668 matches
-
consecință, indiferent de persoana semantic-lexicală a pronumelui-subiect, verbul-predicat se situează totdeauna la persoana a III-a: Ai mei/ai tăi/ai săi au plecat. Cele două variante semantice determină constituirea a două subclase pronominale: • pronume posesive (propriu-zise) • pronume posesive întrebuințate adjectival Aceste două subclase se caracterizează printr-o serie de trăsături distinctive la nivel morfologic și sintactic. Sub aspect morfologic, în legătură cu modalitatea specifică de realizare a raportului semantic de posesiune, pronumele posesiv cunoaște două variante structurale: • termeni simpli, omonimi cu genitivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sub aspect morfologic, în legătură cu modalitatea specifică de realizare a raportului semantic de posesiune, pronumele posesiv cunoaște două variante structurale: • termeni simpli, omonimi cu genitivul pronumelui personal și reflexiv, formă accentuată: meu, tău, său9; acest tip structural este specific pronumelor întrebuințate adjectival; • termeni compuși, alcătuiți din articolul posesiv al, a etc. și termenul simplu: meu, tău etc., al meu, ai mei etc. MORFOLOGIA PRONUMELUI POSESIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI POSESIV" Pronumele posesiv variază în cursul flexiunii în funcție de persoană, gen, număr și caz. Persoanatc "Persoana
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
său; se caracterizează prin identitatea obiect (uman) al comunicării (el) - posesorul (său) ® al său. Categoriile de număr, gen și caz au caracter biplan la pronumele posesive compuse. La pronumele simple variabilitatea formelor în funcție de aceste categorii este condiționată de întrebuințarea lor adjectivală. Numărul și genultc "Num\rul [i genul" Sensul de număr implică două nivele: • un nivel lexico-gramatical, rezultând din situarea posesorului în opoziția singularitate-pluralitate: al meu/al nostru; • un nivel gramatical, rezultând din situarea sintagmei globale în opoziția singularitate-pluralitate: al meu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Omonimia genitiv-dativ se anulează la nivel sintactic, la fel ca în flexiunea substantivului sau a altor pronume: ( G.) speranța alor mei, asupra alor mei/( D.) spune alor mei, datorită alor mei. PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUINȚATE ADJECTIVALTC " PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUIN}ATE ADJECTIVAL" (PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)TC "(PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)" Se caracterizează prin dependența lor morfologică față de substantivul (pronumele) împreună cu care se dezvoltă raportul explicit de posesiune; subordonându-se acțiunii principiului acordului, pronumele adjectivale își modifică forma în funcție de numărul, genul și cazul substantivului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se anulează la nivel sintactic, la fel ca în flexiunea substantivului sau a altor pronume: ( G.) speranța alor mei, asupra alor mei/( D.) spune alor mei, datorită alor mei. PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUINȚATE ADJECTIVALTC " PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUIN}ATE ADJECTIVAL" (PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)TC "(PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)" Se caracterizează prin dependența lor morfologică față de substantivul (pronumele) împreună cu care se dezvoltă raportul explicit de posesiune; subordonându-se acțiunii principiului acordului, pronumele adjectivale își modifică forma în funcție de numărul, genul și cazul substantivului (pronumelui) determinat: sora
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactic, la fel ca în flexiunea substantivului sau a altor pronume: ( G.) speranța alor mei, asupra alor mei/( D.) spune alor mei, datorită alor mei. PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUINȚATE ADJECTIVALTC " PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUIN}ATE ADJECTIVAL" (PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)TC "(PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)" Se caracterizează prin dependența lor morfologică față de substantivul (pronumele) împreună cu care se dezvoltă raportul explicit de posesiune; subordonându-se acțiunii principiului acordului, pronumele adjectivale își modifică forma în funcție de numărul, genul și cazul substantivului (pronumelui) determinat: sora mea/fratele meu/surorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mei. PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUINȚATE ADJECTIVALTC " PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUIN}ATE ADJECTIVAL" (PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)TC "(PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)" Se caracterizează prin dependența lor morfologică față de substantivul (pronumele) împreună cu care se dezvoltă raportul explicit de posesiune; subordonându-se acțiunii principiului acordului, pronumele adjectivale își modifică forma în funcție de numărul, genul și cazul substantivului (pronumelui) determinat: sora mea/fratele meu/surorii mele/surorile mele/frații mei ș.a.m.d.: „Speranța mea tu n-o lăsa să moară,/ Deși al meu e un noian de vină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tu n-o lăsa să moară,/ Deși al meu e un noian de vină” (M. Eminescu, IV, p. 361), „În întunericul meu locuiești/de-atunci ca o stea în fântână.” (L. Blaga, p. 265) În sintagmă cu substantive feminine, pronumele adjectivale, spre deosebire de pronumele posesive propriu-zise (absolute), dezvoltă forme de genitiv-dativ și la singular: „Deasupra casei tale ies/ Și azi aceleași stele.” (M. Eminescu, I, p. 186) Opozițiile se desfășoară numai în planul expresiei, la nivelul dezinențelor: / F./ (sora) mea-Ø/ /M./ (fratele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
186) Opozițiile se desfășoară numai în planul expresiei, la nivelul dezinențelor: / F./ (sora) mea-Ø/ /M./ (fratele) me-u; / Sg.F./ (sora) mea-Ø/ /Pl.F./ (surorile) me-le;/ /Sg.M./ (fratele) me-u/ /Pl.M./ (frații) me-i;/ /N.F./ (sora) mea-Ø/ / G.F./ (surorii) me-le. În anumite condiții sintactice, pronumele adjectival este precedat de articolul posesiv al, a, variabil în funcție de genul, numărul și cazul substantivului-regent: Masculin, plural: N.Ac.: ai mei prieteni Feminin, plural: N.Ac.: ale mele prietene G.D.: alor mei prieteni G.D.: alor mele prietene SINTAXA PRONUMELUI POSESIVTC "SINTAXA
