484 matches
-
asupra unei vieți dominate de cercetare și etalare a unor valori muzicale și culturale necunoscute până atunci. Publicarea unuia dintre cele mai bogate fonduri epistolare începe în anul 1984<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. I, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984; footnote> și continuă în 1990<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. II, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1984<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. I, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984; footnote> și continuă în 1990<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. II, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1990; footnote> și 1997<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. III, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
George - Scrisori și documente, vol. II, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1990; footnote> și 1997<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. III, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1997; footnote> . Dintre enciclopediile străine merită menționate mai întâi prezentările făcute de muzicologi români: Tiberiu Alexandru<footnote Alexandru, Tiberiu - Breazul, George; în: The New Grove
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
inclusiv (dacă tot vorbim de Dumitru Popescu) Titus Popovici ori P. Sălcudeanu (între paranteze fie spus, eu unul aș fi inclus și cele două cronici la Cordovanii, pe care i le tot incriminează de decenii dușmanii, explicând contextul și dedesubturile, adnotând lucrurile din unghiul de azi etc.). Repet: nici un nume (inclusiv M. Beniuc) nu figurează nemotivat în sumarele celor trei volume, cu această unică excepție a lui Dumitru Popescu. Prezența lui răstoarnă orice explicație. Dacă e prezent Răzvan Petrescu, cu un
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
putea înțelege că frunzele din vers erau niște clătite, editorul sau redactricea, ori poate că amândoi de comun acord au modificat versul, tipărindu-l în ediția "Lucman": "Printre frunze clătinate, am zărit-o licurind". Și agravează prost inspirata lor intervenție adnotând-o, ca și cum în ediția originală ar fi fost o greșeală pe care au corectat-o: "La Alexandrescu: clătite". Pe lângă asemenea modificări pe care nu vreau să le calific, editorul și redactricea au intervenit copios în fonetica și în morfologia textului
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
cronica ediților scrisă de Cioculescu și adunată în volume precum Varietăți critice, Eminesciana și Itinerar critic, vizează chestiuni de fond ale unei ediții critice: modul cum este restituit textul clasic, cu acuratețe filologică sau cu superficialitate, cum este comentat și adnotat critic textul. Nu neglijează nimic din ceea ce trebuie să concure la ținuta științifică a ediției. Dintre aceste componente face parte și indicele de nume, care, cum a dovedit de vreo două ori, nu e la îndemâna oricui să-l alcătuiască. Mi-
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
mai precis - vineri) am fost la comisia de repartizare și am optat - întrebat fiind ce prefer - pentru postul de preparator la facultate (catedra de ist. lit. române). * Nombrilismul en vogue al unor grafomani de cursă lungă, care-și recitesc și adnotează jurnalele după un număr oarecare de ani, apoi își recitesc și adnotează adnotările după alt număr de ani, apoi... tot așa, ca dervișii învîrtitori, pînă la istovirea mosorului, ar fi putut îmbrăca în banalități concentrice și nuditatea însemnărilor de mai
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
întrebat fiind ce prefer - pentru postul de preparator la facultate (catedra de ist. lit. române). * Nombrilismul en vogue al unor grafomani de cursă lungă, care-și recitesc și adnotează jurnalele după un număr oarecare de ani, apoi își recitesc și adnotează adnotările după alt număr de ani, apoi... tot așa, ca dervișii învîrtitori, pînă la istovirea mosorului, ar fi putut îmbrăca în banalități concentrice și nuditatea însemnărilor de mai sus: „într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureștilor, trecătorii
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
M. Eminescu: Poezii. Ediție alcătuită de G. Ibrăileanu, Editura "Naționala" S. Ciornei, București, f. a., p. 155. 9). M. Eminescu: Poezii. Ediție îngrijită de Gr. Scorpan. Ed. "Cartea Moldovei" Ath. Gheorghiu, Iași, 1943, p. 132. 10). Mihail Eminescu: Poezii. Publicate și adnotate de G. Bogdan-Duică. Ed. Cultura Națională, București, 1924, p. 143 (Exemplul următor, adlocum. Ca G.-B. D., și Ioan Scurtu, 1908) 11). Academia R. P. R. Institutul de Lingvistică din București: Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Ed. Academiei,/1959
