1,552 matches
-
utiliza, fără teama de a greși prea mult, adjective precum: energic, exploziv, rezistent, expansiv, rapid, lent și antonimele lor. În mod obișnuit, temperamentul se referă la dimensiunea energetico-dinamică a personalității și se exprimă atât în particularități ale activității intelectuale și afectivității, cât și în comportamentul exterior (motricitate și, mai ales, vorbire). Strânsa legătură a acestui grup de însușiri cu aspectele biologice ale persoanei, în special legătura cu sistemul nervos și cel endocrin a fost observată de foarte multă vreme și întrunește
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
primul a avut o voință mai puternică și că a învățat timp de mai multe ore sau că are o pasiune deosebită pentru domeniul respectiv. Astfel de fenomene, care intră în sfera voinței în primul caz și în cea a afectivității în al doilea, trebuie diferențiate de aptitudini, acestea fiind strict funcții cognitive și psihomotorii. W. Stern face distincția dintre „dispozițiile de înzestrare” și „dispozițiile de orientare”. Primele, reprezentând aptitudinile, fac elevul capabil de a dobândi o anumită competență într-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
orfani sau abandonați, care se află în grija asistenței publice, cu toată atenția care li se acordă aici, le lipsește tocmai mediul afectiv familial. De aceea, din rândul acestora se detașează, uneori, copilul depresiv, descurajat, aflat în continuă căutare de afectivitate, de încredere și înțelegere din partea celor din jur. Familiile reconstituite din persoane divorțate, cu copii rezultați din căsătorii anterioare, vin de obicei cu principii și deprinderi de educație total diferite, fapt ce poate favoriza o atmosferă de nesiguranță și neliniște
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sinteză aferentă”. Apoi animalul înlocuiește o reacție cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
semantico-sintactici este utilizată când cuvântul apare datorită relațiilor dintre semnificații (cineva povestește cum lângă satul lor se află o ridicătură mare de pământ, ceea ce suscită imediat conceptul și denumirea corespunzătoare). W. Kintsch omite însă un factor de organizare a amintirilor: afectivitatea, relația unui obiect sau a unei ființe cu interesele, dorințele noastre, observată încă de W. Hamilton. Ne apare în minte și se află în legătură cu noi tot ceea ce are importanță, valoare pentru noi: pentru un afacerist sunt în relație toate eventualele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
De exemplu, un psihastenic spunea: „știu că ce spuneți e adevărat, rațiunea îmi spune că e adevărat, dar totuși nu mă pot convinge, mă îndoiesc!” Asemenea cazuri sunt însă foarte rare. Ceea ce se întâmplă frecvent este influențarea convingerilor de către motivație, afectivitate: judecățile devin subiective. Desigur, când e vorba de teoreme geometrice, nu e greu să fii obiectiv; situația se schimbă când faci aprecieri despre comportarea propriilor copii ori despre propria-ți competență profesională. Judecata adevărată, temelia cunoașterii, este cea fundamentată rațional
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
verbal. Înainte de a „traduce” și accepta rațional importanța unei demonstrații, spre exemplu, elevul are sentimentul importanței conținutului ce i se propune, transmis de către profesor concomitent cu mesajul verbal al demonstrației, dar decodificat mai rapid, cum s-a precizat anterior. Rolul afectivității nu trebuie neglijat și din alt considerent. S-a demonstrat experimental că informațiile recepționate pe un fond afectiv pozitiv sunt mai bine reținute, în timp ce un climat afectiv stresant (frică, neplăcere, efort excesiv etc.) facilitează uitarea; c. O comunicare complexă (CV
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În acest caz, eforturile se canalizează înspre disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul utilizează toate aceste motive ce apar cu o pondere variabilă de la un elev la altul, dar trebuie să cultive prin toate mijloacele motivațiile intrinseci. 5. Caracteristicile afectivității tc "5. Caracteristicile afectivit\ții " Tendințele, dorințele sunt însoțite, în permanență, de anumite trăiri pozitive sau negative pe care le denumim stări afective. Încercând o definiție, am putea spune că acestea sunt trăiri ce exprimă gradul de concordanță sau neconcordanță
