1,384 matches
-
a mediului comunicării. Căci, admițând inocența conștiințelor comunicante, cine ar putea garanta integritatea mediului? Domnia lui Ian Rechner, care atât îi fascinase pe nomazii din josul Dunării prin simbolurile ei de statut, era și ea clădită pe smârcurile drenate de afecte ale subiectivității. Înainte de a se număra printre cetățenii de ispravă ai Țărilor de Jos, ființa lui era revendicată mult mai autoritar de țara cea mai de jos, ce se trage de la sine de sub picioarele locuitorilor ei, atrasă, la rându-i
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
creativitatea are un rol foarte important. 1.4. Motivația creativității Motivația este un concept fundamental În psihologie și, În genere În științele acțiunii umane, exprimând faptul că la baza conduitei umane se află Întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri - care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Mobilurile enumerate reprezintă condiții interne, interpuse Între stimulii mediului și reacțiile organismului, mediind, cerând, Întreținând un comportament sau altul. Creativitate și progres tehnic 36 Motivația se restructurează și se ajustează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
creativitatea are un rol foarte important. 1.4. Motivația creativității Motivația este un concept fundamental În psihologie și, În genere În științele acțiunii umane, exprimând faptul că la baza conduitei umane se află Întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri - care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Mobilurile enumerate reprezintă condiții interne, interpuse Între stimulii mediului și reacțiile organismului, mediind, cerând, Întreținând un comportament sau altul. Creativitate și progres tehnic 36 Motivația se restructurează și se ajustează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33. Pornind de la ipoteza voinței de putere, Nietzsche dezvoltă o psihologie abisală, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor și afectelor, conștiința nefiind decât perceperea tardivă a efectelor acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție Între morala slabilor și cea a celor puternici. În concepția lui, mila, altruismul, toate valorile umanitare, sunt de fapt valori prin care omul se neagă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33. Pornind de la ipoteza voinței de putere, Nietzsche dezvoltă o psihologie abisală, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor și afectelor, conștiința nefiind decât perceperea tardivă a efectelor acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție Între morala slabilor și cea a celor puternici. În concepția lui, mila, altruismul, toate valorile umanitare, sunt de fapt valori prin care omul se neagă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
consiliere psihologică beneficiază toți tinerii încadrați în centrul nostru, dar și părinții acestora sau persoanele care se ocupă de îngrijirea lor. Tehnicile folosite în cadrul consilierii psihologice sunt: tehnica interogativă, tehnica ascultării, tehnica tăcerii, tehnica reflectării, tehnica sumarizării, identificarea temei, exprimarea afectelor, modelarea afectelor, interpretarea. Prin consiliere psihologică încercăm să ajutăm tinerii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, dezvoltarea unor comportamente care să le permită să se integreze socioprofesional, să-i învățăm să-și asume responsabilități. Consilierea socială Asistenții sociali, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
beneficiază toți tinerii încadrați în centrul nostru, dar și părinții acestora sau persoanele care se ocupă de îngrijirea lor. Tehnicile folosite în cadrul consilierii psihologice sunt: tehnica interogativă, tehnica ascultării, tehnica tăcerii, tehnica reflectării, tehnica sumarizării, identificarea temei, exprimarea afectelor, modelarea afectelor, interpretarea. Prin consiliere psihologică încercăm să ajutăm tinerii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, dezvoltarea unor comportamente care să le permită să se integreze socioprofesional, să-i învățăm să-și asume responsabilități. Consilierea socială Asistenții sociali, prin vizitele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ritm, tipuri de vers, diversitate strofică, reguli de construire a diverselor tipuri de poeme etc.), celălalt este câmpul de simboluri, imagini globale preconstituite și ele, care focalizează experiența artistică și care pot fi cunoscute și recunoscute prin cultură. D. neagă afectul ca sursă a poeziei și realizează un alt tip de originalitate decât aceea tematică sau simbolică. Pentru a-i putea descrie opera ar trebui cunoscute, etalate două serii de inventare: unul de forme, altul de motive și teme. În raport cu primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
ca mai tîrziu să facă un volte face afectiv, urîndu-l pe liberalul Gladstone (căruia toți îi spuneau the Great Old Man) și iubindu-l pe conservatorul Disraeli (pe care îl alinta cu numele de "Dizzie"), ne putem da seama că afectele ei țineau de persoană și nu de politică. Inteligentă, dar naivă și nu prea înțeleaptă, a făcut greșeala imensă de a-l subaprecia umilitor pe Eduard (prin comparație exagerată și obsesiv afirmată cu Albert, după ea un model de perfecțiune
