456 matches
-
României este "o grămadă de fiare vechi", din care s-au îmbogățit elementele cele mai corupte ale minunatei noastre societăți. Mi-am permis în acele vremi tulburi să trimit conducerii țării o sugestie, de acolo de unde mă aflam. Am fost admonestat telefonic, să-mi văd de treaba pentru care fusesem trimis în misiune, că nu era de "competența mea" să mă pronunț pe probleme interne. A trebuit să tac, nu aveam suficiente date, decât logica, pentru a-mi apăra opinia. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nu era nimic grav. Dar ce-ar fi putut să i se întâmple, ne-am despărțit adineauri în fața poștei?..." Ce-a putut să i se întâmple ce-a putut să i se întâmple? îl maimuțări comisarul. Se ridică pentru a admonesta mai îndeaproape această uluitoare naivitate: Vrei să-ți spun eu ce i s-a putut întâmpla? Dacă nu te deranjează să răcnești așa?... I-a spart nasul vreunul dintre bosiacii ăia pe care nu încetați să-i răsfățați! Dar de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
O să-ți dai seama singur, Filip!" Lillișu, înroșindu-se toată, împinse deoparte scaunul și ieși precipitat din cameră. Caterina se ridică să se ducă după ea, explicând reacția tinerei fete: "A devenit foarte susceptibilă..." Constantin, profund afectat de incident, o admonestă pe fetiță. Gata să plângă, Nel nu înțelegea ce i se reproșează. Portretul poate că nu-i reușise, putea să accepte asta, dar nu ofensa modelul: "N-am urâțit-o." Constantin puse capăt discuției: "Du-te și-i cere iertare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
duminica își ținea încă toate făgăduielile. Traversă coridorul și întârzie o clipă în pragul ușii ca să privească grădina. Colegele ei de clasă se plimbau în grupuri mici, flecărind și râzând cu distincție. Din când în când, se opreau ca să le admonesteze pe cele mici, care, prinse de joacă, li se încurcau printre picioare. Gabriela nu avea poftă să se închidă într-o clasă, afară era prea frumos, dar, ducându-se să se plimbe singură, risca privirile ironice, ba chiar și zeflemelile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
au posibilitatea să creeze o înspăimîntătoare societate panopticon, ca cea descrisă în romanul lui Orwell, 1984. 9 Teama de televiziune reprezintă una din temele obsesive din filmele recente ale lui Spielberg. Într-o scenă de la începutul filmului Poltergeist, copiii sînt admonestați să nu joace jocuri atît de dure, iar lui Carol Anne i se spune să se uite în schimb la televizor: ea îl deschide și canalul difuzează un western violent. În E.T., cînd extraterestrul privește pentru prima dată la televizor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
violenței în mijloacele de comunicare și a impactului unor emisiuni precum Beavis și Butt-Head asupra tineretului. Și nu întîmplător, cînd băiețelului din E.T. îi reușește încercarea de a lipsi de la școală pentru a sta cu noul său tovarăș, mama îl admonestează: "Fără televizor!" 10 În mod evident, clasa muncitoare, în special orientată spre industrie, a avut de înfruntat dezastrul economic din perioada de criză industrială din America mai mult decît a făcut-o clasa de mijloc; această situație însă, după cum voi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
demnitatea umană: erai vopsit pe față cu pastă de dinți sau cremă de ghete, ți se punea un colac de WC în gît și erai obligat să reciți poezii de autobatjocorire; dacă aveai deranjat stomacul, cînd stăteai pe tinetă, erai admonestat că ești un nesimțit, că ai stricat aerul; te obligau să lingi closetul; erai ținut forțat ("botezat") cu capul în hîrdăul cu urină și excremente, pînă la sufocare; erai pus să te tragi cu altul de organele genitale sau unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Darwin. Și, În viziunea mea cel puțin, acest verb, a te adapta, a avut chiar și În tinerețea mea - sau, poate, atunci În primul rând! - o clară ambivalență, deși adulții acelei epoci, cei care mă crescuseră, care mă Înconjurau și admonestau nu rareori, Îl aplicau Într-un singur sens, cel fatalist: trebuie, după povața lui Miron Costin și a altor sceptici Înțelepți de care e plină istoria, trebuie să ne „ghemuim” sub vremi, să lăsăm să „treacă furtuna”. Să fugim sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să amintească acest fapt! Și, într-adevăr, erau presiuni mari să fie dați afară cei doi, presiuni insistente care veneau nu numai de la partid, dar și de la Uniune.