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
de acțiune, a unui ,Holzwege" construit în- tr-o pădure deasă, virgină. Așa se face că prin mâna lui au trecut partituri ale avangardei postbelice care astfel au putut intra în zona utilității publice; că muzica nouă românească s-a văzut adnotată în paginile unor prestigioase reviste de cultură; sau că opusuri de ultimă oră și-au inaugurat zborul în instantțe intens populate de spirite curioase, mânate de un pronunțat simț critic. Iar odată ajuns la Paris și înfășurat în veșmintele unui
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
ediției, care s-ar fi cuvenit să se ridice cu mult peste nivelul "încropelilor" postdecembriste: "Un editor - atrage criticul atenția - nu trebuie să presupună cărui tip de cititor îi va cădea în mână textul (...) Prin urmare, el este dator să adnoteze..." etc. (p. 41) Acest neajuns îl determină pe critic să aducă în discuție, cu titlu de exemplificare, numele obscurului "V. Rozanov", menționat de Eliade într-o însemnare de jurnal ("Îl citesc pe V. Rozanov"). Criticul nu știe nici el exact
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
Gheorghe Grigurcu Pe palierul ființei artistului cuvîntului, "deopotrivă tenace și fragilă, trufașă și umilă, spontană și contrafăcută, sinceră și mistificată, candidă și perversă, inaccesibilă și dezgolită, glorioasă și ratată", după cum o adnotează, cu o nedisimulată contrarietate satisfăcută de sine, Dora Pavel, vom semnala două cazuri oarecum simetrice. Pe de o parte unul al poeziei ce absoarbe substanțele realului (firește, un real convențional, postură a unei fantezii imanente), îi asimilează semnalele cu o
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
sale. Sub aciditatea consemnării putem desluși liniamentele unei micromonografii. Murdăria postcomunistă figurează fără complezențe: „După-amiază de joi în orașul Craiova./ Tramvaie hodorogite, primari bolșevici,/ muște zămislite în grajdurile lui Augias” (Craiova. 40 de grade la umbră). La fel sărăcia adiacentă, adnotată cu o ironie patetică: „No, man’s land: dau un regat/ pentru o leafă de poet/ la primărie, pentru un bilet/ de loterie.// Aș prinde șobolani în plasa/ poemelor,/ aș lăuda contabilul șef,/ aș lustrui chipul și chiupul/ istoriei municipale
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
este posibil pentru Dumnezeu. Necesitatea lumii este o necesitate logică. În afară Dl Marin Diaconu, căruia i s-a alăturat dl Dan Zamfirescu, face treabă bună; cum ne-a obișnuit în edițiile pe care le-a îngrijit, de editor competent, adnotînd succint, dar eficient unele chestiuni pe marginea textului. A rezultat o ediție bună, căreia editorii i-au adăugat un supliment generos, notele de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu, Tratat de metafizică. Curs
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
deși, acum, nu mai ocupa roluri în conducerea luptelor politice. Dna Anca Sârghie nu va putea fi nicicînd îndeajuns elogiată pentru fapta de a fi editat, prima oară, jurnalul lui N. Cristea, însoțindu-l de un substanțial studiu introductiv. A adnotat util jurnalul, în note informate și la obiect. Din păcate, n-a respectat criteriile, anunțate în nota asupra ediției, pentru transcrierea textului, găsind, la lectură, păstrat pînă și pe u final (voiu e aici frecvent utilizat). Se poate, apoi, lesne
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
militant politic, internaționalist și localist. Din cauza acestei elasticități, a acestui balans al intelectului între extreme a avut parte nu numai de o nefixare a imaginii sale în epocă, dar și de cumplita prigoană a regimului comunist: Cu onestitate, Nicolae Coande adnotează dualitatea concepțiilor lui Pandrea, care, în pofida împrejurării că a constatat, în final, "nemernicia cosmică a ciumei roșii", a rămas, pînă la un punct, fidel idealului de stînga: " În ciuda pușcăriei făcute la comuniști, el nu ar ezita să aleagă între o
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
și după 1964 și îl amintesc aici doar pe Camil Demetrescu, fost director al cifrului la Ministerul de Externe în timpul războiului și omul de încredere al lui Maniu, care în anii șaptezeci a fost arestat și condamnat pentru a fi adnotat și comentat "dușmănos" o carte despre 23 august 1944. Chiar dacă prohibițiile nu mai erau atât de puternice pentru admiterea în învățământul superior, totuși pentru drept, filozofie și istorie, ca să nu mai vorbesc de Academia Ștefan Gheorghiu, adică științele politice, mai
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
