554 matches
-
1983. - Catherine KERBRAT-ORECCHIONI: L'Implicite, Paris, A. Colin, 1986. 5. Formele și incidența conectorilor Conectorii intră în clasa de expresii lingvistice care regrupează, în afară de anumite conjuncții coordonatoare (dar, deci, or, căci) anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, orice-ar fi, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt etc.). Este util să distingem în clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile textuale
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II, 64, 77, dar Legătura sintactică între componenții grupurilor, DSL, 113), constituente - constituenți (constituenți ai grupului verbal, constituenți ai grupului nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
consacrat teatrului, [P7''] al doilea muzicii [P7'''], și al treilea, în mai, colecției de cărți de buzunar care va fi lansată sub titlul Babel. [P6] este marca redacțională exemplară a aportului argumentativ al lui ÎNSĂ: pe de o parte, locuțiunea adverbială "de acum înainte" confirmă poziția rematică atribuită datelor temporale; catalogul avînd o nouă periodicitate, este normal ca noutatea să fie prezentată în segmentul cu cea mai mare densitate de informații. Pe de altă parte, găsim în poziție tematică "catalogului general
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
înstafiat, rainic, noianic, talaznic, văpainic) și în special verbe (a împăcura, a împroura, a înscrina, înzori, se însmirnă, se încrină, și-ndoldură, mă înarbor, mă învultur, mă înflutur, mă înspulber, mă împsaltir, mă întulpin, te înlir, mă împurură, se îndiademă), derivatul adverbial lotriș, sesizat de stilisticieni mai noi, numeroase creații lexico-gramaticale construite pe teren grecesc, mai ales în paradigmă verbală cu en-, dar și prin intermediul unor hibrizi morfologici, toate cu iz arhaic și sonoritate căznită: ,,Încupă-mi iar și amete-mă cu vinul tău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
a subiecților normali, dar frecvența lor crește foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se manifestă unele neînțelegeri privind noțiunile gramaticale: verbe conjugate urmate de 1-2 complemente; expresii adverbiale de diferență sub formă adjectivală și adverbială (din față, din spate); ideea de prezență sau absență; motivația, adjectivele la gradele de comparații, verbe abstracte, ideea de așezare sus - jos, întrebări: cum? de ce? pentru ce? Substantive derivate, aspecte ce ridică gradul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se manifestă unele neînțelegeri privind noțiunile gramaticale: verbe conjugate urmate de 1-2 complemente; expresii adverbiale de diferență sub formă adjectivală și adverbială (din față, din spate); ideea de prezență sau absență; motivația, adjectivele la gradele de comparații, verbe abstracte, ideea de așezare sus - jos, întrebări: cum? de ce? pentru ce? Substantive derivate, aspecte ce ridică gradul de dezvoltare lingvistică. Copiii rhinolalici dau răspunsuri
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
CUANTIFICAREA GRUPURILOR SINTACTICE FENOMENE ACTUALE CAMELIA STAN 1. INTRODUCERE Unul dintre aspectele cele mai interesante ale limbii române, din perspectiva dinamicii ei actuale, îl constituie fenomenele manifestate în structurile sintactice ale grupurilor nominale, verbale, adjectivale sau adverbiale cuantificate (care includ constituenți cu semnificație cantitativă). Este o problemă care nu a făcut până acum obiectul unor studii speciale. În capitolul de față, va fi prezentată numai o sinteză, un punct de plecare pentru discuții ulterioare, de detaliu. Unele
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ultim element un numeral cuprins între 1 și 19 (Avram [1986] 1997a: 133): 1.205 de angajați [corect 1.205 angajați] (Rlib, 2008, nr. 5584: 4, col. 1). 2.1.2. Numeralul multiplicativ este evitat uneori prin combinații cu numeralul adverbial, care nu cuantifică direct grupul nominal: de trei ori prețul, în loc de: prețul întreit. 2.1.3. Numeralul distributiv poate realiza, contextual, cuantificarea nedefinită: Dar câte o experiență "exotică", mici aventuri inactuale cu autori mai puțin frecventați nu pot dăuna nimănui
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de lei, Să ne întâlnim nu prea devreme, pe la un 9 dimineața (ap. Stan 2006b: 175-176). Semnificația pe care un o actualizează în context este adesea subliniată, redundant, prin juxtapunerea unor numerale apropiate valoric (vezi ex. supra) sau prin elemente adverbiale, cum sunt: acolo, așa (vezi ex. infra), pe (vezi supra). Structurile apar în exprimarea orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin relator disjunctiv a numeralelor apropiate valoric (substantivul fiind plasat după numerale sau între ele - zece-cincisprezece oameni; o lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