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
reacție sau dezvoltare anancastă. Frica de microbi este des întâlnită, uneori cu ablutomanie (tendința obsesivă de a se spăla), de asemenea nosofobia (frica de îmbolnăvire); în schimb alcoolismul cronic este rarisim. 3.Firea hiperperseverentă are drept substrat perseverența anormală a afectului. Este concretizată în omul susceptibil (ușor de jignit, care se simte mereu nedreptățit), bănuitor, încăpățânat, ambițios și învinuindu-i pe ceilalți de atitudine ostilă. Desigur că anxietatea și teama colorează tabloul psihologic. Se întâlnesc idei prevalente, chiar fixe, obsesive, cu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
produse de un eveniment cu caracter amenințător, către o stare de pregătire a organismului. În această reacție, corpul nu se mai bazează pe judecata bunului simț asupra faptului dacă pericolul este real sau nu, ci mai curând pe emoții și afecte. Starea de pregătire poate deveni cronică dacă scopul ei inițial, de a face față prin luptă sau fugă, nu este dus la îndeplinire. Urmarea poate fi o creștere permanentă a activității funcționale a organelor și poate, de exemplu, să conducă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cele mai multe cazuri lipsește proba unei atingeri de țesut. Spre deosebire de simptomele de conversiune, simptomul individual nu are o semnificație specifică, constituind doar o sechelă la o funcție organică afectată. Alexander (1951) a considerat că astfel de trăsături sunt semne însoțitoare ale afectelor și nu au un caracter expresiv. El le-a denumit nevroze de organ. 3. Tulburări psihosomatice în sens restrâns (Psihosomatoze). În spatele acestor tulburări se găsește o reacție fizică de situație conflictuală sau de stres. O astfel de reacție este însoțită
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
conceputa pe baza unei conlucrări animate de cele mai bune intenții de ambele părți, exista - din păcate, nu arareori - abateri de la regula, din vina ambilor parteneri. 5.5.1. Premisele unor stări conflictuale din vina bolnavului a. Agresivitatea și dominanta afectelor - ca trăsături psihologice de baza generate de boala - pot contribui, alături de lipsa de educație ori de cenzura, la reacții deplasate ale bolnavilor, care devin revendicativi, uneori acuzatori, ca sa nu mai discutam despre conflictele cu alți bolnavi, iscate chiar pe culoarele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
anumit bolnav, dură cum este necesar ca el să evite o apropiere prea mare ce s-ar putea repercuta, în cele din urmă, asupra libertății sale profesionale. Oricum, funcția exercitată de către medic - și anume aceea de “receptor” al anxietății și afectelor negative ale bolnavului - trebuie să fie îndeplinită cu mult tact și într-un mod continuu (spre deosebire de situația din asistența ambulatorie, unde descărcările, catharsis-urile emoționale se realizau exploziv la interval mare de timp (în cursul vizitelor) ce permiteau reacumularea unei
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la adăpostul acelora pe care societatea, mod formal - statuar (medicul, de exemplu) sau prin presiunea normelor morale (familia) i-a instituit ca apărători ai intereselor bolnavului, angajați în procesul tratării (eventual vindecării) bolii; c. predominanta unor procese emoționale de tipul afectelor - acestea reprezintă “emoții primare, caracterizate prin mare intensitate, expansivitate, durată redusă, dezvoltare unipolară și exprimare mijlocită - prin comportament” (Popescu-Neveanu). Izbucnirile de plâns, furie sau chiar veselie sunt frecvent întâlnite la omul bolnav. În ceea ce privește relația cu S.P., ele pot fi o
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
efectivă cu cel îndurerat. Voi zice că m-am adaptat, m-am obișnuit cu faptul nou apărut astfel încât întâlnirea cu prietenul meu la ceremonia funebră se va desfășura sub auspiciile unui deja cunoscut. Atunci când orbul îmi răsare în cale, gândul, afectul și acțiunea mea se află sub incidența unei prospețimi de informare, unei noutăți brusc survenite. Când aflu de moartea celui drag prietenului meu, e drept că sunt inițial afectat de știrea întunecată, dar acțiunea mea filantropică nu se exercită imediat
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
preschimbarea omului în aliat sau dușman. Nici una dintre celelalte funcțiuni sau titlulaturi ale sale nu mai este viabil-activă într-o astfel de situație. Iar eu, la rândul eu, devenind inamic sau camarad pentru unii și alții, îmi redimensionez mentalul și afectul numai în raport cu aceste noi titulaturi. De asemenea, triumfătoare peste toate instrumentele acțiunii omului, devine unealta de ucis, arma. Ea provocă mintea umană să caute mereu alte perfecționări ale sale, mereu mai avansate forme mașinale de generare a crimei. Universul meu
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
