518 matches
-
Sisteme de control on-line (în timp real), instrumente (inclusiv senzori) sau echipamente automatizate de culegere și prelucrare a datelor, special concepute pentru a fi utilizate în următoarele tuneluri aerodinamice sau dispozitive: NB: A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 9B105. a. tuneluri aerodinamice concepute pentru viteze egale sau mai mari de 1,2 Mach, cu excepția celor special concepute pentru scopuri didactice și cu o dimensiune a 'secțiunii de testare' (măsurată transversal) mai mică de 250 mm; Notă tehnică: În 9B005.a., dimensiunea secțiunii
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
dimensiunea secțiunii de testare înseamnă fie diametrul cercului, fie latura pătratului, fie lungimea dreptunghiului, măsurate în zona cea mai mare a secțiunii de testare. b. dispozitive pentru simularea condițiilor de curgere la viteze mai mari de 5 Mach, inclusiv tunelurile aerodinamice cu șoc de gaz încălzit, tunelurile aerodinamice cu arc cu plasmă, tuburile cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu gaz și tunurile cu gaze ușoare sau c. tuneluri aerodinamice sau dispozitive, altele decât cele
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
cercului, fie latura pătratului, fie lungimea dreptunghiului, măsurate în zona cea mai mare a secțiunii de testare. b. dispozitive pentru simularea condițiilor de curgere la viteze mai mari de 5 Mach, inclusiv tunelurile aerodinamice cu șoc de gaz încălzit, tunelurile aerodinamice cu arc cu plasmă, tuburile cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu gaz și tunurile cu gaze ușoare sau c. tuneluri aerodinamice sau dispozitive, altele decât cele cu secțiuni bidimensionale, capabile să simuleze o
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
mai mare a secțiunii de testare. b. dispozitive pentru simularea condițiilor de curgere la viteze mai mari de 5 Mach, inclusiv tunelurile aerodinamice cu șoc de gaz încălzit, tunelurile aerodinamice cu arc cu plasmă, tuburile cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu gaz și tunurile cu gaze ușoare sau c. tuneluri aerodinamice sau dispozitive, altele decât cele cu secțiuni bidimensionale, capabile să simuleze o curgere cu un număr Reynolds mai mare de 25 106; 9B006
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
b. dispozitive pentru simularea condițiilor de curgere la viteze mai mari de 5 Mach, inclusiv tunelurile aerodinamice cu șoc de gaz încălzit, tunelurile aerodinamice cu arc cu plasmă, tuburile cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu gaz și tunurile cu gaze ușoare sau c. tuneluri aerodinamice sau dispozitive, altele decât cele cu secțiuni bidimensionale, capabile să simuleze o curgere cu un număr Reynolds mai mare de 25 106; 9B006 Echipamente de testare a vibrațiilor acustice
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
de 5 Mach, inclusiv tunelurile aerodinamice cu șoc de gaz încălzit, tunelurile aerodinamice cu arc cu plasmă, tuburile cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu undă de șoc, tunelurile aerodinamice cu gaz și tunurile cu gaze ușoare sau c. tuneluri aerodinamice sau dispozitive, altele decât cele cu secțiuni bidimensionale, capabile să simuleze o curgere cu un număr Reynolds mai mare de 25 106; 9B006 Echipamente de testare a vibrațiilor acustice, capabile să producă o presiune sonoră la niveluri de 160 dB
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
rupere (UTS) și la temperaturi ale metalului egale sau mai mari de 873 K (600 °C). 9B010 Echipamente special concepute pentru producția de "vehicule aeriene fără pilot" și a sistemelor asociate lor, echipamente și componente menționate în 9A012. 9B105 Tuneluri aerodinamice concepute pentru viteze de 0,9 Mach sau mai mari, utilizate la "rachete" și subsistemele lor. NB: A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 9B005. 9B106 Camere climatice și camere izolate fonic, de simulare, după cum urmează: a. camere climatice capabile să simuleze
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
erori folosite în sistemele "FADEC", pentru sisteme de propulsie și instalațiile de testare conexe; 9D004 Alte tipuri de "produse software", după cum urmează: a. "produse software" pentru curgeri vâscoase de la 2D sau 3D, validate prin datele obținute prin încercări în tuneluri aerodinamice sau în zbor, necesare realizării modelelor detaliate de curgere în motoare; b. "produse software" pentru testarea motoarelor de aviație tip turbină cu gaz, ansamblurilor sau componentelor special concepute pentru culegerea, comprimarea volumului și analizarea datelor în timp real și capabile
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
nu supune controlului "tehnologia" de "dezvoltare" sau "producție" pentru geometria reglabilă a secțiunii de curgere pentru inversorul de presiune; 11. palete pentru suflante cu cavități în lungul fibrei; b. "tehnologie" necesară pentru "dezvoltarea" sau "producția" de: 1. machete de tuneluri aerodinamice echipate cu senzori care nu provoacă efecte perturbatoare și prevăzute cu un mijloc de transmitere a datelor de la senzori către sistemele de culegere a datelor sau 2. palete de elice sau de turbopropulsoare din materiale "compozite" capabile să absoarbă peste
