1,554 matches
-
jurnal, cu referire la primele amintiri ale tribulațiilor copilăriei) duce la apariția precoce a Animei. Orice femeie care lasă o impresie deosebită în viața unui bărbat estompează imaginea maternă, fie ea ideală sau malefică. Complexul matern se va reflecta în afectivitatea persoanei sub forma Animei, provocând reacții controversate față de subiectul proiectat, de la fascinație până la misoginie: În experiența afectivă a bărbatului acțiunea acestui arhetip (Anima, n.n.) se manifestă ca fascinație, supraevaluare și orbire, sau sub forma misoginiei de toate tipurile și intensitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
70): . într-o viziune pe care o consideră schematizată, autoarea stabilește trei mari categorii de factori: psihologici, biologici și sociali, în cadrul cărora apar și alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat (6, p. 64), factorii sociali
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în procesul de creație este mediată de climatul creativ. Un climat favorabil le poate stimula, în timp ce unul nefavorabil le inhibă. între factorii de personalitate cu impact deosebit asupra creatorilor, autorii includ și motivația: Multe dintre dimensiunile caracteriale sunt energizate prin intermediul afectivității. în 1946, Rene Zazzo (apud A. Munteanu, 17, p. 83) afirma: Fenomenul complex al creației cunoaște și o altă categorie de factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de afectivitate în primii ani de viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie. Simptomatologia de bază a tulburărilor autiste cuprinde: dificultăți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ramificată și numeroasă, conform uzanțelor unei anumite comunități, sau foarte restrânsă, cum se întâmplă în societățile moderne. în lumea contemporană s-a impus sistemul triadic, format din mamă, tată, copil/copii, în care funcționează trei principii: al autorității (tatăl), al afectivității (mama) și al rivalității (când sunt mai mulți frați). Influența acestui sistem minisocial, nucleoid, se exercită asupra copilului în direcția formării complexe a personalității sale, stabilindu-i, în paralel, și coordonatele valorice ale fondului său social. Această influență cunoaște modalități
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prilejul, am căutat să acord o atenție deosebită acestor copii, să desfășor cu ei activități individuale, dar și cu colectivul clasei, să manifest interes, să am o atitudine pozitivă față de ei și o relație bazată pe respect reciproc, colaborare și afectivitate. întotdeauna au fost încurajați în dorința de afirmare și autodepășire, în a avea un bun raport cu învățătura, o conduită civilizată, punctualitate, ținută decentă, și deseori mă așteaptă aclamând cu bucurie: „Vine Doamna!”, iar eu, din puținul meu, am mereu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
o dezvoltare normală. Inteligența este doar o aptitudine performantă și nimic altceva - s-a crezut și se mai crede că este suficient să fii deștept pentru a nu avea probleme, depresii sau fobii; însă, din fericire, nu este așa. Fără afectivitate sau emoții, fără calibrare homeostatică în adevăratul sens al cuvântului, fără empatie, o inteligență poate deveni insuportabilă nu numai pentru sine, ci și pentru ceilalți. Experiențele cu meditația transcendentală nu trebuie să ne mire și nici să ne facă să
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înșela; experiența sa ar fi putut fi iluzorie. Deci, în mod evident, premisa (2) este cea crucială. Au avut oamenii experiența lui Dumnezeu? Dacă problema experienței religioase rămâne sub semnul întrebării, tocmai datorită caracterului său irațional, mistic și încărcat de afectivitate, rămâne posibilitatea de a justifica credința în Dumnezeu pe baza unor argumente raționale. Această cale a fost aleasă de gânditorii teiști. Majoritatea teiștilor aduc obiecții împotriva fundamentării tezei realității lui Dumnezeu doar la nivelul experienței. Norman Geisler, identifică trei posibile
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
si cunoștințe, dar mai ales prin formarea gândirii, conturarea sferei afective și exersarea voinței, care condiționează formarea sistemului de personalitate. Dată fiind importanța învățării, în desfășurarea ei sunt implicate și celelalte procese și activități psihice (percepția, atenția, memoria, gândirea, motivația, afectivitatea etc.), între ele existând relații de interdependență: pe de o parte toate procesele și funcțiile psihice sunt antrenate în cadrul învățării, iar pe de altă parte ele însele sunt constituite și structurate prin actul de învățare. Deci, se poate spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
principal îl are gândirea, organizând percepția, atenția, memoria și imaginația ; în a doua etapă se realizează fixarea, consolidarea soluției unde rolul principal îl deține memorarea inteligentă. Tot timpul este însă necesară susținerea energetică a învățării, susținere realizată de motivație, voință, afectivitate și, la fel de necesară, este comunicarea dintre profesor și elev, care implică limbajul. În literatura de specialitate întâlnim două accepțiuni pentu noțiunea de învățare; în prima acceptiune, mai estinsă, învățarea este procesul prin care se achiziționează experiențe noi, se formează capacități
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: a) teste de dezvoltare individuală; b) teste analitice și calitative ale inteligenței; c) teste colective de inteligență; d) teste individuale verbale și de performanță. 9. Indicatorii de dezvoltare: a) vârsta biologică; b) vârsta de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
