20,697 matches
-
a Drumurilor, Serviciul Poliției Rutiere intenționează să pună la punct aspectele legate de refacerea, repararea, reabilitarea carosabilului, a marcajelor și semnalizărilor. În această direcție, dl comisar șef Stancu Filip, șeful Serviciului Poliției Rutiere, făcea apel la cetățeni, acestora fiindu-le adresată rugămintea de a informa - fie telefonic, prin poștă sau în cadrul audiențelor - în legătură cu starea actuală a drumurilor. Cei care intenționează să adreseze sesizările telefonic o pot face la numărul 402 215, la Serviciul Poliției Rutiere (între orele 8-16) sau direct la
Agenda2003-13-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280855_a_282184]
-
În perioada 4-8 aprilie a.c., Fundația Româno-Germană - Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională în Domeniul Construcțiilor Timișoara va găzdui cea de-a șasea conferință internațională din cadrul proiectului pilot BASICON. Proiectul își propune să realizeze un concept modular de pregătire profesională adresat tinerilor defavorizați în scopul de a le oferi posibilitatea unei pregătiri teoretice și practice corespunzătoare în domeniu și a învățării utilizării calculatorului și a unei limbi străine. Proiectul include un manual pentru cunoștințe în domeniul construcțiilor, documentație pentru evaluare și
Agenda2003-14-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280865_a_282194]
-
mai mediatizat din vestul țării. M. D. PAVEL Competiție de eseuri l Premii, vacanțe în Franța Clubul Kiwanis București lansează un concurs de eseuri în limba română pe tema „Fă pentru altul ceea ce ai dori să se facă pentru tine“, adresat liceenilor. Cele mai bune trei eseuri vor fi premiate cu câte o săptămână de vacanță în Franța, oferită de un club Kiwanis francez. Se vor acorda și alte premii din partea unor cluburi Kiwanis din țară și străinătate și vor fi
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
înclinația occidentalilor de a pune toate neplăcerile cotidiene pe seama vreunui mal psihologic, căutînd, ca atare, vindecarea în ședințe de terapie psihiatrică. Și de cîte ori nu ne întrebăm, fiecare dintre noi cei trăitori într-o lume mai degrabă dedata confesiunilor adresate fie la întîmplare, vecinului sau vreunui necunoscut oarecare, fie reprimate pe veci în sine, daca nu cumva ne-ar prinde și nouă bine un shrink. Însă nu răspunsul la această dilemă mă preocupă acum, cît o posibilă legătură pe care
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
a fi marca unică a cărților lui, fascinantă, cel puțin pentru mine. Am gasit întotdeauna șocant faptul că din paginile lui nu răzbate aproape defel un spirit al timpului nostru, si totusi morală povestirilor lui Malamud este în chip evident adresată nouă, oamenilor veacului al douăzecilea. Personajele scriitorului, întîmplările pe care le trăiesc ele ar putea foarte bine trece drept imagini ale unei lumi de secol XIX: o lume în care nu există nimic din brutalitatea și directitudinea secolului nostru, nimic
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
inedite conțin, bineînțeles, surprize: o proza scurtă avangardista pur sînge însă și afirmații precum "serviteurs de la machine! - cet état est indigne de nous" - un strigăt cam "nedemn" de un avangardist. Volumul continua cu o "corespondență pe jumătate": sînt publicate scrisori adresate lui Fundoianu de către Stéphane Roll, Șasa Pana, Ion Minulescu, Ion Călugăru, F. Brunea însă nu și răspunsurile (care nu au putut fi recuperate). În acest fel "Fondane nous apparait silencieux et énigmatique" ne asigură Petre Răileanu. "Enigmatic", mai ales, pentru că
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
el, instituția pe care o reprezintă, cât și alte organisme continentale importante se ridică ferm împotriva unei asemenea tendințe! Dl Constantinescu își face, probabil, socoteală că evenimentele în avalanșă legate de revoluția din 1989 vor șterge impresia deplorabilă a filipicei adresate atât de inoportun singurelor țări de la care putem aștepta, pe termen mediu și lung, ceva. S-ar putea ca in tara condamnarea la cincisprezece ani de închisoare a lui Stănculescu și Chitac să deplaseze atenția opiniei publice spre această veritabilă
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
cum ar fi un cuvînt rostit de Valéry la decernarea solemnă a premiilor Liceului Janson-de-Sailly, la 14 iulie, 1932, în care pledează pentru ideea relativității judecății istorice. Firește că orice fel de acuză de banalitate se face vinovată, cînd e adresată cuiva că Paul Valery, de o gravă nedreptate, dacă ea e inspirată de o aducere forțată a ideilor scriitorului în sfera actuala de referință intelectuală. Însă Valéry însuși ne obligă, mă tem, la o astfel de operațiune, prin tonul profetic
