12,537 matches
-
acela, fără cine știe ce procese de conștiință. Cât ne privește, modul în care, de pildă, într-un interval de un deceniu dl Ion Iliescu, din comunist garbaciovist s-a prefăcut în partizan al despotismului luminat, apoi adept al democrației parlamentare, din adversar al proprietății, adept al reformelor - fie și în sensul caragialian, să se schimbe, dar atunci... - este exemplar. Cum întru totul instructivă lipsa oricărei atracții către condamnarea comunismului de care face dovadă clasa politică românească de după 89. Ai zice că nu
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
șfichiuitor în vorbă, dar mereu gata de reîmpăcări. Furiile lui Dorin sunt devastatoare, asemeni unui izbuc eliberat dintre coastele unor munți gigantici. Cu atât mai călduroase - și deconcertante - sunt revenirile sale. Felul în care știe să pună în evidență calitățile adversarului - după ce, cu aer inchizitorial, l-a călcat în picioare - face farmecul inenarabil al pamfletelor sale. Dar demonstrează și bunătatea structurală a omului, incapabil să "țină la mânie". Din diverse motive, nu prea citesc "Jurnalul național", gazeta la care Dorin Tudoran
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
intenții. Că nu m-am înșelat, o dovedește publicistica din ultimii doi ani, care alcătuiește coloana vertebrală a volumului invocat. A, să nu credeți cumva că Dorin Tudoran a renăscut sub chipul vreunui înger al bunăvoinței și al clemenței față de adversari. Nici vorbă. Verbul coroziv, filipica necruțătoare, sintagma ucigașă strălucesc mai puternic decât oricând în textele sale. Ca unul care aș fi avut multe de câștigat dacă aș fi știut să pun câțiva bemoli articolelor mele, înțeleg la perfecție mecanismele care
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
a îndreptării păcătosului, căruia îi recunoaște, cu un fair-play invidiabil, calitățile și argumentele - atunci când ele există. Pe deplin ilustrativă în acest sens e scurta confruntare cu Adrian Cioroianu, în care Dorin Tudoran nu ezită să ridice câteva mingi la fileul adversarului, față de care își păstrează o evidentă simpatie. Amestecul de fermitate și relativism, de subiectivitate debordantă și de onestitate fără fisură contribuie la conturarea unui spectacol publicistic fabulos. Tăietura impecabilă a frazei este dublată de o egal de seducătoare "tăietură" a
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
de altminteri, în voci și scenarii ce acoperă o gamă infinită, de la pitorescul amoral, la încrâncenarea irigată de obsesii ideologice. În ce mă privește, așa cum am mai spus-o, prefer să fiu alături de Dorin Tudoran chiar atunci când greșește, decât alături de adversarii săi, fie și când au dreptate.
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
cimitirul Cernica. Trebuie să amintesc rivalitatea dintre Zavaidoc și o altă mare glorie a muzicii interbelice, CRISTIAN VASILE, cel îndrăgostit de frumoasă Zaraza. Mult timp Zavaidoc a fost acuzat că ar fi pus la cale uciderea Zarazei în scopul distrugerii adversarului. Nicidecum, ne spune scriitorul, jurnalist Jean Dumitrașcu în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe front la Odessa înveselind ostașii români. Tot Jean Dumitrașcu ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trăiască»”<footnote Ibidem, II. 233, loco citato. footnote>. Sufletul nu poate să vadă niciodată direct fața lui Dumnezeu, conform Sfântului Grigorie. Acest divin „nu” adresat sufletului este aspectul învățăturii Sfântului Grigorie care indică răspunsul cel mai puternic al acestuia către adversarii săi, care și-ar fi dorit ca sufletul să-L vadă pe Dumnezeu față în față cu prețul dureros al unui Dumnezeu finit și al unui suflet căzut<footnote Kathryn Rombs, op. cit., p. 292. footnote>. După cum am văzut, consecința logică
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu e chiar mare lucru: "e ca și cum ai fi critic important al propriului cartier". După cum nu aderă nici la opinia, foarte răspândită, că rostul criticului este acela de a trăi "sub semnul unei lupte permanente", de a-și "simți" mereu adversarii și de a-i doborî unul după altul: "Critica e dialog, chiar dacă uneori mai corosiv, mai caustic. Dar fondul ei nu poate fi atins de această împărțire în dușmani și amici. Ne mai supărăm unii pe alții, ne mai înțepăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