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
zbor, acest lucru face ca avionul să fie "împins" înainte, pe principiul acțiune - reacțiune descrisă de Newton: oricărei forțe de acțiune i se opune o forță egală și de sens contrar, numită reacțiune. Rezistența la înaintare (la mișcare) este forța aerodinamică care se opune oricărui corp ce se deplasează într-un fluid. Mărimea acestei forțe este influențată de mai mulți factori: forma aeronavei, densitatea și compoziția aerului, viteza. Direcția acestei forțe este întotdeauna opusă direcției de zbor și putem considera că
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
aer și trebuie înțeleasă în raport cu celelalte trei. Ea poate fi generată de orice parte a aeronavei, dar la un avion obișnuit portanța este datorată în special aripii și în particular formei specifice în secțiune a aripii. Portanța este o forță aerodinamică datorată "trecerii" unui obiect printr-un fluid. Ea acționează asupra centrului de presiune și este definită ca fiind perpendiculară pe direcția de curgere a fluidului. Teoriile despre generarea forței portante au devenit surse de controverse și subiect de discuții aprinse
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
apare în direcția opusă, în concordanță cu principiul acțiunii și reacțiunii al lui Newton. Dat fiind că aerul este un fluid, moleculele sunt libere în mișcare și orice suprafață solidă poate devia curgerea. Pentru o secțiune de aripă - numită "profil aerodinamic" - ambele sale suprafețe, de sus - "extrados" și respectiv de jos - "intrados" contribuie la întoarcerea curgerii. Luând în considerare doar una dintre suprafețe, ajungem la o teorie incorectă a portanței, de aceea ele se abordează împreună. Când două obiecte solide interacționează
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
pe direcția de curgere a fluidului este numită "forța portantă", iar componenta de-a lungul direcției de curgere se numește "rezistența la înaintare". În realitate există o singură forță, cauzată de variația presiunii în jurul suprafeței corpului sau - vorbind de profile aerodinamice - este cauzată de diferența dintre presiunile de pe intradosul și respectiv extradosul profilului. Forța aerodinamică acționează într-un punct determinat de distribuția presiunilor, punct numit "centrul de presiune". Portanța este o forță mecanică, generată de interacțiunea și contactul dintre un solid
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
lungul direcției de curgere se numește "rezistența la înaintare". În realitate există o singură forță, cauzată de variația presiunii în jurul suprafeței corpului sau - vorbind de profile aerodinamice - este cauzată de diferența dintre presiunile de pe intradosul și respectiv extradosul profilului. Forța aerodinamică acționează într-un punct determinat de distribuția presiunilor, punct numit "centrul de presiune". Portanța este o forță mecanică, generată de interacțiunea și contactul dintre un solid și un fluid. Nu este generată de un câmp de forțe precum greutatea, care
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
avion este alcătuit din următoarele părți principale: aripa cu dispozitivele sale de sustentație, fuzelajul, ampenajele orizontal și vertical cu părțile lor mobile, trenul de aterizare și sistemul de propulsie. Părțile mobile ale avionului sunt: eleroanele, profundorul, direcția, flapsurile, voleții, frâna aerodinamică și compensatoarele. Aparatura de bord este alcătuită din: sisteme pentru controlul zborului, sisteme pentru controlul funcționării motoarelor, sisteme de navigație aeriană, aparatură radio/radiolocație. La avioanele militare se adaugă armamentul de bord, instalațiile de bombardament și dirijare a rachetelor, blindajul
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
ducând la o mișcare de ruliu (rotație) în jurul axei longitudinale. "Călcarea" palonierelor (pedalelor) spre stânga sau dreapta acționează direcția avionului în lateral. Ceea ce trebuie reținut însă, este că manevrarea aeronavei se face prin acționarea combinată a diferitelor comenzi. În zborul aerodinamic, bazat pe forța portantă, cea mai importantă parte a avionului este aripa. Împreună un ampenajele, aripa asigură sustentația, stabilitatea și manevrabilitatea avionului. În general aripa este compusă din structura de rezistență, înveliș exterior, rezervoarele integrate de combustibil, aparatura hidro-pneumatică aferentă
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
înveliș și alte piese componente, de rigidizare (ex: montanți) folosite pentru transmiterea eforturile între aripă și fuzelaj sau între tronsoanele aripii. Aripile cu cel puțin două lonjeroane împreună cu învelișul formează chesonul de rezistență, care are sarcina de a prelua "eforturile" aerodinamice și mecanice la care este supusă aripa. Lonjeroanele sunt elemente de rigidizare așezate de-a lungul aripii, care preiau cea mai mare parte din forțele și momentele ce acționează asupra acesteia. Au aspectul unei grinzi consolidate alcătuite din tălpi (profile
