2,420 matches
-
apropiere de autostrada - 7. După unire cu mai multe pâraie dintre care mai important este Moorbek, traversează localitățile Bönningstedt, Ellerbek și Rellingen de aici i se trage numele de „Rellau”. La sud de Rellingen se îndreaptă spre Pinneberg, primește apele afluentului Düpenau și la Pinneberg se varsă în Râul Pinnau.
Mühlenau (Rellau) () [Corola-website/Science/313110_a_314439]
-
numar de 2.064 locuitori. Din punct de vedere geografic formele de relief întâlnite pe teritoriul localității sunt de dealuri cu înălțimi care variază între și zona de lunca a râului Olteț aflat în vestul localității, rău ce colectează toți afluenții torențiali de pe teritoriul comunei. Râul Olteț care izvorăște din munții Căpățânei intra pe teritoriul comunei în punctul Anini unde se unește cu râul Cerna și străbate comună de la nord la sud. Aprovizionarea cu apă potabilă se face din izvoare naturale
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i în Valea Lăpușnei; care împreună cu Gâtea și Meșterița pe dreapta, Sebeșul pe stânga, croiesc frumosul drum și dau naștere
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Centrală, inundații au afectat zeci de localități din Austria, Belgia, Franța, Germania, Republica Moldova și România. Președintele François Hollande a declarat stare de catastrofă naturală în câteva localități din centrul Franței. Premierul Manuel Valls a vizitat orașul Nemours, inundat de un afluent al Senei. 10.000 de oameni au rămas fără curent electric și 3.000 au fost evacuați din centrul orașului. De la începutul intemperiilor, 20.000 de oameni au fost evacuați și duși la adăpost de către serviciile de salvare. La Paris
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
Timofti a declarat ziua de 3 iunie zi de doliu național în Republica Moldova, în memoria echipajului elicopterului SMURD. În perioada 2-3 iunie, hidrologii au instituit cod roșu de inundații pe râurile din bazinele hidrografice: Râul Negru (județele Harghita și Covasna), afluenții din bazinul superior și mijlociu al Bistriței (județele Suceava, Harghita și Neamț), Trotuș (județele Harghita, Neamț și Bacău), Putna (județul Vrancea). Inundațiile au afectat șapte județe ale țării, majoritatea în nord-est. Aici, viiturile au inundat sute de case, peste 200
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
sau Râul Borozel este un curs de apă, afluent al râului Crișul Repede. Cursul superior al râului, amonte de confluența cu râul Răchita este adesea denumit Râul Șeran. Depresiunea este străbătută de râul Borod, afluent de dreapta a Crișului Repede care dezvoltă un bazin hidrografic cu o suprafață de
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
sau Râul Borozel este un curs de apă, afluent al râului Crișul Repede. Cursul superior al râului, amonte de confluența cu râul Răchita este adesea denumit Râul Șeran. Depresiunea este străbătută de râul Borod, afluent de dreapta a Crișului Repede care dezvoltă un bazin hidrografic cu o suprafață de 116 Km² și care are o lungime de ~14 km și care își culege apele începând de la poalele Munților Pădurea Craiului și de pe versanții sudici ai
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
apele începând de la poalele Munților Pădurea Craiului și de pe versanții sudici ai munților Plopiș și terminând la vărsarea sa în Crișul Repede în localitatea Gherghie. Partea de Est a depresiunii este drenată de valea râului Borod și de principalul său afluent Răchita care izvoresc de pe versanții sudici ai Plopișului. Deasemeni mai primește afluentul Chicera, iar mai în aval primește râul Cetea care izvorește din dealurile de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
munților Plopiș și terminând la vărsarea sa în Crișul Repede în localitatea Gherghie. Partea de Est a depresiunii este drenată de valea râului Borod și de principalul său afluent Răchita care izvoresc de pe versanții sudici ai Plopișului. Deasemeni mai primește afluentul Chicera, iar mai în aval primește râul Cetea care izvorește din dealurile de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