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ființă sau lucru). Afectele 2 sunt într-o indisolubilă legătură cu trebuințele, tendințele și intențiile noastre. Ele oglindesc, în fiecare moment, situațiile prezente, rezultatele conduitei, în raport cu impulsurile, aspirațiile noastre. Multă vreme nu s-a făcut o separație între motivație și afectivitate. Singurul motiv pentru a le trata separat îl constituie faptul că unele fenomene afective, mai ales cele mai simple, deși implică atitudini, nu constituie factori care să inițieze acțiuni susținute. Dar cele mai complexe afecte, sentimentele și pasiunile, sunt principalele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întrucât predomină nevoia de excitare a stomacului, care primește un aliment bogat în grăsimi. d. V. Pavelcu scoate în relief și tensiunea, drept caracteristică a stărilor afective: dacă o tendință se transformă imediat în mișcare nu mai apare un afect. Afectivitatea, în ansamblul ei, are o funcțiune extrem de importantă: ea permite o reglare promptă și eficace a comportamentului. Într-o situație în care nu e timp de reflexie, reacționăm în funcție de afectul dominant, care poate fi salvator. Ceea ce nu înseamnă că ar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca în cazul celor materiale care se lovesc de limitarea firească a resurselor). Dată fiind importanța sentimentelor superioare, se pune problema modului în care putem favoriza constituirea de asemenea benefice forțe dinamizatoare la elevi. Apare problema factorilor determinanți ai dezvoltării afectivității, în general și a sentimentelor, în special. 7. Dezvoltarea afectivității tc "7. Dezvoltarea afectivit\ții " a. Un prim factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de viață
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
firească a resurselor). Dată fiind importanța sentimentelor superioare, se pune problema modului în care putem favoriza constituirea de asemenea benefice forțe dinamizatoare la elevi. Apare problema factorilor determinanți ai dezvoltării afectivității, în general și a sentimentelor, în special. 7. Dezvoltarea afectivității tc "7. Dezvoltarea afectivit\ții " a. Un prim factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de viață. Pentru gruparea tendințelor în structuri din ce în ce mai complexe este necesară o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
putem favoriza constituirea de asemenea benefice forțe dinamizatoare la elevi. Apare problema factorilor determinanți ai dezvoltării afectivității, în general și a sentimentelor, în special. 7. Dezvoltarea afectivității tc "7. Dezvoltarea afectivit\ții " a. Un prim factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de viață. Pentru gruparea tendințelor în structuri din ce în ce mai complexe este necesară o anumită tensiune. Când nu apare nici o barieră, nici o frustrare, tendințele se consumă imediat în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
doar un mijloc. Ea a devenit un nou motiv, unul predominant ce și-a câștigat o deplină autonomie. f. Observațiile de mai sus ne dau câteva repere importante privind formarea sentimentelor, fără a clarifica deplin mecanismul, perpetua devenire, complicare a afectivității. În orice caz se vădește că formarea sentimentelor este un proces asociativ, care are o slabă legătură cu dezvoltarea intelectuală. Ceea ce convinge un interlocutor, ceea ce îi câștigă adeziunea nu este atât logica unor argumente, cât atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
implicarea elevilor în învățare) și adaptarea (cât de rapid și bine răspund elevii cerințelor școlare). Luate împreună, este evident că observațiile lui Patterson, Brown, Gordon și Purkey au completat și prelungit perspectivele lui Maslow, Rogers și Combs privitoare la importanța afectivității în procesul educațional, relația profesor-elev și rolul imaginii de sine a elevilor. 4. Perspectiva umanistă. Principii fundamentale și sugestii de acțiunetc "4. Perspectiva umanist\. Principii fundamentale [i sugestii de acțiune" Educația umanistă pornește de la premisa că educatorii trebuie să le
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
detașare de probleme și un nivel ridicat de dinamism. Pentru înțelegerea conceptului de creativitate, Gruber și colaboratorii săi (1981, 1988; Gruber și Davis, 1988) au avansat un model de dezvoltare a sistemelor evolutive. De-a lungul timpului, scopurile, cunoștințele și afectivitatea unei persoane evoluează, amplifică deviațiile individuale și stimulează producția creativă. Transformările evolutive ale sistemului de cunoștințe au fost atestate de cazuri celebre, precum cel lui Charles Darwin și al concepțiilor sale despre evoluție. Scopurile se referă la o serie de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui Hyman (1964), capitolul de față tratează factorii proximi, contingenți și imediați ce influențează creativitatea. Lucrarea lui Hyman despre manipulare prin instructaj ne servește drept punct de plecare valoros, pentru a trata ulterior cercetarea experimentală a percepției și imagisticii, a afectivității și în cele din urmă a stimulării și atenției. Ultimele două secțiuni ale capitolului abordează cercetările operaționale semnificative și studiile experimentale de motivație intrinsecă. În concluzia capitolului revenim asupra problemei relevanței, analizăm dezavantajele cercetării experimentale, recomandăm unele direcții și teme
