1,462 matches
-
uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata! Prea vitează-mi fu oștirea, Paharnicul neistovirii curmă Tăcerea, cum ciobanul a sa turmă își mână către stele nemurirea. Posac și singur rătăcesc de mine, Cu lacrima simțirii văd ruine, Adulmecând setos necunoscutul. și dacă-i plin de-acum iconostasul Tu află că sunt singur eu, rămasul, Zeificând celest, ascuns, trecutul... SONETUL XVI Cocoși-tenori se-nvălmășesc în mine De țipă-n turle bufnițele toate, Ascultă-mă-n tăcere și socoate: Regina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
oglinda Iatacului cu tapet și anecdote răsuflate Privesc laguna Prin fereastra deschisă De la pervazul meu cu pernuță Prin casă se fac auzite Cuvinte arzânde Ferecate-n întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde într-un joc inventat când surfez Peste lanurile vecerniei Adulmec sudoarea durerii Cum se ridică ceață-arcuită Bronzată în apa de mare Gust ce-am pierdut Despre visul din iatac Pe fundal de limbi înroșite Formele se copie una pe alta în oglinda paralizată De voci joase fără formă Făr’ de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
procent de îmbolnăviri vor fi în prima parte a anului 2006... Că la scumpirile de după 1 ianuarie, rar cine va mai scăpa (dintre plebei) sănătos la cap, iar despre cei care vor reuși performanța, vom vedea reportaje tv cu inși adulmecând prin preajma containerelor. Amen! Doar așa, ca să-l contrazică pe Domnul Prim-ministru care a spus la un ,Jurnal" că românii trăiesc din ce în ce mai bine. Probabil nu băgase de seamă că îi rămăseseră fixate pe retină imagini din Bruxelles și Barcelona... Dar
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]
-
este prima dominantă a picturii Ioanei Bătrânu. Acum, cînd artistul coboară în stradă, gesticulează efemer și construiește provizoriu, cînd respinge muzeul, disprețuiește tranzacția economică și negoțul cu eternitatea, Ioana Bătrânu rămîne în galerie, visează romantic, zidește cu sentimentul eternității și adulmecă vecinătatea marilor maeștri. Ea are încă nostalgia naturii, se încrîncenează în proximitatea materiei grele, jubilează în fața luminii, se luptă cu lumea deja constituită și freamătă mistic în nesfîrșitul joc al transparențelor. Pînă la un punct, artista nu este singură în
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]
-
Dumitru Hurubă - fabulă fără morală - Prietenul Haralampy e încântat aflând din mai multe reportaje tevé că, în acest an, crengile multor pruni s-au rupt sub greutatea roadelor. Domnia-sa adulmecă, pe bună dreptate, o toamnă bogată în vinars, în prelungă euforie și tristețe amară a soacră-si că a sacrificat-o pe fiică-sa, Claustrina, măritând-o cu unul dintre cei mai importanți consumatori de țuică pe care i-a
Experiment cu Claustrina.. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10188_a_11513]
-
cultivat, cunoscându-i inclusiv pe Pound și pe Eliot, pentru care expresia oblică a crizei a devenit un tic existențial. Angoasele sunt rezolvate prin recurs la arhetipuri. (Jung proceda invers, pentru a le defini). Liniștea sufletului presupune o bătălie prealabilă: „Adulmeci plaja Ilonului, spuma sângelui,/ Bolborosește și în ochii voștri, limpezi de umbră/ Călcăm nisipul prăfuit/ Noapte uitată, coifuri lăsate în urmă/ Pisica egipteană, ochii tâmpi, lada-n campanie/ Sandale umede, știu că legenda înghite tot/ Chiar și bătaia din bar
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]
-
nu te uita nici în sus nici în jos sicriul plutește pe apă e apa însăși. Estivală La mijloc de codru delirant înfrunzis o căldură veștedă.... Balada podurilor Sînt poduri care mint sînt poduri ce spun adevărul poduri care te-adulmecă și poduri care te lasă-n pace poduri care te-oglindesc și poduri ce-și oglindesc doar propriul chip poduri obraznice cum o praștie poduri extatice cum o icoană poduri fragile cum un ochi poduri dure cum o tibie poduri
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
altul nu ar putea să fie, și sub salcâmi-n floare, inspir parfum de nostalgie. Când tăcerea-ntâlnește sub tâmple dorul de tine, iar vântul adie parfum din trecut, suspinul revine, amintirile povestesc cât de mult depărtarea doare, dar te adulmec din mireasma salcâmilor în floare. Privesc salcâmii -n floare și te caut prin gânduri, iar când clipa-i nebună-o-ascund printre rânduri, ... Citește mai mult Pe sub tâmple adie mireasma florilor de salcâm,ghirlandele parfumate m-au purtat spre alt tărâm,și
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