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
noi, astăzi, cu condescendenta piticilor cătarăți pe umerii uriașului, ci cu o atenție critică severă. La o astfel de lectură, cele mai perimate de trecerea timpului mi se par, cum era și de așteptat, cuvîntările ocazionale ale scriitorului, precum cea adresată tinerilor liceeni, ori un răspuns la discursul de mulțumire al Mareșalului Petain către Academia Franceză. Asemenea texte ar putea constitui mai curînd obiect de investigație din perspectiva retoricii elaborării lor, daca traducerea în limba română, destul de artificială și căznita pe
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
Nu este cartea unei crize, ci a unei oboseli. A tocirii simțurilor prin care poetul da seama de realitate. Tonul celui care, impus printr-o alura de "bad boy" revoltat de clișee, camufla o "ars poetica" într-o întrebare exasperata, adresată indirect unui cititor niciodată suficient de frustrat în așteptările sale și de bruscat de expresivități cît să simtă viața din text - " Ce vînătoare de fiare - gîndeam - ce tandru omor/ ar trebui să-ți înroșească buzele și să le dea culoarea
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
de multe ori cu pierderea informațiilor cu adevarat vitale. Întregul eseu este dominat de o intrebare pusă de Ellsberg: "Cum de-au putut?". Autoarea nu răspunde, ci completează cu interogații de un bun simț ucigător. Una dintre ele le este adresată indirect savanților din umbră, victimele unei erori de gandire care "începe cu impunerea unor opțiuni între soluții care se exclud reciproc" când "niciodată realitatea nu ni se oferă sub această formă atât de curată de premise care tind la concluzii
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
articol pe teme de politica internațională (...) al revistei... vorbind despre faptul că există semne de agitație politică romano-catolică în favoarea restaurării suveranității papei, semne care pot fi observate în Europa, am amintit, printre altele, de două scrisori interesante: cea a papei, adresată împăratului Wilhelm, și cea a împăratului Wilhelm către papă. Am promis să dăm aceste scrisori publicității. Ele datează încă din august, anul curent, însă au fost făcute cunoscute la Berlin în Buletinul oficial abea pe 14 (2) octombrie. Iată scrisoarea
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
plauzibile -, pentru care nu poate fi acuzat de interese partizane, ci doar de convingerea (maioresciana) că fără sănătoase dispute de idei, viața științifică a unei țări nu are cum supraviețui. Un exemplu aparent mărunt mi se pare semnificativ pentru provocarea adresată tradiționalelor precauții autohtone: autorul explicitează (p. 229) presupunerea (a cărei circulație era în cultura română, din cîte se pare, exclusiv orală) că celebrul Neacșu din Cîmpulung a fost un informator în slujba primarului german al Brașovului (și nu neapărat un
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
era piața asta, cînd în clădire dictau impostorii! Acum, chiar pe trotuarul de sub ferestre, două babe crete blestema, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu, adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justitiar, este endemic "tristă", spune, invariabil, nu. Un nu răspicat. Nostalgic-proletar. Prind, în ultima secundă, la Palat, Retrospectivă Tuculescu. Dar nu în încăperile fostului muzeu național (în care, de altfel, s-au consumat momentele fierbinți
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție e publicată această scurtă narațiune). Dar ceva mai înainte, în ianuarie 1921, redactează confesiunea Ultime cuvinte adresată lui Rolland, pe care însă nu o expediază; i-o va da în octombrie 1922, după care face o tentativă de sinucidere, eșuată cum se știe. Editorul publică acest text (firește tradus) în secțiunea "Nașterea unui scriitor". Salvat, încearcă să
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Kir Nicola, Sotir și Mihail), pe care, cum altfel?, îl trimite lui Rolland. Acesta din urmă îi scrie entuziast ("prevederile mele sînt confirmate"), invitîndu-l, la Villeneuve, să se cunoască. Istrati s-a confesat, despre această întîlnire hotărîtoare, în cinci scrisori adresate prietenului său roman de la Paris, cizmarul Gh. Ionescu. Și ele, aceste scrisori, reconstituie, gîfîit, momentele acestei întîlniri, în care Rolland îi spune lui Istrati că este un excelent prozator. Ba chiar că a primit răspuns din partea unei edituri, care confirmă
