KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...179 >

4,451 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

Încredere în apropiați 2,67 1,08 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 2,70 1,13 1,00 4,00 Prieteni 2,64 1,03 1,00 4,00 Încrederea în grupuri de suport (formate din alți părinți adoptatori) 2,25 1,10 1,00 4,00 Încrederea în reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale 2,85 ,72 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,05 1,07 1,00 4,00 Cadrele didactice unde învață copilul 2,59 1

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
09 1,00 4,00 Încrederea în persoanele apropiate este de nivel mediu, înregistrându-se o diferență nesemnificativă între încrederea investită în membrii familiei extinse și prieteni. O încredere scăzută se manifestă în grupurile de suport formate din alți părinți adoptatori, media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele formale decât în cele informare, atunci când este vorba despre conferire de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
este vorba despre conferire de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4,00 Suportul primit din partea grupurilor formate din alți părinți adoptatori 1,98 1,21 1,00 4,00 Suport din partea diferitelor categorii de profesioniști 2,53 ,79 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,40 1,00 1,00 4,00 Cadrele didactice unde învață copilul 1,78 1,16

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat cât și pentru adoptatori. Analiza datelor din această secțiune se face sub rezerva unui număr mare de non-răspunsuri

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu răspund la aceste întrebări cu cei care afirmă că nu s-au informat despre serviciile sociale, identificăm o asociere semnificativă (V=0,486, p=0,01330). Prin urmare, putem, asuma că, motivul pentru care aproximativ un sfert dintre părinții adoptatori nu au oferit un răspuns la aceste întrebări poate fi lipsa de informare. Dintre cei care răspund 20,4% susțin lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice, 20% lipsa serviciilor de consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor medicale, iar 16

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de recuperare psihomotorie și logopedice, 20% lipsa serviciilor de consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor medicale, iar 16,7% lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice. În ceea ce privește dorința de a beneficia de aceste servicii constatăm că, 48,6% dintre părinții adoptatori nu doresc să beneficieze de servicii de consiliere parentală, iar 30,6% nu au dorit să beneficieze de servicii de pregătire psihologică pre-adopție. 72,4% nu doresc să beneficieze de serviciile de recuperare psihomotorie sau logopedice și 15,6% nu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
beneficieze de servicii medicale specializate (vezi Tabelul 5.14). Analizând procentul celor care au beneficiat deja sau urmează să beneficieze de servicii constatăm că, 71% dintre familii au beneficiat de servicii medicale de specialitate pentru copii, 58,4% dintre părinții adoptatori au beneficiat de pregătire psihologică pre-adopție, 39,2% au beneficiat de consiliere parentală, iar 27,8% au beneficiat de servicii de recuperare psihomotorie și logopedice. Tabelul 5.14 Accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale E accesibil si beneficiez/am beneficiat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pre-adopție 58,4 25,0 11,1 5,6 Programe de consiliere parentală 39,2 42,9 14,3 5,7 Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor", strategie care de multe ori este adoptată din teama de stigmatizare. Cei care se conduc după această strategie consideră că, integrarea unui

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
profesioniștilor. Mai degrabă trebuie văzută prin prisma teoriei învățării de-a lungul vieții. Institutul Evan B. Donaldson Adoption 332 accentua eficiența strategiilor de pregătire bazate pe metode și surse multiple, surse de documentare scrise, dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Evan B. Donaldson Adoption 332 accentua eficiența strategiilor de pregătire bazate pe metode și surse multiple, surse de documentare scrise, dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați. Pe lângă nevoia de informații generale despre implicațiile adopției și informațiile specifice despre copilul adoptat, identificăm în cazul acestora și nevoia

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat la expectanțele părinților, dar și la modul în care ele au fost prezentate de specialiști. Lipsei de informații și expectanțelor eronate se adaugă lipsa serviciilor de pregătire adecvată pre-adopție a părinților adoptatori. În ceea ce privește resursele sociale pentru copii, identificăm nevoia de servicii psihologice și de recuperare. Figura 5.4 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]