418 matches
-
84] sunt asigurate tocmai de atacul metalului de către acești acizi. Unii fungi, precum Aureobasidium boleyi, Caniothrium fuckelli, Phialophora mustea, Plectosphaerella cucumeris, Robillarda sessilis și o drojdie, Ctyptococcus albidus sunt capabile a oxida manganul [85]. Sunt valabile și mecanismele bazate pe aerarea diferențiată, gradientul de concentrație și membranar (v. §2.3.4.4.4, 2.3.4.4.1). Mecanismul bazat pe modularea redox a mediului (v. §2.3.4.4.2) poate fi de asemenea considerat în cazul prezenței unor ciuperci
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
trei ca fiind un filament (hifă) rezultat prin juxtapunerea lineară a foarte multe celule, inclusiv cu ramificarea hifelor. Primele două forme (1, 2) sunt responsabile în special de coroziunea prin depolarizare (prin consumarea oxigenului) (v. §2.3.4.4.5), aerare diferențiată (v. §2.3.4.4.3), precum și altele ce presupun aderarea la substrat. Lipsa, în numeroase cazuri, a unei membrane, face ca plasmodiul deja aderat pe substrat să capteze fie alte organisme, fie particule abiotice diverse, deci se constată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de „armătură“ a foulingului biologic jucat de miceliul ciupercilor (v. §2.3.2.2.1.2). Protozoarele nu sunt cunoscute ca generatoare de substanțe corosive. Contribuția protozoarelor este deci cea foulingogenă, cu efectele aferente unor mecanisme de coroziune bazate pe aerarea diferențiată (v. §2.3.4.4.3), gradient de concentrație (v. §2.3.4.4.4), modulare redox (v. §2.3.4.4.2), membrană (v. §2.3.4.4.1). Protozoarele modifică însă, ca urmare a metabolismului, rH-ul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
practic pe orice material, biotic sau abiotic: cel puțin formele marine se pot fixa pe alge (pluricelulare), fanerogame, moluște, crabi, piatră, lemn, sticlă, metal, beton, cauciuc, textile [78, 94, 95]. Coroziunea provocată de briozoare este bazată în special pe mecanismele aerare diferențiată [78] (v. §2.3.4.4.3) și gradient de concentrație (v. §2.3.4.4.4). Alte date privind briozoarele sunt prezentate rezumativ în tabelul 6. 2.3.2.2.1.5. Animalele superioare Este extrem de dificil a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de oxidare să fie corosivi este foarte mare. Ca urmare, cel mai mare interes, prin impactul corosiv, îl prezintă bacteriile chemoautotrofe. Dar, la constituirea foulingului biologic, prin existența căruia se generează alte tipuri de coroziune decât cea directă, adică prin aerare (oxigenare) diferențiată, secreție de modulatori redox, procese membranare, participă atât chemoautotrofele cât și fotoautotrofele și, în funcție de condițiile de iluminare, ultimele pot avea o pondere chiar mai mare. Totodată, ambele tipuri de autotrofe constituie baza trofică a biocenozei foulingului biologic în cadrul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai mare cu cât forma disponibilă a Fe2+ este mai reducătoare (oxid, respectiv sulfură) la o cantitate echivalală de Fe2+. Proveniența sărurilor reduse de Fe poate fi datorată aceluiași organism, în urma exercitării pasive a unor mecanisme de coroziune bazate pe aerarea diferențiată, gradientul de concentrație, membrană (consecutive constituirii foulingului biologic), atac chimic (v. CO2 format la oxidarea FeCO3, respectiv H2SO4 de la oxidarea FeS; faptele ar sugera o consecință „catalitică“ asupra oxidării Fe a prezenței organismului în proximitatea metalului în cazul CO2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și nu numai a lor, este dependentă de rH-ul acestuia; deci, o cale de manifestare a efectului corosiv al prezenței algelor în foulingul biologic este calea modificării caracterului redox al mediului. Alte mecanisme de coroziune aplicate de alge sunt: − aerarea diferențiată [16], provocată atât prin producerea de oxigen [16] cât și prin depunerea lor neuniformă, ca fouling; − modificarea rH-ului apei [16], de fapt tot o modificare a caracterului redox al acesteia; − mecanismul membrană datorat depozitelor de alge ori precipitatelor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
taluri gelatinoase care se întind pe suprafața substratului [83]. Efectul prezenței lichenilor ca generator de coroziune, se datorează în primul rând unui mecanism chimic, mai ales pe suprafețele exterioare expuse aerului. Lichenii acvatici pot provoca coroziune și prin mecanismele membranar, aerare diferențiată, gradient de concentrație, nu și prin mecanismul biocenotic și enzimatic. O consecință a existenței potențiale a lichenilor, implicit importanta lor agresiune corosivă, constă în faptul că ei se pot reconstitui oricând din algele și ciupercile existente în foulingul biologic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