de șiroire, ravenare, solifluxiune, alunecări de teren. Astfel de fenomene se întâlnesc frecvent pe Dealul Filipilor constituit în special din soluri argiloase pe care în perioadele ploioase se observă foarte des procesul de șiroire și ravenare. În localitatea Cornițel pe afluentul văii Borod, valea Chicera, care prezintă în cursul superior în amonte de confuența cu valea Borod o albie adâncă mărginită de versanți cu altitudini mai mari decât cei din cursul superior al văii Borod, se întâlnesc alunecări de teren. De
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta are o suprafață de 28 ha și reprezintă un șleau de câmpie de tip cereto-gârniteț. Aria naturală se află în vestul satului Valea Bujorului din comuna Izvoarele, județul Giurgiu, în bazinul pârâului Ismar, afluent de dreapta al Câlniștei. Deși situată în Câmpia Burnazului, ca și rezervația Comana, pădurea Manafu dispune de condiții de mediu ușor diferențiate. Astfel, solurile aparțin grupei cernoziomurilor argiloluviale, pe alocuri apărând insule de soluri freatic-umede, care explică existența insulelor de
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
prezintă instantanee din viața variată a Romei din timpul împărăților Domițian, Nerva și Traian. este considerat a fi creatorul epigramei moderne. Marțial s-a născut în orășelul Bilbilis (azi Calatayud) în Spania de nord, pe malurile râului Salo (azi Xalon), afluent al Ebrului. Data nașterii nu se cunoaște exact, poate fi însă situată între anii 38 și 41. A urmat în orășelul natal școala tradițională a gramaticului și cea a retorului. În anul 64 vine la Roma unde se bucură de
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
cu câteva pâlcuri de pădure răzlețe, majoritatea terenului fiind utilizat pentru agricultură sau pășunat. Satul are forma literei "U" cu baza la șoseaua DJ151 Luduș - Sărmașu și cu brațele înspre vest. Partea sudică a satului este situată pe valea unui afluent al râului Pârâului de Câmpie, fiind mai bogată în surse de apă. Partea nordică, sărăcăcioasa în resurse de apă, beneficiază de un sistem de instalații de apă curentă introdus înainte de 1989. Se învecinează cu orașul Sărmașu în nord 4 kilometri
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 084), localitatea apare sub numele de „F. (Felsö) Suk”. Localitatea s-a extins în 1966 prin unirea satului Jucu de Sus cu satul Jucu de Jos. La Jucu de Sus, la confluenta Văii Sărații (afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de marne
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
de 3590 km2 și o lungime de 130 km, iar la ieșirea din județ o suprafață de 3740 km2 și respectiv lungimea de 177 km. Panta medie a râului pe sectorul aferent județului este de l,65 %. Cel mai important afluent al Argeșului este Dâmbovița care are la intrarea în județ o suprafață de bazin de 636 km2 și o lungime de 67 km, iar la ieșire o suprafață de bazin de 1120 km2 și o lungime de 157 km, confluența
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
km, iar la ieșire o suprafață de bazin de 1120 km2 și o lungime de 157 km, confluența cu Argeșul fiind însă în afara județului Dâmbovița. Interfluviul dintre Dâmbovița și Ialomița este drenat, în zona de câmpie de Colentina și Ilfov, afluenți ai Dâmboviței, cu care se unește în județul Giurgiu. Un alt afluent important al râului Argeș este Sabarul, care își culege apele de pe teritoriul județului Dâmbovița și pe care îl părăsește în apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafață de
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
o lungime de 157 km, confluența cu Argeșul fiind însă în afara județului Dâmbovița. Interfluviul dintre Dâmbovița și Ialomița este drenat, în zona de câmpie de Colentina și Ilfov, afluenți ai Dâmboviței, cu care se unește în județul Giurgiu. Un alt afluent important al râului Argeș este Sabarul, care își culege apele de pe teritoriul județului Dâmbovița și pe care îl părăsește în apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafață de bazin de 740 km2 și o lungime de 65 km. Partea de
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