început de drum, semnat de Dan Zamfirescu ( 1990), retipărită la Chișinău, în 1993, cu o postfață de Nicolae Dabija. Convorbiri, culegere de articole și eseuri datorată lui Mircea Eliade și George Racoveanu, Freising, 1951; Îndreptar ortodox. Texte alese, ordonate și adnotate de D. C. Amzăr, Wiesbaden, 1957; Neliniștea metafizică, București, Fundația Culturală Română, 1993; Suferința rasei albe. Articole publicate în "Ideea europeană", "Est-Vest", "Predania". Ediție îngrijită de Dan Ciachir, Iași, 1994; Între ziaristică și filosofie. Texte publicate în "Cuvântul" între 15
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
Rogoz ( Fuga în spațiu-timp, Altarul zeilor stochastici), Horia Aramă ( Verde Aixa), Vladimir Colin ( Broasca), Gheorghe Săsărman ( Evadarea lui Algernon), Eugen Barbu ( Prânzul de duminică), D.R. Popescu ( Mări sub pustiuri), Gib. I. Mihăescu ( Visul) și Urmuz ( Pagini bizare). A prefațat și adnotat cartea de istorie literară japoneză a lui Donald Keene, Literatura japoneză, Editura Univers, 1991 ( tradusă de Doina și Mircea Opriță), precum și volumul Jocul de GO de prof. univ. Gheorghe Pop, organizând, în același timp, diverse cercuri pentru studierea acestui joc
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
roman, Garda albă, astfel încît capodopera sa, la care a trudit pînă-n ultimele ceasuri ce i-au fost hărăzite de implacabilele Parce, romanul Maestrul și Margareta, a apărut postum, în 1967. Volumul de însemnări diaristice și scrisori pe care-l adnotăm în rîndurile de față constituie un document patetic al unei existențe marcate de un dramatism ce informează opera, dar care își are propria-i semnificație, trasînd profilul unui personaj ce întregește galeria măștilor acesteia. O osmoză între autor și creație
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
tot luminare și aici. Deocamdată să rezolvăm (adică: să punem!) problema cronologiei. În albumul pe care și l-a confecționat la Văratic În vara lui 1889 din poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet și-l adnotează astfel: „M-ai rugat să-ți cânt din Schumann. Cât de mult Îți place muzica. Este o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai În grădină, iar eu, la razele lunii, descifram bucățile triste cerute
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
făcea Hugo...". „Gratuitatea" unor atari dezlănțuiri de dionisism cultural nu ezită însă a face loc și unor referințe la ambientul epocii. Ochiul autorului e sensibil inclusiv la dizarmoniile din preajmă pe care le comentează sarcastic. Cu plaivazul caricaturistului, d-sa adnotează de exemplu poeziile afișate de o vreme prin tramvaie, resimțindu-le nu altminteri decît o prelungire a imundelor inscripții de pe pereții toaletelor. Dacă lucrurile stau așa, de ce să nu le îmbogățim pe cele din urmă? „Cred că românimea va fi
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
rerecitire, rerescriere, rerecorectare - pînă cînd nici o corectură sau adnotare nu mai apare și nu se mai justifică din punctul de vedere al scriitorului, care mărturisește în Introducere: „Nu în scris, ci în citit și recitit îmi găsesc bucuria.” Succesiunea tapuscriselor, adnotate de mînă cu cerneală roșie, verde sau neagră și însoțite adeseori de grafica autorului, permite geneticianului dar și cititorului amator să urmărească traseul fiecărei fraze, deja densă la Quignard, pînă la formă ultimă, cea la care autorul nu mai are
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
îi era biblioteca (a cunoscut mai mulți clasici decît Petrarca s-a scris), precum și atenția constantă acordată de el, încă din anii formării, meditației etice. Nu mai puțin importantă în această adevărată revoluție este studierea tot mai pătrunzătoare a cărților adnotate de el și îndeosebi a manuscrisului autograf al Decameronului, pentru care Boccaccio, editor expert în privința formelor de prezentare a cărților și a feluritelor tipuri de caractere, a ales, ca dimensiune, paginare și imagine grafică a foilor, un format adecvat mai
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
care nu e, din păcate, total dispărut din mentalul prezentului: „Rusia Sovietică? O vastă școală de Smerdiakovi". Nu numai cinismul, etatismul care a dus la dependența cetățeanului precum un drog, dar și libertatea cea cu un spectru adesea contradictoriu sunt adnotate cu o remarcabilă transparență. Ce să mai zicem în final? Nu ne putem decît ralia atitudinii consemnate, pe coperta a IV-a, de editoarea cărții, potrivit căreia recenta desființare a Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc de către guvernul țării constituie
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]