251,896 matches
-
secolul al XVIII-lea poate fi leacul vindecării "tumorii istorice" reprezentate de veacurile XIX și XX, care trebuie să se resoarbă pentru a nu duce spre un final apocaliptic." Veni-va oare vremea când nu vei mai fi suspect ori de câte ori aduci vorba despre secolul al XVIII-lea? Cât timp vom mai fi obligați să rumegăm ura fascistă împotriva Epocii Luminilor sau destinul tragic pe care stalinismul l-a aruncat asupra ei?" Surprizele lui Fragonard, Secretul lui Rodin, Strategia lui Céline, Proust
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
fi prezentată ca informație sigură. Eventual vi se va spune și cine este vocea autorizată care a lansat-o, un personaj căruia n-ați avut onoarea să îi fiți prezentat. Oricît v-ați strădui apoi să contraziceți persoana care vă aduce �bomba", prin argumente care țin de adevăr, de logică, de bun simț, nu veți reuși. Nimic nu funcționează atît de bine în România de astăzi ca instituția urechii. Nimic nu e mai convingător decît un lucru știut din auzite. Nimeni
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea defavorabilă clasicilor, răpindu-le obligația de a rămîne modele? Lucrul sigur este că interpreta ideologic o simplă constatare, ca și cum ea ar aduce atingere prestigiului marilor valori. În realitate, experiența ne arată că toate valorile suportă o mutație, cum spunea E. Lovinescu, adică o schimbare, care le scoate încet-încet din cîmpul sensibilității estetice spre a le fixa în acela al înțelegerii intelectuale. Cînd
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
care și-a dus acolo ani buni din viață, din profesiunea lui. - Prima imagine este o poieniță în parcul din Piatra unde, copii fiind, ne construiam o cazemată. Aveam 8-9 ani și am muncit la ea o vară întreagă. Mi-aduc aminte perfect forma construcției, mirosul de rășină de la brăduții din jur. O alta este legată de prima mea dragoste: o ploaie, impermeabilul fetei și sunetul picăturilor căzînd pe el... nu știam să ne sărutăm, era spre toamnă, ne-am apropiat
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
greu, la început, să ajung la finețea lucrurilor, a mentalităților, a codului. Am învățat mult în acești cinci ani de zile. Sînt mai aproape de o direcție, știu pe unde trebuie să caut. M-am întrebat ce pot eu să le aduc nou, proaspăt. Am încercat o dată, de pildă, să le explic studenților de la școala noastră de teatru o nuanță de arsură. Nu aceea provocată de ceva fierbinte, ci arsura fierului cînd stă iarna în ger. Răspunsul a venit iute: nu simțiseră
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
naște din faptul că se bat două adevăruri la fel de valabile. Penciulescu nu-l vede, de asta, pe Creon ca pe un dictator. El este obligat, însă, să-și respecte cuvîntul pentru că numai așa poate impune o lege. O altă nuanță adusă de Radu Penciulescu o primește pe Ismena. Trebuie reabilitat și acest personaj care alege viața, este de părere el. Cu toate compromisurile ei. Îi admirăm de regulă pe cei care optează pentru moarte. A alege viața însă nu se dovedește
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
trecută pastorul Laszlo Tokes a acuzat conducerea UDMR afirmînd că o clică a monopolizat fondurile Uniunii, citim în mai multe ziare centrale. Supărarea președintelui de onoare al UDMR e provocată, se pare, de faptul că schimbarea guvernului la Budapesta a adus după sine și o schimbare a priorităților în alocarea de fonduri destinate maghiarilor din România și, implicit, a persoanelor care gestionează aceste fonduri. Mai simplu spus dl Tokes nu mai beneficiază de același credit ca pe vremea guvernului Orban. Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
forme diferite ale totalitarismului dar coincizînd în esența lor, este cu totul remarcabil. Credeți că Germania deține un rol exemplar prin modul ei de a elucida propriul trecut? H. B.: În mod cert. Eu, cu toată critica pe care o aduc unor comportări pe care din păcate le constat pe alocuri și aici în Germania, trebuie să afirm cu tot respectul că în Germania s-au făcut în ambele privințe, atît în ceea ce privește trecutul nazist, cît și în ceea ce privește trecutul comunist, cele mai
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