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian Păunescu și îl îndepărtează de Emil Brumaru, cu care era inițial asociat în clasificările făcute de critici. Poetul se simte străin pe Pământ, ca și cum ar fi un exilat de pe
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
aluziile sale culturale, cu fantezia, ingeniozitatea să, cu alunecările de stări, cu ambiguitatea ce înconjoară confidenta este prototipul artistului ce îndrăgește semnificațiile ascunse. Iar alegerea lui Alban Berg că "exponent simptomatic" al manierismului secolului XX se impunea de la sine. Muzică adresată connaisseurilor, "programe secrete", folosirea consecventă a citatului muzical cu conotații ascunse etc. configurează o natură profundă și misterioasă. Din muzică secolului nostru autoarea alege că moment referențial sistemul relației text-muzică inițiat de Messiaen, pe care îl consideră legat printr-un
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
editoriale contaminate de un aer arhaic și familiar: "Șovăiala iese de sub tiparul editurii Brumar din Timișoara în zilele lui decembrie 1999"(s.m). Al doilea click este chiar poezia practicată de acest poet, o poezie indiferentă la tendințele literare actuale, adresată unui cititor mai mult prieten decît cunoscător. Această ultimă apreciere poate fi interpretată ca un reproș și prefer să păstrez ambiguitatea. În astfel de demersuri poetice asincronice este foarte greu de dat un verdict. O poezie frumoasă, inteligentă însă fără
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
că cei doi congresmeni erau programați de un scenariu să facă declarațiile pe care le-au făcut în Senatul american. Cu atît mai mult cu cît aceiași congresmeni au făcut aceeași profesiune de credință în decembrie trecut, într-o scrisoare adresată secretarului american, d-na Albright, în care își exprimau aceleași temeri ca și acum, dar fără ca aceste temeri să facă parte din scenariul imaginat de dl Dumitru Tinu. * Acest foarte interesant punct de vedere al directorului ziarului Adevărul poate stîrni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
criticul și istoricul literar basarabean se arată foarte avizat asupra neajunsurilor estetice ale obiectului d-sale, capabil a-l amenda cu bun simț și umor: "A scris și Epistole (e vorba de Iacob Negruzzi), altă specie destul de frecventată în epocă, adresate lui Alecsandri, T. Maiorescu, A. Naum ș. a. Stilul e însă adeseori pompos și baroc, lunecînd spre retorismul tern, fără acoperire artistică, imaginile aproape grotești ca în aceasta privindu-l pe Maiorescu, care încearcă să oprească Roata rătăcirii: "Te-ai repezit
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Pârvulescu, nici ale R.l., așa că, dincolo de valabilitatea ori nevalabilitatea lor (aceasta e o altă chestiune), nu vedem de ce ar fi făcută responsabilă de ele revista noastră. Ne cerem scuze dlui Breban că am deschis o scrisoare care nu ne era adresată, luându-ne după ce scria pe plic. Recunoscut Revista ORIZONT (ale cărei 32 de pagini continuă să coste o mie de lei!) are, în nr. 2, mai multe texte despre, cu și de Andrei Codrescu, "scriitor american de origine română" - cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
în particular, nu e o simplă dramă a... mântuirii [...] ci har din harul lumii în general, bucurie din bucurie, plinătate... din plinătate..." O carte care se citește pe nerăsuflate, Grijania recompune, sub forma unor "manuscrise" și fragmente imaginare de jurnal adresate unui interlocutor necunoscut, în mod inevitabil lacunar, dar urmând o logică proprie viselor, în tradiția realismului magic, traseul biografic picaresc al lui Aristotel Cenușă, un antierou, "fost politic" care "are ghinionul să treacă prin tunelul anului 1947". Răstignit de enoriașii
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și o prezentare interesantă a versificației și a onomasticii inscripțiilor. Partea centrală a volumului (p. 81-302) cuprinde transcrierea epitafelor (editorul a lucrat îngrijit, atent la respectarea specificul regional al textelor), urmată de scurte comentarii. Adresate unui public italian, textele apar, firesc, și în traducere în limba lui Dante. Textele au o structură similară în marea majoritate a cazurilor; ele sînt alcătuite din 3 părți: în primele două "versuri" se prezintă persoana (Aici eu mă odihnesc
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Constantin Țoiu Îmi amintesc de Gérard de Nerval și de scrisoarea adresată lui Al. Dumas în care-i vorbește despre prozatorul Nodier ce se identifica atît de mult cu personajele create de el, cu unele din ele, mai ales, de pildă cu unul ce avea să fie ghilotinat și care uita, din
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]