Dâmbovița și pe care îl părăsește în apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafață de bazin de 740 km2 și o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a județului este drenată de râurile din zona superioară a bazinului Neajlov, afluent al Argeșului, cu care confluențează în județul Giurgiu. Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul județului între 20 l/s*km2 în zona înaltă a Munților Bucegi și 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
luptă. Clima caracteristică comunei Belcești se încadrează în tipul de climă temperat-continentală de nuanță excesivă, specifică Podișului Moldovei. Hidrografic teritoriul comunei este cuprins în sectorul mijlociu al râului Bahlui,pe teritoriul comunei Bahluiul are o lungime de 15,3 km. Afluenții pe care Bahluiul îi primește în sectorul Belcești sunt Gurguiata, Izmana (Pârâul lui Tomiță; ale cărui ape colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor, dispensar și S.M.A.), Coada Râpei ( La Dracea sau Râpa Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Teghii (reședința), Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , în Munții Penteleu și Munții Vrancei. Comuna grupează mai multe sate de munte de pe malurile Bâscăi Roziliei, și ale afluenților ei, Bâsca Mare și Bâsca Mică. Atestate documentar începând cu secolul al XVI-lea, aceste așezări din zona de graniță între Moldova, Transilvania și Țara Românească au fost înființate pe de o parte de moșnenii din Sibiciu, care au deținut
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
practice turismul, dar această ramură a intrat în declin odată cu venirea perioadei comuniste, iar astăzi doar câteva pensiuni încearcă să valorifice potențialul turistic. Comuna este cea mai nordică din județul Buzău și ocupă mare parte din bazinul Bâscei Roziliei, cu afluenții săi Bâsca Mică și Bâsca Mare. Cu o suprafață de , ea este cea mai întinsă comună din județ și a treia ca suprafață din România. Zonele locuite permanent sunt cele din vale, din sudul comunei, în timp ce teritoriul se extinde mult
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
este râul Bâsca Roziliei, în jurul căruia se concentrează localitățile comunei. El se formează din confluența râurilor Bâsca Mică (dinspre est) și Bâsca Mare (dinspre vest); confluența lor fiind în punctul denumit "Piatra lui Vișan", în apropiere de satul Varlaam. Alți afluenți importanți ai Bâscăi Roziliei sunt Tega, de la care vine numele comunei și localității de reședință și râul Tainița, pe văile cărora se află principalele zone populate. Comuna cuprinde localitățile de pe valea Bâscăi Roziliei, cu excepția satelor Cașoca și Vinețișu (ce aparțin
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
mare decât Olanda sau Danemarca. Situată la frontiera de sud, se învecinează cu Spania și micul Principat Andorra. Relieful este dominat în partea sudică de Pirinei, iar în partea nordică de Masivul Central. Principalul rău este Garonne cu cei patru afluenți Gers, Ariège, Lot și Târn. Orașul Toulouse este unul dintre cele mai dezvoltate orașe franceze, aici aflându-se un număr mare de facilități de producție în domenii de vârf: Airbus și EADS în aeronautică zboruri cosmice fiind două dintre reprezentantele
Midi-Pirinei () [Corola-website/Science/301026_a_302355]
-
o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Câmpuri (reședința), Fetești, Gura Văii, Rotileștii Mari și Rotileștii Mici. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Bacău, pe valea râului Șușița, în zona unde acesta primește afluenții Cremeneț și Dracea Mică. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre vest de Soveja și Tulnici și spre sud-est de Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Din acest drum se ramifică la Câmpuri
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
important centru de dispersie a apelor către Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Se distinge fluviul Loire cu un bazin a cărui suprafață este de circa 120.000 km pătrați (aproximativ 1/2 din suprafața României), iar lungimea depășește 1000 km. Principalii săi afluenți dinspre Masivul Central Francez sunt Allier, Cher, Indre și Vienne. Alte râuri ce își au izvoarele în această unitate derelief sunt Dordogne (cu afluenții Corezze, Cere și Dronne), Lot și Tarn, ultimele două vărsându-se în fluviul Garonne.Partea estică
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]