oameni). Anumite structuri caracterizează vorbirea populară și/sau familiară; de ex., construcțiile care includ numerale (sau expresii numerice) compuse cu pronominalul nehotărât ceva (substitut de numeral, în această combinație - două mii și ceva, zero virgulă ceva), construcțiile cu adverbe și grupări adverbiale, precum vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț de ["circa"], mai bine de ["mai mult de", adverbul de mod bine fiind recategorizat, în context, și exprimând o valoare cantitativă]; construcțiile cu numerale care exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cu și fără -um). Extinderea fenomenului se explică prin tendința de simplificare a expresiei (formele noi fiind mai scurte, mai ușor de pronunțat) și prin analogia cu celelalte perechi de omonime adjectiv - adverb (mult efort adj., aleargă mult adv.). Formele adverbiale maxim, minim sunt curente astăzi în vorbire, în presă (vezi Croitor et al., §. 9.1, în acest volum), dar apar și în unele texte științifice publicate recent: maxim un factor de risc dintre cei menționați [corect maximum] (M. Hîrșu, M.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
174-179, 257; Dimitrescu 1997, s.v.), (societăți) multiculturale (A. Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice fiind, în general, mai stabile și mai puțin diversificate decât cele ale grupului nominal. 4
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență), semiadormit (A. Pleșu, Jurnalul: 13), semicolonie (FC I: 139), semiîntunecos (O. Paler, Autoportret: 22) etc. 4. CUANTIFICAREA GRUPURILOR VERBAL, ADJECTIVAL, ADVERBIAL Construcțiile cuantificate ale grupului verbal, ale grupului adjectival și ale celui adverbial sunt supuse, în perioada actuală, mai ales unor modificări de distribuție, tiparele sintactice fiind, în general, mai stabile și mai puțin diversificate decât cele ale grupului nominal. 4.1. Anumite formule de cuantificare a structurilor verbale și/sau adjectivale (extinse
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
verbale și/sau adjectivale (extinse și în construcțiile nominalizate corespunzătoare acestora) sunt preluate, din limbajul statistic, din cel administrativ sau din limbajele științifice, în presă și în vorbire. Unele sunt expresii complexe distributive, fracționare sau partitive, care pot conține numerale adverbiale, grupuri nominale cuantificate etc.: Frecvența de oscilație reprezintă numărul de oscilații complete efectuate în unitatea de timp [formulă distributivă] (E. Poll, Fizică: 86) Acest dispozitiv este format din două oglinzi plane, înclinate cu un unghi α foarte mic (idem: 114
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
milioane lei (93,82 milioane euro), în creștere de 4,3 ori (Rlib, 2008, nr. 5572: 8, col. 1). 4.2. Pronumeralul n (vezi supra 2.1.5) s-a extins, în exprimarea familiară, și în compuse substitute ale numeralului adverbial - cardinal: de n ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează grupului adjectival sau adverbial, în antepunere, prin prepoziția de: cât (atât, destul, suficient, egal, consternant, descumpănitor etc.) de bun (vezi descrierea sintactico-semantică a tiparului, la Pană Dindelegan, 1992: 85-93, 103-111). În tipar sunt atrase inclusiv adjectivele/adverbele cuantificatoare: Avansezi suficient de mult spre înăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
1. Analiza materialului de limbă pune în evidență varietatea sintactico-semantică a grupurilor nominale cuantificate (sau care includ constituenți apropiați semantic de cuantificatori) și diversitatea tendințelor care se manifestă în aceste structuri, în perioada actuală, comparativ cu structurile verbale, adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar utilizați contextual cu sens cantitativ. De asemenea, crește inventarul compuselor tematice asemănătoare semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
un, în fața anumitor numerale. Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
-se în general de la sensul „lucru interzis”, ilicit. Prin deprecierea semantică, „haram” a ajuns să desemneze în limba română „lucruri obținute fără muncă”, „pleașcă”, „bani luați pe nedrept, în jaf ” (DLR, 2010) sau „termen de batjocură pentru vite păcătoase”. Locuțiunea adverbială „de haram” înseamnă „dat de pomană, degeaba, pe nedrept”, de unde și expresiile legate de slaba calitate a unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rafina în alte direcții: realizarea unui studiu diacronic asupra verbelor de percepție sau focalizarea asupra valorilor pragmatice pe care le dezvoltă ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi etc., structuri de tip adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc. Lucrarea de față se limitează doar la analiza verbelor care desemnează percepții fizice, a căror structură lexico-semantică o vom prezenta în subcapitolele următoare. 3. Delimitarea câmpului lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție nonintențională, Gisborne analizează structura semantică internă a verbelor de percepție din engleză în funcție de parametrii [±Durativ], [±Omogen], [±Telic], [±Dinamic]40. 3.3.1. Parametrul [±Durativ] Următoarele trăsături identifică verbele cu trăsătura [+Durativ]: - apariția verbului de percepție în prezența unei structuri adverbiale durative, precum for two hours 'timp de două ore'; - delimitarea fazei intermediare de desfășurare a procesului exprimat de verb, prin posibilitatea de a fi inserat în configurația to spend 'a petrece' + structură adverbială durativă + verb de percepție; - verbul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]