poate asimila gradului accentuat de handicap; 3. întârziere mintală severă și profundă (IQ sub 35) - poate fi asimilată cu forma gravă de handicap; b) tulburările pervazive 1 de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger; în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivității și activității, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; c) stările demențiale de diferite etiologii; în raport cu severitatea tulburării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; d) psihozele cu evoluție cronică defectuală (schizofrenia, boala afectivă primară etc.); sunt încadrabile
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
multe teorii, dintre care cele mai frecvent invocate sunt: a) teoria etiologică - explică natura deficienței mintale prin multitudinea de factori care o determină; b) teoria simptomatologică - definește deficiența mintală prin raportare doar la anumite procese și fenomene psihice: gândire, inteligență, afectivitate, voință etc.; în cadrul acestei teorii au existat mai multe curente: Ed. Seguin caracteriza deficientul mintal ca fiind un subiect lipsit de voință, curentul intelectualist accentua insuficiența mintală, nivelul mintal redus în definirea deficienței mintale, iar K. Lewin și L.S. Vîgotski
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eterogenității (H. Pieron), a heterodezvoltării (C. Păunescu), a incompetenței sociale (E.A. Doll), teza vâscozității genetice (B. Inhelder), teza inerției proceselor cognitive, teza rigidității structurilor cerebrale; d) teoria psihanalistă și psihosociologică - explică apariția deficienței mintale ca un efect al lipsei de afectivitate (în special din partea mamei) în primii ani de viață ai copilului, favorizând instalarea unei inhibiții accentuate la nivel talamic, prin lipsa unor stimuli afectivi și care pot produce o nedezvoltare structural‑funcțională a scoarței din cauza suprimării aportului de stimuli la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se bazeze nu numai pe rezultatele testelor de inteligență, ci și pe cunoașterea modului în care inteligența se structurează și acționează în cadrul întregului sistem al personalității (în evaluare și diagnostic trebuie utilizate și probe care vizează, pe lângă inteligență și componenta afectivității, comunicabilitatea, precum și componenta motivațională). 4.2. Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintaletc "4.2. Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintale" Depistarea și diagnosticul deficiențelor mintale cuprind patru coordonate principale: - examinarea medicală; - examinarea psihologică; - stabilirea nivelului intelectual; - identificarea componentelor neuropsihice și socioeducaționale apte
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
celelalte niveluri - reprezentare, memorie, atenție - asonanța este relativ totală, cu unele posibilități limitate în raport cu valorile biologice; - în ceea ce privește motivația, putem întâlni o motivație mai bine sau mai puțin organizată la nivel biologic; nu putem vorbi despre o motivație cognitivă sau intelectivă; - afectivitatea este nediferențiată, apar de regulă forme de afecte determinate de instinctele de bază sau de unele nevoi de apărare; - la nivelul comunicării se întâlnesc asonanțe de recepție, ca și la nivelul cogniției, esențializarea fiind cea mai afectată; propriu‑zis, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ușoară ; deficientul mintal întâmpină dificultăți în executarea unei activități datorate insuficientei atenții acordate instructajului, fiind tentat să treacă imediat la acțiune; tonul educatorului (persoanei care lucrează cu deficientul mintal) trebuie să fie calm, apropiat, deoarece apar frecvent manifestări de negativism. Afectivitatea afectivitatea este întotdeauna perturbată (din varii motive); se caracterizează printr-o imaturitate afectivă care face ca deficientul mintal de vârstă școlară să se manifeste ca un preșcolar sub aspectul emoțiilor și sentimentelor; manifestările emotive sunt exagerat de puternice în raport cu cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deficientul mintal întâmpină dificultăți în executarea unei activități datorate insuficientei atenții acordate instructajului, fiind tentat să treacă imediat la acțiune; tonul educatorului (persoanei care lucrează cu deficientul mintal) trebuie să fie calm, apropiat, deoarece apar frecvent manifestări de negativism. Afectivitatea afectivitatea este întotdeauna perturbată (din varii motive); se caracterizează printr-o imaturitate afectivă care face ca deficientul mintal de vârstă școlară să se manifeste ca un preșcolar sub aspectul emoțiilor și sentimentelor; manifestările emotive sunt exagerat de puternice în raport cu cauza care
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihomotrice; - dezvoltarea priceperilor și deprinderilor motrice de bază (mers, alergare, sărituri, echilibru, tracțiuni etc.); - dezvoltarea corespunzătoare a calităților motrice (forță, viteză, rezistență, îndemânare). Referindu‑se la psihomotricitate, A. De Meur (1981) a evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1986) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiție precisă, categorică și indiscutabilă, C. Păunescu a evidențiat că „psihologia demonstrează că actul motor stă la baza organizării cunoașterii și învățării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
terapia prin dans și ergoterapie. Al. Popescu arată în acest sens că terapia ocupațională propriu‑zisă cuprinde artterapia, ludoterapia, meloterapia, biblioterapia, terapia recreațională, cultura fizică medicală, ocupațiile ușoare ca lutterapia (diverse procedee de modelare a lutului), broderia etc., ce implică afectivitate, simț estetic, beneficiu economic (în plan secundar). Același autor face distincție între ergoterapie și alte activități de muncă efectuate de subiecți. El definește ergoterapia ca fiind terapia prin muncă remunerată și asigurată, pe cât posibil, pe bază de autofinanțare (se întâlnește