camera vecină și așteaptă emoționat rezultatul. Superficiala fată citește biletul, dar uită să dea o rezoluție, așa că Felix tot trebuie să-i spună pe gură ce gîndește. Scrisorile, autentice sau false constituie probe grele. Pentru a scăpa de un boier adversar regimului său, în Viforul, Ștefăniță Vodă recurge la o scrisoare acuzatoare măsluită. Plastografia e desăvîrșită, Arbore își recunoaște scrisul, dar nu conținutul. În Princepele, un boier este trădat de o scrisoare interceptată, autentică însă, în care punea la cale chiar
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
urlete ale Führerului, ar fi ridicat glasul și ar fi strigat și el. Brusc, dictatorul german ar fi dat înapoi, trecînd de la furia clamoroasă la un ,mutism absolut". L-ar fi pus la respect împrejurarea de-a fi găsit un adversar pe măsură, capabil a-l sfida. Avem serioase motive să ne îndoim. Logica evenimentelor istorice ne arată cu totul altceva: ,Antonescu venise la Berlin nu ca să-i țină piept mîniosului Cancelar, nu prevedea nici o încleștare a forțelor. El năzuise să
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
A doua trăsătură a ironiei e batjocura, dar una atît de discretă, încît nimeni în afara celui care o folosește nu-și dă seama de existența ei. Cazul privilegiat, spune Kierkegaard, e cel al lui Socrate. Ironia cu care își acoperea adversarii de polemică era atît de fină că aceștia nici măcar nu-și dădeau seama că deveniseră ținta bătăii de joc. Ca un asemenea truc să reușească e nevoie de o artă a disimulării, spiritul ironic trebuind musai să poarte o mască
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
ipocritul ajunge să se prefacă chiar și față de el însuși, caz în care ironia, pierzîndu-și condiția detașării, încetează să mai fie ironie. A patra trăsătură a ironiei este amuzamentul. Ironicul e omul căruia amuzamentul pe care îl trăiește în fața vanității adversarului îi procură o plăcere ce întrece cu mult dorința de a-i arăta celuilalt că e un prost. Spectacolul orgoliului arogant e mai frumos decît scena înfrîngerii adversarului. Și pentru a savura cît mai mult plăcerea provocată de o vanitate
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
amuzamentul. Ironicul e omul căruia amuzamentul pe care îl trăiește în fața vanității adversarului îi procură o plăcere ce întrece cu mult dorința de a-i arăta celuilalt că e un prost. Spectacolul orgoliului arogant e mai frumos decît scena înfrîngerii adversarului. Și pentru a savura cît mai mult plăcerea provocată de o vanitate care nu e conștientă de ridicolul în care se află, spiritul ironic renunță la gîndul de a-și înjosi adversarul. Socrate își lasă adversarul să fie încredințat că
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
orgoliului arogant e mai frumos decît scena înfrîngerii adversarului. Și pentru a savura cît mai mult plăcerea provocată de o vanitate care nu e conștientă de ridicolul în care se află, spiritul ironic renunță la gîndul de a-și înjosi adversarul. Socrate își lasă adversarul să fie încredințat că are dreptate și că pe fruntea lui strălucesc laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
frumos decît scena înfrîngerii adversarului. Și pentru a savura cît mai mult plăcerea provocată de o vanitate care nu e conștientă de ridicolul în care se află, spiritul ironic renunță la gîndul de a-și înjosi adversarul. Socrate își lasă adversarul să fie încredințat că are dreptate și că pe fruntea lui strălucesc laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
și aluzii greu de înțeles, sunt scrise epistolele de la Olănești, diferențiate (stilistic și tematic) și în funcție de cel căruia îi sunt destinate. Scrisorile către ,Cis" sunt mai bârfitoare și mai picante, autorul punând sub lupă moravurile lumii literare și prezentându-și adversarii în lumina faptelor, nu a teoriilor susținute. El ironizează acid ,opinia publică particulară", curajul comic al celor care-și exprimă opiniile în conversații private, neavând curajul de a le trece pe hârtie și a le tipări. Să mă stric cu
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
vizibilă din primul moment, dar a atins dimensiuni sufocante în timpul campaniei electorale din 2004. Recurgând la mijloace împrumutate din arsenalul Securității, Adrian Năstase nu doar că a amenințat, dar a și pus în aplicare un set întreg de hărțuieli ale adversarilor considerați primejdioși. Felul în care, în câteva luni, a reușit să-l "termine" pe Theodor Stolojan e o mostră a stilului de a face politică al lui Adrian Năstase. Timorarea presei, alternată cu oferirea de compensații grase, a funcționat de
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