altul nu ar putea să fie,și sub salcâmi-n floare, inspir parfum de nostalgie. Când tăcerea-ntâlnește sub tâmple dorul de tine,iar vântul adie parfum din trecut, suspinul revine,amintirile povestesc cât de mult depărtarea doare,dar te adulmec din mireasma salcâmilor în floare.Privesc salcâmii -n floare și te caut prin gânduri,iar când clipa-i nebună-o-ascund printre rânduri,... IV. DORUL, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. DORUL, DULCE MUZĂ Întrebările
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
pietre credincioase. Dar un gând se desprinde iute, făr' de teamă și zburdă ca mânzul ce abia, îi crește coamă, din pragul zilei meditez la o poveste răsărită, pe răzorul dimineții, și mă simt floare înflorită. Îmi las gândul s-adulmece închipuita-poveste, emoția mă cuprinde, chiar de n-am nicio veste, florile iubirii au doar, parfum nu conjugă timpul, dar cuget la cum se scurge-n clepsidră nisipul. Timpu-a adâncit ridul de pe fruntea-ngândurată și totuși, mai cred într-o poveste
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
din pietre credincioase.Dar un gând se desprinde iute, făr' de teamăși zburdă ca mânzul ce abia, îi crește coamă,din pragul zilei meditez la o poveste răsărită,pe răzorul dimineții, și mă simt floare înflorită.Îmi las gândul s-adulmece închipuita-poveste,emoția mă cuprinde, chiar de n-am nicio veste,florile iubirii au doar, parfum nu conjugă timpul,dar cuget la cum se scurge-n clepsidră nisipul.Timpu-a adâncit ridul de pe fruntea-ngânduratăși totuși, mai cred într-o poveste... ca niciodată
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
așteptată și curge ca apa de munte, clipocitoare, iar în cădere-nalță ritmuri ce freamătă. Sunt ca o salcie pe un mal de poveste, mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinte și meditez la-cest început ce-nflorește, căci primăvara nu se anunță cuminte. Adulmec miresmele anotimpului etern și visez deja, la primul puf de păpădie, pe care să-l strivim într-un sărut-stern, pân' ce firavul puf se va topi în poezie. 10 Februarie 2017 - MIT Citește mai mult Mustește pământul, adie-a primăvară
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
se lasă așteptatăși curge ca apa de munte, clipocitoare,iar în cădere-nalță ritmuri ce freamătă.Sunt ca o salcie pe un mal de poveste,mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinteși meditez la-cest început ce-nflorește,căci primăvara nu se anunță cuminte.Adulmec miresmele anotimpului eternși visez deja, la primul puf de păpădie,pe care să-l strivim într-un sărut-stern,pân' ce firavul puf se va topi în poezie.10 Februarie 2017 - MIT... XIV. 8 MARTIE, de Maria Ileana Tănase , publicat în
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Cândea Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului mi-a valsat în dimineața asta cocoșul dalbelor cântări apoi eu mi-am deschis fereastra și am umplut albastru îndepărtate zări eu cred în larma din cuvinte adulmec ploi răsar fierbinte poteci și trecători și fulgere de ploi tu drag sonet... iubite de o viață să nu mai pleci sonet al meu eu mă așez e locul meu grădina mea și înverzit ... careu Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE
SONETE CU RĂSUNETE 7 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385299_a_386628]
-
de aur de la mână, ar putea cumpăra pâine toată viața pentru el și pentru familia lui? Bine ar fi ca mama să nu aibă ochi decât pentru lumina de pe fața propriului său copil, pentru zâmbetu-i inegalabil și nările ei să adulmece cu plăcere maternă parfumul de viață crudă și de viitor frumos! Bunurile bogatului sunt de cele mai multe ori murdare, atât de pătate și îngrețoșate, încât omul nu poate adormi liniștit în așternutul de mătase! Suntem managerii vieților noastre, nu ale celor
LECŢIA DEMNITĂŢII ÎN FAŢA MORŢII, PREDATĂ DE NATURĂ de ELENA STAN în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349245_a_350574]
-
geana-ți apusă, trec secunde grăbite printre frunze și ploi, eu ascund în batistă umbra ta nerăpusă, și,înnod dimineți în apusul din noi. Simt,cum sufletu-ți tace, desenând amintiri, ochiul lunii se-nchide în tristeți de absint, mai adulmec iubirea când, prin gând mă răsfiri, mai ascund trista toamnă când sub gene o...simt! Referință Bibliografică: Simt... / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1778, Anul V, 13 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Bezea : Toate
SIMT... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342736_a_344065]
-
lui “imperială”, pe care “ochiul postum” al poetului o caută, pentru a reînvia pe retină trecutul, deopotrivă incert, deopotrivă utopic : ”Mă îndepărtez apoi aiurea pe stradéle întortocheate/ pe sub ziduri grave și basoreliefuri habsburgice/ susținând în sine tăcerea/ Treptat-treptat picioarele mele adulmecă/ o memorie apostolică a pașilor a urmelor/ sau doar se îndepărtează într-o utopie a lor/ într-o utopie a mea.. “. “Lumina înghețată a trecutului” pâlpâie pretutindeni: peste zidurile caselor năpădite de iederă, peste mahalalele mucegăite ori peste curțile de-
