
NOSTALGIE DE TOAMNA de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366277_a_367606]
-
îmi cântă-ncetișor, Printre florile din glastră, O romanță de amor. Ies afară pe covorul Ruginiu de pe cărare, Mă îmbrățișează cerul, Printre razele de soare. Pe alei o crizantemă Îmi zâmbește ireal, Invitându-mă boemă, Să uit tot ce e banal. Adie un vânt de toamnă, Dulce precum un sărut, Surâde și mă îndeamnă, Să o iau de la-nceput... Dorina Omota 27.09.2016 Referință Bibliografică: Nostalgie de toamna / Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie
NOSTALGIE DE TOAMNA de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366277_a_367606]