Ă Cum își justifica Raicu „blândețea” cronicilor sale și refuzul de a admonesta impostura literară, drapată, nu rareori, de o teamă politică prostituantă? Avea o teorie (cred că sugerată lui de Matei Călinescu, care m-a rugat și el să-l angajez într-un post adjunct din cele două pe care le mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe cale democratică, nu-i așa? Să încercăm să evităm ca așa ceva să se mai repete. Oricât de moderați ar fi, oricât de detestați de jihadiștii puri și duri, acești islamiști nu fac conversație, îmi dau bine seama de asta. Ei admonestează. Cu o răbdătoare compătimire pentru ignorantul și necredinciosul care sunt eu, și între două îndemnuri la trezire, cu severe critici la adresa Occidentului invadator pe care-l reprezint (destul de prost, la drept vorbind) în ochii lor. Nu mai credem în voi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
auzi niciun muftiu sau sayed condamnând răpirile, decapitările, monstruoasele atrocități ale căror victime au fost creștinii din Irak; dar și că vezi cum papa însuși îl primește pe domnul Bush, primul autor al acestei crime contra păcii, fără măcar să-l admonesteze explicit. Iată ce înseamnă să nu ai nici petrol, nici tutore, nici teritoriu ! De ce țin atât de mult la "chestiunea creștină"? Pentru că e un barometru. Ea spune ce este și ce va fi. Creștinii din Orient sunt pentru islam ceea ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
În tindă o țigară ca s-o aprind În bucătăria de vară. Mă Înapoiam cu jăratecul pe vătrai și țigara În cealaltă mână, fără să o pun În gură. Poate mă vor Înțelege și ierta studentele pe care adesea le admonestez părintește pe culoarele facultății și chiar colegii mai tineri, care Îmi umplu biroul de fum, deși știu că sunt nefumător. În vacanța de vară 1938, m-am Înhămat la muncile agricole, lucrând În rând cu părinții, unchiul Milian și tișa
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lui. După doar câțiva metri, calul din față a Început galopul. Țineți-vă bine de coama calului, mi-a strigat tânărul și simpaticul locotenent. Am zburat astfel “ca vântul și ca gândul” În prima mea probă de călărie. L-am admonestat puțin, căci inima mi se făcuse cât puricele, dar după câteva clipe au rămas doar amintirile. Detașarea mea n-a durat decât două săptămâni și m-am Înapoiat În Piatra Neamț. Regimentul era În fierbere. Începuseră pregătirile pentru marea manevră de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
șoltuzului, a pârgarilor și a altor „oameni buni și bătrâni”, ce fuseseră martori, după dreptul cutumiar. Judecata Episcopiei nu era întotdeauna „dreaptă și curată”, iar zvonurile privind abuzurile clerului au ajuns și la urechile domnitorului. Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) îl admonesta, în plin Divan, pe episcopul Varlaam de la Huși: „Popo! Ce nu giudeci dreptu când îți vin cărțile mele? Ți-oiu rade pletele!”. Nu știm cum vor fi făcut judecată alți episcopi, acesta fiind un subiect de cercetare special, la granița
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tuturor nebunilor, tuturor inadaptabililor, nici cu una, nici cu două, dar totuși lesne de Împăcat; victimele unei originalități proprii greu de definit și de identificat, sau ale unui talent, de voie, de nevoie, inconformist; literații cei tineri de școală nouă, admonestați pe aiurea ca școlarii cei răi și trimiși pe la casele lor de țațele prea serioase și În papuci de casă, precum Viața Românească, poporanistă și cu nasul mult prea sus, sau Vieață Nouă, pe cât de anemică, pe atât de mofturoasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și În care te poftea să scuipi, În timp ce masculul conștiincios se ostenea În funcția lui simplă de când lumea. Alta, indignată că nu găsise până atunci doi bărbați inteligenți care să convină a se drăgosti amândoi cu ea și deodată, mă admonesta cam așa: „Voi sunteți niște imbecili care nu Înțelegeți nimic din ceea ce poate visa și dori o femeie!“ Venerabilul meu prieten de peste optzeci de ani Îmi povestea deunăzi din vremea când avea un cuvânt În comi tetul de lectură al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
faza terminală. Mama, cu un spirit al datoriei care frizează patologicul, o ajută, o îngrijește, îi plimbă nepoțica, face cumpărături pentru nora ei, care este foarte ocupată. În același timp, cu o religiozitate demnă de o cauză mai bună, o admonestează zilnic, nu tocmai creștinește... Cum poți crede ce scrie în ziarul ăla? E Scânteia rebotezată! — Eu nu-s așa deșteaptă ca tine, zice mătușa. Tu ești intelectuală... — A, ești complexată!... conchide mama. 1995 Am întrebat medicul cât mai durează. Mi-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sale. Jandarmii și polițiștii îl căutau toată ziua pe acasă, pentru legăturile sale cu partidul comunist. Vasile Penu, tatăl, era nevoit să-i ascundă de fiecare dată în ieslea căilor sau în cuverturi. În cele din urmă, el l-a admonestat pe Alexandru: (Ori îți vezi de treabă, ori pleci din casa mea, n-am chef să vină ăștia mereu pe capul meu!) Năzbâtiile politice ale lui Alexandru au primat însă, mai ales că munca nu-i prea plăcea. Alexandru Penu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