însăși activitatea metabolică a organismelor alcătuitoare a foulingului biologic, cu efect oxidant (entropizant) chiar în cazul unei biocenoze [114], prin excelență (relativ) echilibrată. Mecanismul prezentat poate funcționa chiar în condițiile acoperirii complete a suprafeței metalice când, conform mecanismului bazat pe aerarea diferențiată, nu ar trebui să existe coroziune. Materialele anorganice nemetalice, precum betonul, care nu sunt supuse mecanismului aerării diferențiate, fiind dielectrice, sunt și ele afectate de coroziunea biologică prin mecanismul în discuție, dar prima etapă, ionizarea, are loc prin solubilizare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
114], prin excelență (relativ) echilibrată. Mecanismul prezentat poate funcționa chiar în condițiile acoperirii complete a suprafeței metalice când, conform mecanismului bazat pe aerarea diferențiată, nu ar trebui să existe coroziune. Materialele anorganice nemetalice, precum betonul, care nu sunt supuse mecanismului aerării diferențiate, fiind dielectrice, sunt și ele afectate de coroziunea biologică prin mecanismul în discuție, dar prima etapă, ionizarea, are loc prin solubilizare de către organisme, iar următoarea, dezechilibrarea redox dintre faze, în sensul reducerii aceleia adiacente peretelui, este sugerată de caracterul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
date, mecanismul găsește toate condițiile de dezvoltare. Fenomenul a mai fost observat dar altfel cuantificat, anume prin pH. Astfel, bacteriile acidifică mediul, iar algele îl alcalinizează [56] cu alte cuvinte reduc, respectiv oxidează mediul. 2.3.4.4.3. Mecanismul aerare diferențiată Aerarea diferențiată rezultă ca urmare a acoperirii parțiale a metalului cu colonii ale organismelor (speciilor) componente ale foulingului biologic. Zonele acoperite, anaerobe, au rol de anod, în cadrul unei pile constituite împreună cu zonele neacoperite, aflate ca urmare într’un mediu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
găsește toate condițiile de dezvoltare. Fenomenul a mai fost observat dar altfel cuantificat, anume prin pH. Astfel, bacteriile acidifică mediul, iar algele îl alcalinizează [56] cu alte cuvinte reduc, respectiv oxidează mediul. 2.3.4.4.3. Mecanismul aerare diferențiată Aerarea diferențiată rezultă ca urmare a acoperirii parțiale a metalului cu colonii ale organismelor (speciilor) componente ale foulingului biologic. Zonele acoperite, anaerobe, au rol de anod, în cadrul unei pile constituite împreună cu zonele neacoperite, aflate ca urmare într’un mediu aerob și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
lucru s’a realizat prin recircularea timp de șapte zile a unei soluții de 1/3 000 ETA-75 (16 litri de „zestre“) printr’un duș. Evoluția rH-ului soluției în acest timp este prezentată în figura 75. În urma recirculării, cu aerarea aferentă, se remarcă oxidarea puternică a soluției, deci pierderea caracterului său inhibitor. Cele arătate explică, teoretic și experimental, ineficiența în sistemul industrial concret a biocidului, lucru remarcat și care a determinat recomandarea altui biocid (Biostop-121). În cele ce urmează îl
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
netratată cu biocizi suferă în contact cu organismele oscilații cu mult mai ample ale rH-ului (fig. 78), găzduind o dezvoltare nestânjenită a organismelor. Toate acestea denotă că biocidul Biostop-121 are proprietăți de tamponare redox mult mai pronunțate. În cursul aerării s’a observat o scădere progresivă, relativ lentă, a rH-ului, care s’a stabilizat după o scădere de cca. trei unități (fig. 79), fapt ce arată pe de o parte că rHul indus de prezența substanței este mai oxidant
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o parte de la premisa că o astfel de apă va micșora coroziunea prin îndeplinirea condiției de stabilitate a metalelor (aflate în stare redusă), iar pe de alta, că orice adaos de substanță reducătoare într’un mediu oxidat în permanență prin aerare este un paleativ, substanța pierzându-și relativ repede calitățile inhibante. Din aceste considerente, trebuie optat pentru soluții „regenerative“, deci care deplasează rH-ul apei spre reducător prin implicarea altor forme de energie decât cea chimică. Deplasarea spre reducător înseamnă de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
inhibată. Mai mult, condițiile extrem oxidante induse în apa de răcire conduc la o coroziune accentuată a instalației. Un eventual contraargument invocând faptul că sinergismul modulării oxidative a rH-ului apei de răcire cu tendința spre oxidare a acesteia datorată aerării în turnul de răcire este de preferat antagonismului dintre modularea reductivă a rH-ului apei de răcire și efectul aceleiași aerări, nu poate fi luată în considerare, întrucât ambele tipuri de modulare (oxidativă, respectiv reductivă) scot rH-ul apei de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