central decât aceeași hologramă a feței adorate. Pentru mine, doar ea este investită cu importanța supremă drept imagine basoreliefică a unicei persoane ce contează primordial în sufletul meu sedus, persoana de care m-am îndrăgostit și despre care gândul și afectul cel mai lăuntric șoptesc în interioritate te iubesc. Această șoaptă îmi inundă conștiința, precum un potop ancestral de febrilități ce depășește și înfrânge orice baraj, orice autocorecție și stâpânire de sine în fluctuația spre exterioritate, în tendința către erupția prin
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de iubiri familiale aproape anonime, omenește cu nimic mai puțin intense pentru că stau mai jos în ierarhia poeziei (sau a societății homerice). Statornicia lumii pe ele se întemeiază, și nu doar ca forță germinativă, ci ca plenitudine de viață a afectului uman. Ecoul, cât o epopee de mare, al trăiniciei și patosului acestei legături este însăși Odiseea, povestea întoarcerii acasă, cu iubire, a unui soț la soția și la fiul lui. Pe de altă parte, atunci când principiul acestei iubiri este violat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
FAMILIA Familia este locul uceniciei intelectuale și morale a puiului de om, în care el învață să vorbească, să cunoască „pe celălalt”, să colaboreze și să-și asume răspunderi personale controlate. Familia înseamnă școală a sensibilității, a primelor emoții și afecte, ea îl învață pe copil să fie o ființă sensibilă, capabilă să înțeleagă, să aprecieze și să-și însușească valorile morale, estetice, intelectuale. Atât de dens prin conținutul relațiilor sale interne, mediul familial se descoperă și se lasă investigat în
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
irealității imediate”. Instalat în prezentul fugos și inconsistent, naratorul supune analizei fluxul de date, amintiri, imagini, stări subconștiente. Operația are ca efect impresia de irealitate a eului, văzut ca o mixtură hibridă, incoerentă, incertă, o sumă haotică de percepții, gânduri, afecte, viziuni, rememorări. Ireală îi apare și lumea exterioară, cunoașterea oferind doar adevăruri aparente, subiective. Manifestările vieții sociale amplifică până la halucinație senzația de artificial, de spectacol bizar, dominat de habitudini și convenții stupide, eșuat în absurd. De aici, conștiința dramatică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
sarcinile școlare (care presupune sarcini organizatorice, de comportament, de relaționare, de întrajutorare, de învățare, de evaluare, de autoevaluare), efectuarea temelor (prin monitorizarea frecvenței efectuării, meticulozitatea rezolvării acestora), igiena (aparatului locomotor, pielii, organelor de simț, vieții intelectuale, alimentației), nivelul afectiv (cu afectele statice - stări afective elementare, dispozițiile, emoțiile și afectele dinamice - sentimente, pasiuni) și implicarea familiei în viața școlii. Au fost intervievate 6 cadre didactice, învățători și diriginți, din mediul rural și urban, fiecare dintre aceștia având în clasa pe care o
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
de relaționare, de întrajutorare, de învățare, de evaluare, de autoevaluare), efectuarea temelor (prin monitorizarea frecvenței efectuării, meticulozitatea rezolvării acestora), igiena (aparatului locomotor, pielii, organelor de simț, vieții intelectuale, alimentației), nivelul afectiv (cu afectele statice - stări afective elementare, dispozițiile, emoțiile și afectele dinamice - sentimente, pasiuni) și implicarea familiei în viața școlii. Au fost intervievate 6 cadre didactice, învățători și diriginți, din mediul rural și urban, fiecare dintre aceștia având în clasa pe care o coordonează cel puțin 5 elevi, de gen feminin
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
de constrîngere și de tranzacție cu aproapele. Reprezentările sociale ale copilăriei, ale libertății și individualității ilustrează foarte bine faptul că anumite vîrste ale vieții sau referenții filosofici ai autonomiei în democrație sînt produse și procese foarte puternice, capabile să mobilizeze afectele și pasiunile, surse ale unor proiecte și ucenicii. Ele guvernează în mod special punctele de vedere ale părinților și profesorilor asupra deciziilor ce trebuie luate în fața copiilor și adolescenților. Aparența indiscutabilă a cunoștințelor comun acceptate asupra psiholgiei autentice a copiilor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ultimă oră etc.); Emblemele, în sensul durkheimian al termenului, drapelele și alte broderii sau simboluri ajută la mobilizarea lor. Nexus-urile, destul de apropiate de noțiunea de reprezentare, se diferențiază însă de aceasta în mod esențial prin atributele lor de mobilizatori de afecte și de acțiuni imediate și masive. "Nexus-ul seamănă destul de mult cu un vis", subliniază Rouquette: "Reprezentarea alimentează sau motivează dialogul, în timp ce nexus-ul rămîne întotdeauna în amonte: în general nu se discută" (ibid., p. 72). 2.3.2. Temporalitate, spațialitate și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]