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
rezistente la încovoiere și răsucire: duraluminiu, titan, oțeluri speciale. Nervurile sunt elemente de rigidizare transversală a aripii, montate de obicei perpendicular pe bordul de atac al aripii. Nervurile au rolul de a păstra forma aripii și de a transmite solicitările aerodinamice la lonjeroane și lise. Pot fi nervuri simple sau nervuri de forță, acestea din urmă având rolul suplimentar de a prelua forțele concentrate datorate diverselor echipamente și instalații acroșate de aripi. Lisele sunt elemente de rigidizare montate în lungul aripii
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
cea mai mare parte a echipamentelor și instalațiilor de bord. El reprezintă corpul central de care se leagă aripa, ampenajele și trenul de aterizare. Fuzelajul trebuie să aibă o rezistență la înaintare minimă. De aceea forma sa trebuie să fie aerodinamică, să aibă cât mai puține proeminențe, suprafața "spălată" de curentul de aer să fie bine finisată și cu cât mai puține ondulații. Fuzelajele tip cocă sunt cele mai folosite în prezent în construcția aerospațială, ele s-au impus definitiv odată cu
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
militare au misiuni multirol, de exemplu: vânătoare-intercepție-strategie-bombardament (F-16, F/A-18, MIG-29, Tornado, Saab-39 Gripen, Rafale). Aeronavele cu destinație specială sunt utilizate pentru cercetare sau experimentare. Tot în această categorie se încadrează aeronavele experimentale ale căror soluții constructive de natură aerodinamică sau tehnologică urmează a fi implementate la viitoarele aeronave de serie. După sistemul de propulsie, aeronavele se clasifică în: Din prima categorie fac parte aeronavele echipate cu motoare clasice cu piston și elice, din cea de-a doua categorie aeronavele
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
în considerare faptul că rețeaua abia să deschis în a doua jumătate a anului 2004, planurile de extensie nu vor fi începute în curând. Unitățile de tramvai de pe rețeaua sunt de tip Alstom Citadis, de culoare argintie, cu o construcție aerodinamică și un design foarte modern. Viteza lor maximă este de 70 km/h pe porțiunile exclusive, deși operează la viteze mai mici când merg pe stradă în preajma traficului, ca să nu cauzele accidence cu pedestrașii. Tramvaiele de pe linia roșie au o
Luas () [Corola-website/Science/298513_a_299842]
-
a fost denumită Suhoi Șu-11. Variantele de "Șu-9" și "Șu-11" au fost construite într-un număr mai mare de 1200 de exemplare, din care nu a fost exportat nici unul. Configurația era asemănătoare cu a avionului Șu-7 că de exemplu frânele aerodinamice din spatele fuzelajului, conul de admisie a aerului și motorul turboreactor Liulka AL-7 al avionului Șu-7. Fuzelajul și suprafețele din coadă ale avionului Șu-9 se aseamănă cu cele ale avionului Șu-7, dar, spre deosebire de aripă în săgeată cu anvergură extinsă a acelui
Suhoi Su-9 () [Corola-website/Science/308519_a_309848]
-
Șu-9 se aseamănă cu cele ale avionului Șu-7, dar, spre deosebire de aripă în săgeată cu anvergură extinsă a acelui avion, avionul „Fishpot” folosea aripa delta de 53°. Ampenajele erau convenționale. Configurația era asemănătoare cu a avionului Șu-7, ca de exemplu frânele aerodinamice din spatele fuzelajului că și dispozitivul de admisie și motorul turboreactor Liulka AL-7 al avionului Șu-7. Aripa delta a avionului Șu-9 a fost adoptată din cauza rezistenței sale la înaintare reduse în regimul de zbor supersonic. Volumul sau mai mare permitea în comparație cu
Suhoi Su-9 () [Corola-website/Science/308519_a_309848]
-
sovetic/rus și a fost larg exportat spre forțele aeriene din Blocul Estic și Orientul Mijlociu. Căutând să îmbunătățească viteza joasă și performanța de decolare/aterizare a avionului Șu-7B, în 1963 Biroul de Proiectare Suhoi cu admisie de la Institutul Central Aerodinamic (TsAGI,"Tsentralniy Aerogidrodinamicheskiy Institut") au creat un demonstrator de tehnologie cu aripa de geometrie variabilă. Avionul Șu-7IG(denumire NATO: Fitter-B), transformat dintr-un avion de productie Șu-7BM, avea porțiuni interioare fixate cu segmente exterioare exterioare care puteau fi întinse la
Suhoi Su-17 () [Corola-website/Science/308575_a_309904]
-
1980-1988. Majoritatea dintre avioane au fost distruse sau refugiate în Iran în Războiul din Golf din 1991. Zece ani mai tarziu, Forța Aeriană Macedoneană au folosit avioane Șu-25 împotriva separatiștilor albanezi în conflictul macedonean din 2001. Avionul are o formă aerodinamică normală cu o aripă trapezoidala montată în mijloc și o frână și o coadă de avion convenționale. Numeroase metale diferite în diferite cantități sunt folosite în construcția structurii: 60% aluminiu, 19% oțel, 13,5%titan, 2% aliaj din magneziu și
Suhoi Su-25 () [Corola-website/Science/308599_a_309928]