Dumitru Avakian Nu sunt mulți cei care, acum, la sfârșit de august, își amintesc de ziua de naștere a maestrului. E drept, anii cifrelor rotunde aduc comemorări spectaculoase; în cazul lui George Enescu cu prilejul festivalurilor intenaționale, a competițiilor ce-i poartă numele, aducerile aminte capata o anume strălucire; ...în viața culturală, în cea mondenă, a Bucureștilor. Si cam atât. Căci în afara granițelor țării efortul privind
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
sună unul dintre sloganurile sale auto-publicitare) de la postul particular de televiziune Analog TV, A Cincea Roată, moderată de Robert Șerban. într-un foarte important (pentru că problematizant la modul cel mai acut) apendice la cartea sa "Teoria democrației reinventată", Giovanni Sartori aduce în discuție, la modul "ciupitativ", condiția videoputerii. Teza sa, sumbră, dar deloc neîntemeiată, este aceea că, anume, "comunismul nu a reușit să fabrice un om nou, dar video-puterea îl fabrică chiar în momentul acesta". Acest proces, e de părere Sartori
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
puțin de două ore (în mai multe rânduri, a avut și trei ore de emisie); "circulă" de două ori pe săptămână, în continuu, la ore de maximă audiență (sâmbătă, începând cu orele 19,00, duminica, de la orele 17,00); a adus pe platourile sale peste 250 de invitați din majoritatea covârșitoare a elitelor nu doar culturale (adesea, pe cei mai influenți reprezentanți ai acestora); a adunat mai bine de 600 de ore de emisie culturală de cea mai bună calitate; a
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
și acuratețe a observației, se pierde, în partea a doua, în frustrări care circulă liber la suprafața textelor, sarcasm, superficialitate și verbozitate. Povestirile au toate, în această a doua parte a volumului, aceeași teză: eroul este redus la tăcere sau adus la sinucidere de o societate pestilențială în care, în plus, "l'enfer, c'est les Autres", cei mai apropiați. Și, pentru a marca această neaderență a personajului, declarat visător, Cușnarencu îi dă nume cu iz fantastic: Cristofor Ionescu, Panait Coandă
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
stampe ce ține prăvălia Crucea neagră, de pe Via Giulia." Capitolul II În 1638, Jacob Veet Jacobsz, aurar din orașul Bruges, fu numit judecător electiv pe anul acela. Avea o fiică ciudată și frumoasă. Era blondă, cu pielea foarte albă, ușor adusă de spate. Avea talia fină, mîinile fine, sînii bogați. Era foarte tăcută. Tînărul gravor Meaume o văzu la procesiunea de sărbătoarea aurarilor. Meaume avea douăzeci și unu de ani. Ucenicia și-o terminase la Rhuys Reformatul, la Toulouse. Meaume venise de la Lunéville
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
în umbra neagră a portalurilor și în aceea, mai îngustă și mai gălbuie, de după coloanele bisericilor. De fiecare dată, prezența lui întrezărită îi umplea inima de fericire. Își pleca pleoapele de îndată ce-i întîlnea privirea. Uneori se purta ciudat și rămînea adusă de spate, foarte palidă, sau dispărea prin unghere, chiar și în plină zi. O cîștigă de partea lui pe slujnică. Sau dimpotrivă, ea l-a căutat. E un punct important, care însă rămîne obscur. Oricum, pînă la urmă s-au
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Catrinel Popa Întîlnirea, pe coperta unei cărți de critică, a numelui unuia dintre cei mai nonconformiști poeți ai literaturii române contemporane, alături de cel al unuia dintre cei mai aplicați exegeți aduce, de la sine, promisiunea unei lecturi de zile mari. Și, într-adevăr, cartea lui Ion Pop, Gellu Naum - poezia contra literaturii, nu va dezamăgi nici pe cititorul amator de rigoare, nici pe acela dedat la savurarea mișcării aleatorii a imaginației poetice
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
mai inculți, speriați de moarte la gândul că au de citit o carte și gata să intre în sevraj la ideea că au de scris un rând. Boala nu e nouă, dar ea a ajuns la metastază. Cine nu-și aduce aminte de formularea paralizantă a melcului Ciorbea, care afirma, cât de explicit era el în stare, că prioritățile guvernării sale vor fi sănătatea, învățământul și cultura, dar că, în viitorul previzibil, nu poate face nimic pentru ele... Și nici n-
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
post și - având deja o diplomă universitară în buzunar - să nu iei măcar nota de trecere. Dar mai important e să vedem cum s-a ajuns aici. începând cu 1990, s-au tras mii de semnale de alarmă, s-au adus argumente, s-a protestat, s-au făcut greve. Degeaba. Parcă vorbeau niște chiori în țara surzilor. Guvernanții își urmau, orbește, interesele, ignorând cu cinism problemele gravissime ale țării. Nu trebuie să ne mirăm, așadar, de situația îngrozitoare de azi. Cine