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
părți ale corpului; - formarea și dezvoltarea activităților motrice de manipulare a obiectelor și a abilităților de comunicare nonverbală; - formarea și dezvoltarea capacității de comunicare verbală (mișcările organelor fonatorii, coordonarea sunet - gest etc.); - formarea și dezvoltarea activității motorii de exprimare a afectivității (exprimarea de atitudini, emoții și sentimente prin gesturi); b) organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice, cu subnivelurile: - organizarea schemei corporale și a lateralității; - conduita și structura perceptiv‑motrice de culoare; - conduita și structura perceptiv‑motrice de formă; - orientarea, structurarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
producerea sunetelor; b) asocierea sunet‑cuvânt, coordonarea sunetelor în cuvinte și în mesaje cu semnificație; c) coordonarea sunet‑gest; d) coordonarea mișcărilor ochilor (progresiv stânga‑dreapta); e) coordonarea mișcărilor fine ale degetelor solicitate de actul grafic. 6. Activitatea motorie și afectivitatea: a) comunicarea de atitudini prin gesturi; b) comunicarea de sentimente prin gesturi; c) comunicarea de emoții prin gesturi. • Organizarea conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice 1. Organizarea schemei corporale și lateralitatea: a) conștientizarea propriei scheme corporale - recunoașterea și denumirea diferitelor părți
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.); - investigarea activității psihice (percepție, imaginație, atenție, memorie, gândire, limbaj, afectivitate etc.). 8. Evaluarea nivelului intelectual prin: - teste de dezvoltare individuală; - teste analitice și calitative ale inteligenței; - teste colective de inteligență; - teste individuale verbale și de performanță. 9. Indicatorii de dezvoltare: a) vârsta biologică; b) vârsta de dezvoltare: - mintală; - motorie; - a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Fratria .............................................................................................................................. Relațiile din cadrul familiei ................................................................................................... Condițiile materiale și confortul locuinței .............................................................................. Anamneza Evoluția sarcinii .................................................................................................................. Nașterea ........................................................................................................................... Evoluția și dezvoltarea copilului în primul an de viață ............................................................ Antecedente medicale ......................................................................................................... Starea actuală de sănătate ................................................................................................... Apariția tulburărilor de limbaj & etiologie ........................................................................... Examen psihologic IQ .................................................................................................................................... Gândirea ........................................................................................................................... Memoria ........................................................................................................................... Atenția .............................................................................................................................. Voința .............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) ............................................................................................. Temperament ..................................................................................................................... Aptitudini ........................................................................................................................ Psihomotricitatea ............................................................................................................... Comportamentul ............................................................................................................... Examen logopedic Aparatul fonoarticulator: - respirația .................................................................................................................. - sistemul labio‑comisural ............................................................................................. - aparatul dentar ......................................................................................................... - maxilarele .................................................................................................................. - limba ........................................................................................................................ - palatul dur ............................................................................................................... - cavitatea nazală ......................................................................................................... - cavitatea faringo‑laringiană .......................................................................................... Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]