într-un inamic pe care nu-l vedeau bine decât într-unul ale cărui trăsături omenești li s-ar fi impus, personalizându-l. La fel se întâmplă și-n viața civilă. Deosebirea e că aici nu-i vorba să-ți suprimi adversarul sau în general personajul țintit. Invers, cu cât Personajul, cu majusculă, este mai sus decât ceilalți, cu atât detaliile caracterului și firii sale sunt mai vizibile. în timp ce, pe noi, din cauza altitudinii la care se află, Personajul nici nu ne mai
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
moral, sondarea existenței și sancționarea istoriei. Dar, fie că este vorba de imaginea pură, abstractă, de narcisismul absolut al limbajului, fie că este vorba despre regresul umanității pînă la limita sălbăticiei, acolo unde se situează decapitarea ostaticilor din Irak, înjunghierea adversarilor din Afganistan, execuțiile prin împușcarea în ceafă din China etc. etc., evenimente care devin, cumva, spectacole cvasificționale, pîndite de riscul pierderii substanței lor reale și al deposedării de dramatism, filmele prezentate își păstrează pînă la capăt statutul lor artistic. Ele
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
demonstrație. Dacă îi accepți premisele, C.T. Popescu știe să te convingă. Dacă nu i le accepți, reușește să te enerveze. Indiferent nu te lasă niciodată. Cîteva dintre editorialele lui "rele" sînt citate cu admirație chiar și de cei mai înverșunați adversari ai lui. Unul, de neuitat, e portretul utecistului Adrian Năstase, publicat în Adevărul cînd Năstase era în punctul cel mai de sus al puterii sale. Nu mă interesează dacă acest editorial, care l-a băgat în derizoriu pe cel care
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]
-
e cu atît mai valabil cu cît cel mai adesea autorul nu este conștient de existența lui. Și atunci, importanță va avea nu atît teoria pe care o va elabora și pe care se va strădui s-o apere în fața adversarilor, cît mai curînd gradul de potrivire între personalitatea omului viu și teoria la care a ajuns în cele din urmă. Dacă așa stau lucrurile, atunci unui exeget preocupat de înțelegerea unui filozof nu-i va mai rămîne decît ca, plecînd
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
se rupe pisica la liberali" (titlu, în Adevărul, 22.09.2006); Cine rupe pisica?" (Cotidianul, 12.10.2006); "R. V. este un politician pierdut. Dacă va rupe pisica acum, el va avea de înfruntat și va trebui să învingă cerbicia adversarilor săi" (ziua.ro) etc.; "credința mea acum este că mai bine se Ťrupe pisicať direct, fără Ťetapeť, Ťtrepteť, altoiri ș.a.m.d." (forum.edu.ro, 28.07.2006). Construcția cu participiul apare chiar într-un titlu de carte, Pisica ruptă
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
țara noastră e de ajuns să menționăm Biserica cu hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorită de Ștefan cel Mare, în satul Reuseni, județul Suceava, în amintirea tatălui său, voievodul Bogdan II, căruia i s-a tăiat capul, din dispoziția adversarilor săi politici, în acel loc. Chipul Sf. Ioan este pictat în Biserici, mai ales botezând pe Iisus în Iordan. preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 14 august 2003: categoria I (12 rezultate) - 5
Agenda2003-34-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281371_a_282700]
-
campioana națională Rapid C.F.R. București s-a impus, la Târgoviște, cu 30-27 în fața Universității Remin Deva, iar vicecampioana Oltchim Râmnicu Vâlcea a întrecut-o, la Pitești, cu 30-25, pe deținătoarea Cupei României, Silcotub Zalău. Marți, 9 septembrie l Învingându-și adversarii din primul tur, românii Victor Hănescu și Ion Moldovan s-au calificat în optimile de finală ale turneului de tenis B.C.R. Open România, în timp ce favoritul nr. 1, rusul Nikolai Davidenko, a fost eliminat de compatriotul său, Igor Andreev. Miercuri, 10
Agenda2003-37-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281462_a_282791]
-
că „mulți se poartă ca dușmani ai Crucii lui Hristos“ (Filipeni 3,18). Din nefericire, pe parcursul istoriei au apărut și alți „dușmani“ ai Crucii. Ne gândim la atâția „reformatori“ ai Bisericii, mai corect spus, răstălmăcitori ai cuvântului Sf. Scripturi și adversari declarați ai tradiției creștine. Între alții, protestanții veacului al XVI-lea, dar mai cu seamă neoprotestanții sau sectarii veacului al XX-lea au înlăturat și cinstirea Crucii din „Bisericile“ pe care le-au întemeiat, desprinse din cea apuseană. Dar noi
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]