11,268 matches
-
a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în cele șase județe este de 41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind de 192 luni (16 ani). Trebuie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind de 192 luni (16 ani). Trebuie reținut însă faptul că, majoritatea copiilor adoptați sunt de vârstă mică: 62,3% se încadrează în categoria de vârstă 0-36 luni (vezi tabelul 4.6). Tabelul 4.6. Vârsta copiilor in momentul adopției Categoria de vârstă Frecvențe relative Frecvente cumulate 0-12 luni 18,0 18,0 13-24
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
000). Astfel este mult mai probabil ca, acei copii care au o vârstă mai mică de un an să fie adoptați în Sibiu și Brașov. De altfel în regiunea Sibiu/Brașov înregistrăm media cea mai mică de vârstă a copiilor adoptați și anume 30,9 luni. La Bihor este mult mai probabil să fie adoptați copii cu vârste cuprinse între 12 și 36 luni, în Argeș copii cu vârste cuprinse între 12 luni și 60 luni, iar copiii cu vârstă de peste
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
luni, în Argeș copii cu vârste cuprinse între 12 luni și 60 luni, iar copiii cu vârstă de peste 60 luni mult mai probabil să fie adoptați în Covasna și Harghita. În aceste din urmă județe media de vârstă a copiilor adoptați este cea mai ridicată, fiind de 57,6 luni. Tabelul 4.7. Categorii de copii adoptați în funcție de vârstă, în regiuni culturale diferite 293 Sub 12 luni Între 12 si 36 luni Între 36 si 60 luni Peste 60 luni Regiune
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Brașov (2,3) Argeș (-2,4) Bihor (1,98) Argeș (1,96) Argeș (1,96) Harghita/ Covasna (2,7) Sibiu/Brașov (-1,98) Așa cum era de altfel de așteptat, raportându-ne la vârsta copiilor, constatăm că, 34,5% dintre copiii adoptați urmau în momentul adopției o formă de învățământ, evident majoritatea copiilor fiind încadrați în grădinițe. În ceea ce privește sexul copiilor, observăm un procent ușor mai ridicat de copii de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
momentul adopției o formă de învățământ, evident majoritatea copiilor fiind încadrați în grădinițe. În ceea ce privește sexul copiilor, observăm un procent ușor mai ridicat de copii de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7% dintre copiii adoptați au fost declarați români, 23% au fost declarați maghiari, 7,4% rromi, iar pentru 13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pulmonare. Un procent mic dintre copii aveau semnalate în dosarele personale deficiențe psihomotorii, deficiențe intelectuale, deficiențe senzoriale sau deficiențe asociate (9,8%), dar în majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul familial, biologic 45,1% 54,9% Maternitate recunoscută 86,1% 13,9% Paternitate recunoscută 15,6% 84,4% Frați/surori după ambii părinți 32,0% 68,0% Frați/surori după
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
49,2% 50,8% Plasament la o familie / persoană 46,7% 53,3% la asistent maternal profesionist 37,7% 60,3% în centru de plasament / centre de tip familial 25,4% 74,6% Constatăm de asemenea că, 32% dintre copiii adoptați au alți frați/surori, rude după ambii părinți, iar 20,5% au frați/surori după un singur părinte, în general după mamă294. Restul copiilor fie nu au frați, fie dosarele nu ofereau astfel de informații. În ceea ce privește istoricul social al fraților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazului studiat, iar în 3,1% dintre cazuri frații au fost adoptați de către familii diferite fie în țară, fie în străinătate în perioada în care această formă de adopție a fost posibilă. Tabel 4.9. Istoricul social al fraților copiilor adoptați Măsuri de protecție Frați după ambii părinți Frați după mamă Total Menținuți în familie 43,6% 56% 48,4% Plasament la o persoană sau familie, inclusiv familie extinsă 7,7% 20% 12,5% Plasament la asistent maternal profesionist 0% 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procreare, pierderea unei ființe proiectată/imaginată sau chiar pierderea unei ființe reale (în cazul celor care pierd una sau mai multe sarcini sau pierd un copil după naștere) este resimțită ca un factor de stres cronic. În aceste cazuri copilul adoptat trebuie să îndeplinească în primul rând o funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Sunt declarații care exprimă conflictul dintre imaginea ideală de sine a solicitantului/solicitanților ca soț/soție sau mamă/tată și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1,96*) Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial (2,8**) Analizând comparativ datele din tabelele 4.11 și 4.12 constatăm că probabilitatea ca profilul copilului preferat să corespundă cu profilul copilului adoptat este redusă cel puțin din punct de vedere al vârstei și al etniei. Chiar dacă majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub 1 an, este mult mai probabil să adopte copii cu vârstă între 1 și 3 ani. Din punct
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în dorința exprimată de către cuplurile infertile de a adopta copii de o etnie sau de alta. Ce putem afirma este faptul că, există o probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu familia biologică, dar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o perioadă au fost crescuți de către familia biologică, iar apoi au intrat în sistemul de protecție fiind plasați în centrele de plasament. Dintre cei adoptați din centrele de plasament 80% sunt luați pentru o perioadă în plasament familial și ulterior adoptați. Aceștia sunt copii, în general, mai mari, perioada de plasament fiind de multe ori o perioadă de "încercare", de "testare" a posibilității de acomodare și adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aceste două dimensiuni ale adaptării vor fi evaluate din perspectiva relației mamei adoptatoare cu copilul, respectiv cu partenerul marital, acolo unde adopția s-a înfăptuit în cuplu. Menținerea sau întărirea integrității familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului în acțiunile sale. În mod specific, această dimensiune va fi numită comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]