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
nicio voce, niciun zgomot. Doar cățelul, ridicând-și alene capul, mârâie plictisit dezgolindu-și, fără prea mare interes, un colț îmbătrânit în gura-i știrbă. Vizibil deranjat de vizită, cu coada între picioare, pleacă lăsându-mi cale liberă. Pisica îmi adulmecă vicleană picioarele ridicându-se pe ele mieunând, cu dorința vizibilă de a-mi intra în grații, doar-doar o primi ceva. Am continuat să insist cu bătaia în ușă, de pe care, la aproape fiecare lovitură, mai cădea câte o bucată din
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
altul nu ar putea să fie, și sub salcâmi-n floare, inspir parfum de nostalgie. Când tăcerea-ntâlnește sub tâmple dorul de tine, iar vântul adie parfum din trecut, suspinul revine, amintirile povestesc cât de mult depărtarea doare, dar te adulmec din mireasma salcâmilor în floare. Privesc salcâmii -n floare și te caut prin gânduri, iar când clipa-i nebună-o-ascund printre rânduri, mi-ești visul dintre noapte și zi rătăcit în lacrimă, și-n ochii timpului ți-am rămas statornică patimă
MIREASMA SALCÂMILOR ÎN FLOARE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385101_a_386430]
-
așteptată și curge ca apa de munte, clipocitoare, iar în cădere-nalță ritmuri ce freamătă. Sunt ca o salcie pe un mal de poveste, mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinte și meditez la-cest început ce-nflorește, căci primăvara nu se anunță cuminte. Adulmec miresmele anotimpului etern și visez deja, la primul puf de păpădie, pe care să-l strivim într-un sărut-stern, pân' ce firavul puf se va topi în poezie. 10 Februarie 2017 - MIT Referință Bibliografică: EMOȚIE DE PRIMĂVARĂ / Maria Ileana Tănase
EMOŢIE DE PRIMĂVARĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385096_a_386425]
-
poieniță!” mama-mi spunea: ,, Da mămucă, le duc Și-o să le bat cu bățul dude din dud!” Și-o luam în brațe pe Anis Și sărind într-un picior fericită îl chemam : ,,vino cuțu!” Și Ianoș lătrând vesel mă urma adulmecând neîncetat urme până-ntr-o zi când a trecut pe drum o mașină șoferul era beat la volan și l-a ucis pe Ianoș pe mine m-a rănit grav iar Anis... în mijlocul dezastrului a pierit înghițită de neant. Toate
AM AVUT... de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384337_a_385666]
-
în mod special fundulețul, picioarele, sânii, pielea ,exact senzualitatea ce definește femeia ca fiind cea mai reușită creație a naturii. Acum intră în scenă femeia inteligentă pe care o vezi expusă în mersul îmbinat cu mișcări elegante, în privirea ce adulmecă timpul, în gesturi și lingvistici sofisticate, în libertatea ei de a alege când și de cine să fie iubită. Moda a îmbrăcat omul de la începuturi, acum tot ea îl desbracă de inhibiții, de prejudecăți și armonii impuse de circumstanțe. Femeia
ISTORIA MODEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384325_a_385654]
-
-mă la marginea pădurii La hârciogii-nveseliți de culoarea aiurită a tâmplelor mele ! Prinde-mă cu lațul împletit de iglița nevăzută a iederii De pe ochii mei,de pe sufletul meu, De pe cheile rămase nerăsucite -n clanța ușilor De pe retina cerului tău adulmecând marea ! După ce mă dai uitării , dă-mă și oglinzilor atârnate-n tindă ! Să-mi revăd chipul amorțit de iubire, de miros de crizanteme Să nu uit cum arătam când mă iubeai, Când toamna nu putea să plângă-n noi Și
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
-am fi putut Să ardem rădăcinile greșelii. Dar cine suntem noi să știm ce-i rău? Doar fire de nisip dintr-o clepsidră; Și timpul meu nu este și al tău, Dar îl înghite-n ea aceeași hidră. Eu îți adulmec urma, când nu vrei Să mai rămâi pe puntea unei arce Pe care-am desenat-o sub un tei, Ca vara-n părul nostru să se joace. De-ai ști că-n mine-i toamnă și-i târziu Și lacrima
MI-E ZBORUL PREA TÂRZIU SAU TOAMNĂ-I IAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384448_a_385777]
-
ideal al creatorului de poezie, acesta fiind recunoscut, îndeosebi, prin capacitatea sa extrasenzorială. El trebuie să fie un fel de preambul al înfăptuirii păcatului, pe care trebuie să-l simtă, să-l perceapă într-un fel sau altul, să-l adulmece și să-l arate semenilor, trăind fiecare clipă a acestuia la intensități necunoscute de masa profanilor. Poetul nu este un sfânt, căci „nu e niciun om în lume, fără de păcat”, dar și atunci când nu este conectat la sursa internă a
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]