566 matches
-
procese derivative: noul cuvânt preia, ce-i drept, sensul și comportamentul sintactic al întregii formații de bază, dar pierde complet caracteristicile morfologice ale elementului reținut. Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în general nu au prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală între adjectiv și substantiv; prepozițiile - rare); preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale și al participiilor - corespund construcțiilor prepoziționale și relative din limbile indo-europene; conjuncții rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice și expresive - trăsătură valorificata în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală între adjectiv și substantiv; prepozițiile - rare); preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale și al participiilor - corespund construcțiilor prepoziționale și relative din limbile indo-europene; conjuncții rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice și expresive - trăsătură valorificata în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat: marele număr de cazuri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
realiza legături intradiscursive de sens, prin aplicarea regulilor gramaticale. Printre principalele mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive. h) Acumularea procedeu retoric care face legătura între structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție, adverb, locuțiune adverbială) care articulează două enunțuri ce intervin într-o strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de concluzie (deci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reacție - întărire - repetare, ci după o sarcină globală, de regulă de limbă. Modificarea se poate realiza la toate nivelurile limbii, vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
într-adevăr, un fondator care se numea astfel... Limba și numele de marcă Chiar dacă un nume de marcă este, din punct de vedere fonic și ortografic, identic cu un substantiv din lexic sau cu un grup nominal ("La Redoute") sau adverbial ("Comme ça des Halles"), prin schimbarea statutului, el capătă noi proprietăți, cele ale unui substantiv propriu. Să analizăm numele de marcă pentru cosmeticele "Clinique". Spre deosebire de substantivul comun care îi corespunde, numele de marcă se utilizează scris cu majuscule, fără articol
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a subiecților normali, dar frecvența lor crește foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se manifestă unele neînțelegeri privind noțiunile gramaticale: verbe conjugate urmate de 1-2 complemente; expresii adverbiale de diferență sub formă adjectivală și adverbială (din față, din spate); ideea de prezență sau absență; motivația, adjectivele la gradele de comparații, verbe abstracte, ideea de așezare sus - jos, întrebări: cum? de ce? pentru ce? Substantive derivate, aspecte ce ridică gradul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se manifestă unele neînțelegeri privind noțiunile gramaticale: verbe conjugate urmate de 1-2 complemente; expresii adverbiale de diferență sub formă adjectivală și adverbială (din față, din spate); ideea de prezență sau absență; motivația, adjectivele la gradele de comparații, verbe abstracte, ideea de așezare sus - jos, întrebări: cum? de ce? pentru ce? Substantive derivate, aspecte ce ridică gradul de dezvoltare lingvistică. Copiii rhinolalici dau răspunsuri
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pentru a delimita sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în perioada 24-26 noiembrie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
scaun la cap, O scrisoare pierdută, Viața la țară etc. Tot în această categorie credem că ar trebui incluse și cazurile de determinare nominală prin intermediul prepozițiilor (pe de rost, de-a berbeleacul etc.), încadrate de către gramatica tradițională în categoria "locuțiunilor adverbiale"; b) determinarea verbală, în cazurile în care nucleul segmentului de "discurs repetat" îl constituie un verb, care e supus unor operații de determinare ce ar putea fi descrise prin intermediul claselor de funcții sintactice (determinare obiectivă: a face cu ou și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stereotipe" rămân, pe de o parte, numeroase comparații gramaticalizate (de tipul lungă cât o zi de post, tare ca piatra, iute ca săgeata, iute ca vântul și ca gândul etc.), iar, pe de altă parte, expresiile construite doar cu determinanți adverbiali (a îngheța bocnă, a se îmbăta turtă, a tăcea ca mortu-n păpușoi etc.). Acestea din urmă se deosebesc de texteme prin trei trăsături semantico-sintactice: (a) sub raport semantic, funcția tuturor elementelor non-verbale din cadrul lor se reduce la rolul de amplificatori
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