invocând faptul că sinergismul modulării oxidative a rH-ului apei de răcire cu tendința spre oxidare a acesteia datorată aerării în turnul de răcire este de preferat antagonismului dintre modularea reductivă a rH-ului apei de răcire și efectul aceleiași aerări, nu poate fi luată în considerare, întrucât ambele tipuri de modulare (oxidativă, respectiv reductivă) scot rH-ul apei de răcire din domeniul obișnuit, de echilibru, dobândit în turnul de răcire, adică rH-ul relativ neutru, deci comportă aceleași dificultăți în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pe restul epruvetei, acoperită masiv cu fouling biologic, s’a putut observa alternarea unor zone cu depozite aderente, negre, de oxid, cu altele corodate dar neacoperite cu oxid (fig. 94), ca efect evident al coroziunii biologice, mai precis prin mecanismul aerare diferențiată. Coroziunea biologică, ca rezultat al activității metabolice a unor organisme vii, nu este niciodată uniformă/unitară ca aspect, ca urmare pe de o parte a variabilității inerente unui sistem deschis, cum este orice sistem biologic, iar pe de alta
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocenozei în discuție procesul de asimilație este promovat de alge, iar dezasimilația de bacterii, protozoare, briozoare, putându-se ajunge inclusiv la animale superioare. Referindu-ne la foulingul biologic specific sistemelor de răcire, asimilația are loc în turnurile de răcire, unde aerarea intensă induce un caracter redox oxidant, iar dezasimilația în instalația deservită și pe traseele de apă de răcire, unde corodarea chimică a fierului induce - în stratul laminar - un rH reducător al mediului. În instalațiile de răcire izolate față de aer (cu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
circuitul de apă din instalația de răcit devine închis, deci ferit pe de o parte de contaminarea cu organisme din mediu și de aportul de praf adus de vânt, iar pe de altă parte, de caracterul redox oxidant întreținut de aerarea intensă din turnul de răcire. La nivelul acestui circuit, după un timp oarecare, are loc echilibrarea redox metal-apă, prin corodarea parțială a fierului care are drept consecință inducerea în apă a unui rH reducător (v. fig. 87); după trecerea acestui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
din acest punct de vedere un paliativ, eficacitatea lor referindu-se la anumite categorii de organisme, pentru altele fiind benefici. Exploatarea biocizilor devine cu atât mai dificilă având în vedere dependența acțiunii lor de numeroși factori, cum ar fi concentrația, aerarea, acțiunea organismelor, greu sau chiar imposibil de controlat. Mai mult, ei nu pot realiza niciodată distrugerea foulingului biologic, ci doar modificarea sa compozițională, adică un efect similar celui rezultat din deversarea în mediu a diferitelor substanțe reziduale. Nu discutăm, fiind
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
veți elimina buruienile din grădină, din straturi și din grădina de legume. Iată câțiva dintre acești factori de risc: frigul, căldura, seceta, udatul necorespunzător (insuficient sau în excesă, insectele și bolile, călcarea buruienilor și nu smulgerea acestora, fertilizările nepotrivite, o aerare necorespunzătoare a solului, tunderea prea scurt a gazonului sau un pH prea acid al solului. • Pentru a evita formarea de buruieni între dalele de pe terasă sau de pe alee, amestecați sare grunjoasă cu puțină apă călduță și vărsați acest amestec peste
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
reduce cantitatea deșeurilor din gropile de gunoi, obținându-se o mraniță de o calitate superioară, care poate fi folosită pentru horticultură, grădinărit, amenajare peisagistică etc. Compostul îmbunătățește structura solului, îl face mai ușor de lucrat, îi asigură o mai bună aerare, îi crește capacitatea de reținere a apei și îl hrănește cu materie organică. Materiile organice bogate în azot Materiile organice bogate în azot sunt resturile de fructe și legume, ceea ce rămâne după tunderea gazonului, buruienile verzi (a se vedea: excepții
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
și este încă impregnat cu apă. Primăvara • De îndată ce se topește zăpada, iar pământul este uscat și suficient de rezistent pentru a putea merge pe el fără a lăsa urme profunde, greblați gazonul sau măturați-l. • În mai, după o bună aerare a solului, este timpul să așterneți mranița (amestec de pământ și compostă, într-un strat subțire (între 7,5 mm și 2 cmă, pentru a îmbunătăți calitatea solului. • Tot în luna mai trebuie să însămânțați locurile goale de pe peluză și
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
care produce flori și semințe prematur, aceasta însemnând de obicei sfârșitul ciclului vegetativ. O furtună sau o caniculă poate provoca acest fenomen. Dacă nu udați plantele după o furtună și dacă le adăpostiți de căldura excesivă puteți întârza acest proces. Aerare (a soluluiă: Aerarea constă în afânarea solului pentru a permite intrarea aerului. A îngrășa pământul (cu soluție de vară: Operațiune ce constă în împrăștierea de var pe un teren cu scopul de a reduce gradul de aciditate (vezi „Îngrășarea pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]