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de asemenea, percepția și imagistica creativă sau ceea ce Smith numește geneză perceptuală. Procesul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rol important deoarece presupune existența unui aspect general al creativității cu aplicabilitate în condiții naturale, unde activitățile creative sunt, de obicei, inițiate de indivizi. Alte procese lipsite de intenționalitate foarte semnificative au fost studiate în cercetările relației dintre creativitate și afectivitate. Afectivitate și creativitate Unele studii experimentale au fost concepute în scopul comparării sau evidențierii deosebirilor dintre anumite stări afective în raport cu fenomenul creativității (Isen, Daubman și Nowicki, 1987; Isen, Johnson, Mertz și Robinson, 1985; Vosburg, în publicațiile de specialitate). Alte cercetări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
important deoarece presupune existența unui aspect general al creativității cu aplicabilitate în condiții naturale, unde activitățile creative sunt, de obicei, inițiate de indivizi. Alte procese lipsite de intenționalitate foarte semnificative au fost studiate în cercetările relației dintre creativitate și afectivitate. Afectivitate și creativitate Unele studii experimentale au fost concepute în scopul comparării sau evidențierii deosebirilor dintre anumite stări afective în raport cu fenomenul creativității (Isen, Daubman și Nowicki, 1987; Isen, Johnson, Mertz și Robinson, 1985; Vosburg, în publicațiile de specialitate). Alte cercetări experimentale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să își exprime fanteziile, să inventeze sau să interpreteze simbolurile”, ci erau preocupați de situație, ignorându-și, astfel, sentimentele. Hoppe și Kyle au concluzionat că lipsa de imaginație a pacienților care au suferit comisurotomii era cauzată de alexitimie, adică lipsa afectivității. Pe baza studiilor efectuate cu diverse grupuri de subiecți, Hoppe și Kyle au formulat ipoteza conform căreia mulți indivizi relativ noncreativi întâmpină dificultăți similare, deși nu sunt provocate de intervenții chirurgicale, pe care le-au încadrat sub denumirea de comisurotomie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au relevat impactul tensiunii conflictuale și al provocărilor (Heinzen, 1989; James, 1995; Sheldon, 1995) și au sugerat prezența indicatorilor fiziologici ai stărilor afective în unele rezolvări creative de probleme (Jausovec și Bakracevic, 1995). Ar fi, evident, avantajos să determinăm rolul afectivității prin metode experimentale. Probabil că anumite stări afective inhibă în mod selectiv sau facilitează etapele esențiale ale procesului creativ (de pildă, stările depresive încurajează atitudinea critică) și că impactul afectivității rezultă din nivelul de stimulare senzorială sau din variația focalizării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Bakracevic, 1995). Ar fi, evident, avantajos să determinăm rolul afectivității prin metode experimentale. Probabil că anumite stări afective inhibă în mod selectiv sau facilitează etapele esențiale ale procesului creativ (de pildă, stările depresive încurajează atitudinea critică) și că impactul afectivității rezultă din nivelul de stimulare senzorială sau din variația focalizării atenției corelate stărilor afective. Vom aborda aceste posibile ipoteze în secțiunea următoare. Stimularea senzorială și atenția Stimularea senzorială se traduce frecvent în termeni fiziologici. Pe de altă parte, atenția este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Kogan și Pankove, 1972), ceea ce ne îndreaptă spre tehnicile operaționale utilizate în cercetarea experimentală. Experimentele operaționale Dezbaterea experimentelor operaționale în cadrul unui capitol destinat creativității poate părea surprinzătoare, deoarece perspectiva operațională în ansamblu pune accent pe aspectele vizibile ale comportamentului, iar afectivitatea, atitudinile și alte procese subiective, posibile elemente constitutive ale complexului creativ, au fost deja revizuite. Cu toate acestea, cercetarea operațională a dezvoltat o serie de metode utile în studiul creativității, iar din prisma metodologiei experimentale tradiționale cercetările elaborate și desfășurate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și generalizarea performanțelor diferă în funcție de tipul de problemă. Cele mai relevante studii experimentale au ca subiect geneza perceptivă (Smith, 1990; Smith și Van der Meer, în publicații periodice), formele preinventive (Finke, în publicații periodice), intuiția (Bowers et al., 1990) și afectivitatea (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1985). Dacă în cercetările experimentale enumerate ar exista un bias cu privire la orice aspect al fenomenului creativ, el ar implica procesele preconștiente, preverbale și afective. Între rezultatele experimentale s-au realizat și s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]