amplificatori/intensificatori ai acțiunii pe care o desemnează verbul; (b) chiar dacă "sintagmele stereotipe" verbale cuprind și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți adjectivali sau adverbiali, asemănători comparațiilor gramaticalizate. (A se confrunta din acest punct de vedere transformarea atributivă Vecinul [meu] a înghețat bocnă → Am întâlnit un vecin înghețat bocnă cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți adjectivali sau adverbiali, asemănători comparațiilor gramaticalizate. (A se confrunta din acest punct de vedere transformarea atributivă Vecinul [meu] a înghețat bocnă → Am întâlnit un vecin înghețat bocnă cu transformarea Vecinul [meu] s-a făcut luntre și punte → *Am întâlnit un vecin făcut luntre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Christinei, potrivit dialecticii sacrului ("prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"), și preiau funcțiile semnului onomastic, în lipsa acestuia (cealaltă, cineva, altcineva) - pronumele personal (ea): "e vorba despre altceva"; "ca să nu vadă ceva"130. Structurile substantivale: "în somn"131, adverbiale, singure: "e aici?"132, "ce s-a petrecut acolo?"133, sau dublate de substantive cu determinanți nehotărâți: "din afară, din altă lume134" traduc teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație). Numele lui Egor ("nume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Gore și ceilalți se află în universuri paralele care "se suprapun sau se substituie reciproc"231. Acest gen de dialog, al "surzilor" este tipic pentru tehnica lui Eliade 232. O analiză pragmalingvistică ar scoate în evidență felul în care modalizatorul adverbial parcă gramaticalizează incertitudinea: când le povestește despre afacerile sale "parcă (s.m.) nimeni nu l-ar fi ascultat"233, când se laudă cu ceasul împărătesc cumpărat de la Odessa, "bătrânul, care parcă (s.m.) nici nu-l auzise, se adresă doamnei"234. Verbul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat si împletit savant în creștetul capului". (Strategia care se poate detecta la nivel pragmalingvistic este utilizarea adverbului modal firește și a locuțiunii adverbiale modale fără îndoială - două ocurențe în fragmentul citat - ca mijloace de redare a siguranței care guvernează existența plină de greșeli a lui Gavrilescu). În perspectiv esteticii tantrice - nuvela văzută ca scenariu al stării de Bardo, descrisă în Cartea tibetană a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sfârșit, întreb: chiar nu poate Academia Română să organizeze niște cursuri, fie ele și foarte, foarte serale, de reîmprospătare a cunoștințelor de limbă română pentru „nemuritori” ca dl Breban? Fiindcă a venit vremea ca distinsul academician să afle că, în poziție adverbială, „formal” înseamnă exact contrariul celor pe care mi le solicită Domnia sa. Oricum, nu am ce scuze să-i cer dlui Breban - nici „expres”, nici „categoric”, nici „formulat precis”, cum ar visa, nici „de formă”, ori „de ochii lumii” - cum, vai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom. odinioară) sau precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca adverbe numai prin atribuirea statutului de determinant (prin vecinătate) al verbului, încît adjectivul fleißig, de exemplu, cu semnificația "harnic, silitor, sîrguincios", devine adverb în propoziția Er lernt fleißig. "El învață cu sîrguință, mereu". Totuși, așa cum româna realizează și forme adverbiale propriu-zise cu ajutorul unui sufix (de obicei, -ește), germana uzează deseori de sufixoidul -weise69 pentru a forma adverbe de mod, pornind de la substantive (das Stück + -weise > stückweise "bucată cu bucată", uneori cu intercalarea consoanei -s-: das Beispiel + -s+ -weise > beispielsweise "ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de la participii), de această dată numai cu elementul de legătură -er(glücklich + -er+ -weise > glücklicherweise "din fericire"). Există deseori în limba germană posibilitatea ca, alături de adverbul construit cu -weise să circule, eventual cu o semnificație parțial deosebită, și o formă adverbială fără acest sufix, deci, omonimă cu adjectivul: natürlicherweise "în mod firesc" / natürlich "fireș-te, desigur", normalerweise "în mod normal" / normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie să urmeze după un verb, pentru care este determinant. Aceasta face posibil ca semnificația adjectivală "bun" și semnificația adverbială "bine" să fie reunite sub aceeași formă lingvistică goed [xu:t], la fel ca în alte limbi germanice, de altfel (cf. germ. gut). Ținînd cont că în neerlandeză adjectivul cu valoare de nume predicativ este invariabil (ca în germană și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a adjectivului. Ca atare, fair alături de un substantiv este adjectiv (a fair lady "o femeie frumoasă"), dar este adverb cînd determină un verb (you didn't play fair "nu ai procedat frumos, cinstit"). În mod evident, derivatul fairly poartă marca adverbială în sine, indiferent de vecinătate: We treated him fairly. "L-am tratat frumos (cum se cuvine)". Individualizată în familia limbilor romanice prin procedeul adverbializării prin distribuție a adjectivelor calificative și a unor substantive considerate ca atribuind o calitate, limba română
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]