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
91), șnații călătoare ® nația mea ® a meaț, „Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere/ A celui suflet ce pe-al meu știe.” (Ibidem, p. 220) ș(a) celui suflet ® sufletul meu ® al meuț Pronumele își poate avea originea într-un pronume adjectival reluat prin substituirea substantivului regent cu articolul posesiv, concomitent cu modificarea sensului de persoană, determinată de schimbarea protagonistului implicat în raportul de posesiune (apartenență etc.): „Las’ să leg a mea viață de a ta.” (Ibidem, p. 142) Pronumele posesive intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alor mei această veste. (complement indirect), A fost certat de ai săi. (complement de agent), Drepturile alor mei au fost încălcate în mai multe rânduri. (atribut), I-am văzut pe ai tăi la gară. (complement direct) ș.a.m.d. Pronumele adjectivale se întrebuințează în text singure sau precedate de articolul posesiv. Sunt întrebuințate singure când urmează imediat unui substantiv determinat prin articol definit enclitic: „Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine.” (L. Blaga, p. 47) Sunt precedate de articol posesiv, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spre tine.” (L. Blaga, p. 47) Sunt precedate de articol posesiv, în anumite condiții morfologice și sintactice: • dacă substantivul regent rămâne nedeterminat prin articol-morfem sau este determinat prin articol nedefinit: acest prieten al meu, un prieten al tău; • dacă pronumele adjectival precede substantivul, care rămâne nedeterminat prin articol-morfem: „- Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire.” (M. Eminescu, I, p.65) • dacă între substantivul regent și pronumele adjectival se interpune un alt determinant: prietenul acesta al meu. Pronumele adjectivale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nedefinit: acest prieten al meu, un prieten al tău; • dacă pronumele adjectival precede substantivul, care rămâne nedeterminat prin articol-morfem: „- Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire.” (M. Eminescu, I, p.65) • dacă între substantivul regent și pronumele adjectival se interpune un alt determinant: prietenul acesta al meu. Pronumele adjectivale intră numai în relații de dependență, unde ocupă poziția de determinant și realizează funcția sintactică de atribut: „Pe urmele mele coapte/moartea își pune sărutul galben/și nici un cântec
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectival precede substantivul, care rămâne nedeterminat prin articol-morfem: „- Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire.” (M. Eminescu, I, p.65) • dacă între substantivul regent și pronumele adjectival se interpune un alt determinant: prietenul acesta al meu. Pronumele adjectivale intră numai în relații de dependență, unde ocupă poziția de determinant și realizează funcția sintactică de atribut: „Pe urmele mele coapte/moartea își pune sărutul galben/și nici un cântec nu mă îndeamnă/să fiu încă o dată.” (L. Blaga p. 128
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doi, trei, patru etc. În planul expresiei, mai multe pronume au formă de singular: patru, opt sau chiar se organizează în interiorul opoziției singular-plural: (o) sută/două sute. Că opoziția rămâne exclusiv în planul expresiei o dovedesc substantivele din sintagmele cu întrebuințare adjectivală a pronumelor de cuantificare, care se caracterizează prin sensul categorial de pluralitate: patru/opt/o sută (de) oameni. Pronumele mulți, puțini au numai formă de plural. Formele de singular mult, multă sunt adjective calificative sau adverbe (mult, puțin). Realizează, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să le asculte?” (M.Eminescu, I, p. 144). La pronumele compuse pe baza termenilor cu structură substantivală sută, mie, milion, opoziția se realizează numai în planul expresiei; formele nu mai depind de genul substantivului substituit sau însoțit, când sunt întrebuințate adjectival: două sute de (studenți/studente) față de doi (studenți)/două studente. Ca toate pronumele, spre deosebire de substantivele substituite, pronumele de cuantificare dezvoltă numai opoziția masculin/feminin. Substantivele neutre sunt substituite la singular de pronume masculine: un, câte un (tablou), iar la plural de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amândouă -i/-le: tustrei/tustrele -i+i/-e+le (dezinență + morfem de determinare): ambii/ambele. Substantivele din structura pronumelor compuse o sută, o mie etc. au genul stabil, marcat, la nivelul dezinențelor, din perspectiva opozițiilor dezinențiale de gen din flexiunea adjectivală; la singular sunt considerate în corelația singular-plural: -e/-i (feminin): zece, mie/zeci, mii -ă/-e (feminin): sută/sute -Ø/-e (neutru): milion/milioane, miliard/miliarde. Ca și la celelalte pronume, opoziția masculin-feminin este întărită la unele pronume de cuantificare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
anaforic: „Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece/ Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm.” (Ibidem, p. 144) ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte îndrăznețe.” Varianta adjectivală a pronumelui unu și a pronumelui de cuantificare distributivă câte unu prezintă și forma o, respectiv câte o: o casă, câte o casă. Observații: Forma una (câte una) a adjectivului caracterizează stilul juridico-administrativ: Li se cuvine una casă (câte una
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și mărci ale determinării definite. Acest statut al morfemelor -l și -a îl confirmă absența lor în sintagme în care determinarea, la nivelul sintagmei nominale, se realizează prin alte mijloace, prin adjective demonstrative, de exemplu, iar pronumele ordinal este întrebuințat adjectival: acest prim pas, acea primă zi, acești ultimi ani. Genultc "Genul" Categoria genului se desfășoară între termenii masculin-feminin. Opoziția este marcată la nivelul morfemului discontinuu al subclasei și, când se caracterizează prin determinare definită, la nivelul morfemului determinării: Masculin: al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub aspect semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]