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
Și de atunci nu s-a mai întîmplat aproape nimic. Cenușia Casă a Scânteii și-a deschis larg ușile spre presa liberă, spre cartea mîntuită de cenzură și spre administrația culturală din ce în ce mai ruptă de cultură, iar soclul din granit roșu, adus cîndva tocmai din Suedia, a rămas pustiu, un biet vestigiu al unei epoci încheiate în grabă, știrbit, din loc în loc, fie de intemperiile iernilor succesive, fie de vreo mînă de gospodar căruia-i lipsea, din bătătura sa de prin Giulești
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
obicei tacit inventarele nefigurate, insistînd mai curînd asupra limbajului figurat; studiile Mihaelei Mancaș, de exemplu, sînt centrate asupra unor fenomene retorice indiscutabil mai complexe și mai interesante din punctul de vedere al literaturii. Un articol din 1983 al Magdalenei Vulpe aducea exemple convingătoare pentru existența termenilor poetici în limbajul popular, demonstrînd cît de dificilă este etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
nu și-a înrămat nicioată un jurnal în rama atrăgător-didactică Ucenic la clasici, așa cum a făcut Costache Olăreanu, nu a produs nici spectaculozități comic-livrești de tip Ingeniosul bine-temperat ca Mircea Horia Simionescu, nu a avut nici activități care să-i aducă notorietate de editor super-specializat ca Petru Creția. înglobînd toate acestea (multe din ideile pe care le-au folosit prietenii tîrgoviș-teni în operele lor se regăsesc în jurnalul său, iar atenția incredibilă cu care citește și comentează texte rare l-ar
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
și constant. Se vor căsători și la starea civilă, printre invitați, puținii prieteni, în frunte cu Petru Creția. Nu lipsesc însă înflăcărările, nu lipsește dorul, timpul splendid petrecut împreună, nevoia exprimată de celălalt și liniștea pe care dragostea adevărată o aduce cu ea. Niciodată misogin, niciodată ascet, Radu Petrescu își trăiește și își scrie iubirile cu măsură și adevăr. Nici o exagerare, nici o poză, cît de departe sîntem de construcțiile machiste care mai trec încă la noi drept accesoriile bărbatului cult și
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
Pavel Șușară După cum bine se știe, încă de pe vremea romanilor, schimbarea împăraților - prin extensie, a regimurilor - aducea după sine schimbarea capetelor vechilor busturi sau, la rigoare, înlocuirea în întregime a unei statui cu alta. Existența simbolică, în efigie, cea care prelungește o prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de parametrii săi omenești, declanșează stări
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
vedere al civilizației, al cunoștințelor științifice și al posibilităților tehnice, din punctul de vedere al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul neolotic, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii prin conturarea imaginii sale, apoi îl săgeta acolo în efigie și socotea vînătoarea din pădure doar o simplă formalitate în consecința actului definitiv al identificării și al uciderii magice, omul contemporan nu se deosebește aproape
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
presei, în locul lui Lenin, o lucrare a lui Mihai Buculei. Discuțiile publice, fără precedent pînă acum, pe care le-a stîrnit acest eveniment, cer, pentru a scoate subiectul din zona amatorismului și a populismului vulgar în care el a fost adus, cîteva clarificări elementare. Prima problemă care se ridică aici privește chiar necesitatea acestui monument, cu alte cuvinte dacă el trebuie sau nu să se facă în acel loc, iar, în al doilea rînd, întrebarea este dacă proiectul lui Buculei poate
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
cred avea o mână de bilete. În interior am fost plasați Într-o lojă din care se vedea foarte bine spectacolul, oprită cred special pentru acel grup de copii unde m-am așezat și eu. În timpul spectacolului ni s-a adus câte o Înghețată, zic ni s-a adus, deoarece eram deja integrat În grup și beneficiam de toate avantajele lui deoarece am observat că nu la toți spectatorii li sa adus Înghețată, iar mai târziu am primit o limonadă. Însoțitoarea
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]