asupra faptului. Or, David pleca din Comandament suflând într-una în fluier, ca să nu ajungă în situația neplăcută de a găsi pe cineva într-o postură necorespunzătoare. Dacă găsea și în aceste condiții pe cineva în pat, se supăra tare, admonesta, bătea obrazul, dar nu raporta comandanților de baterie. Așa se instituia un fel de complicitate cu vinovații, care nu mai voiau niciodată să-l supere. Astfel, chiar și cei care mai trândăveau în timpul zilei se fereau să nu ajungă în
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și programele televiziunilor vestice, dar, așa cum prin anii '70 la noi apăruseră echipe de "tovarăși" care controlau pe străzi lungimea fustelor și a pletelor, și la ei patrulau asemenea echipe supervizând "orientarea antenelor" pe acoperișurile caselor și blocurilor, "delincvenții" fiind admonestați să-și revizuiască "orientarea" în ședințele de partid. Cu principalele sectoare ale economiei și societății puse la punct, cu problemele vieții cotidiene soluționate, prioritare rămâneau doar educația socialistă a cetățenilor, în spiritul marilor gânditori Marx, Engels și Lenin, al tradițiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
receptorul, nu răspundea nimeni la capătul celălalt. După mai multe apeluri, Honecker a pus telefonul pe birou, a ieșit pe ușă și a intrat alături în biroul lui Ulbricht și, surprinzându-l pe acesta cu receptorul în mână, l-a admonestat "prietenește": "Walter, dacă te mai prind o dată, îți iau telefonul!"). Spunea cineva: "Dați-mi o politică internă solidă și vă construiesc o politică externă excepțională". Adevărul acestor vorbe nu cred că se referea la RDG, a cărei politica internă putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să Începem și apoi să mâncăm În același tempo, pentru a lua ultima Înghițitură simultan. După masă, făceam parte repetat din echipa care trebuia să spele dușumelele. Instructorul, care ne urmărea chiar și ritmul În care spălam podeaua, m-a admonestat: „Încetează să visezi! Concentrează-te pe ce faci. Spală și nu lăsa nimic exterior să-ți fure energia. Fii prezent și interesat doar de acțiunea de a spăla. De nimic altceva“. Au urmat alte câteva ore agonizante de meditație, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de la moartea unei ființe mult iubite, trecut fiind timpul parastaselor, am făcut o simplă pomenire la biserica Popa Rusu, unde s-a întâmplat să slujească în acea duminică părintele Stăniloae. M-a impresionat și am aprobat autoritatea cu care a admonestat forfota și neastâmpărul enoriașilor, invitându-i să asculte slujba, cu atenție la text. Nu e destul să faci gesturile ce se obișnuiesc, fără nici un efect asupra minții și sufletului. Am văzut în această severitate un act de trezire și un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și programele televiziunilor vestice, dar, așa cum prin anii '70 la noi apăruseră echipe de "tovarăși" care controlau pe străzi lungimea fustelor și a pletelor, și la ei patrulau asemenea echipe, supervizând "orientarea antenelor" pe acoperișurile caselor și blocurilor, "delincvenții" fiind admonestați să-și revizuiască "orientarea" în ședințele de partid. Cu principalele sectoare ale economiei și societății puse la punct, cu problemele vieții cotidiene soluționate, prioritare rămâneau doar educația socialistă a cetățenilor, în spiritul marilor gânditori Marx, Engels și Lenin, a tradițiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu care referentul principal Săvescu Alin, ghizii români și personalul de deservire (șoferi de autocare, recepționeri, chelneri...) intrau în conflict, "micii panglicari" ai firmelor străine încercând să-și rotunjească veniturile prin metode nu tocmai ortodoxe, fapte evidente pentru care erau admonestați de chiar patronii lor. Și în apărarea "drepturilor și libertăților fundamentale" ale acestora, intervine CNSAS cu autoritatea sa. În urma "prețioaselor" indicații ale lui Gheorghe..., Secretar de stat la Departamentul Securității Statului, general maior, citat mai sus, un compartiment "generos" al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]