3,174 matches
-
sale. Dar și zeului tămăduirii, Esculap, i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu-Bai). Istorie și arheologie Așadar, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului , râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică bogată în ape minerale și termale ,construind aici castrul roman GERMISARA (toponimic de origine dacică moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ-cald iar
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
colonizarea cu populație loială adusă din alte zone ale imperiului. Administrația austriacă a ridicat așezarea la rang de târg, în 1794, apoi la rang de oraș, în 1866. Orașul se întinde tot mai mult pe râul Moldova și pe văile afluenților. După ce au fost impuse legile administrative ale statului imperial , s-a creat un aparat fiscal și de control extrem de riguros, care a justificat expresia potrivit căreia în Bucovina „jugul de lemn al otomanilor a fost înlocuit cu jugul de fier
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
adăugate cartierele Göllsdorf, Hausen ob Rottweil Feckenhausen, Neufra, Neukirch si Zepfenhan etc. formând astfel, orasul nou. Aceste cartiere rezidențiale au fost zone cu statut privat având nume proprii, ale marilor personalități cu renume, care au locuit în timpul dinastiei Hohenstaufen. Neckar, afluent al Rinului, este principalul râu care străbate orașul Rottweil. Izvorăște în apropierea orașului Villingen - Schwenningen din Padurea Neagră, Landul Baden-Württemberg. Izvorul se află la o atitudine de 706 m deasupra nivelului mării și străbate un drum lung, de 367 km
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
Padurea Neagră, Landul Baden-Württemberg. Izvorul se află la o atitudine de 706 m deasupra nivelului mării și străbate un drum lung, de 367 km, pâna se varsă în fluviul Rin. Un alt râu care străbate orașul Rottweil este Prim, un afluent în dreapta Neckarului, care izvorăște din Balgheim, Tuttlingen. Numit în antichitate Primus, râul Prim are o lungime de 21 de kilometri și se varsă in Neckar. Principalele localități care sunt străbătute de râul Prim sunt: Balgheim, Aldingen, Spaichingen, Rottweil. Istoria orașului
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
aiurea și a vizat istoria oamenilor și a așezărilor, a resurselor naturale existente care sunt temeiul dar și înlesnesc dezvoltarea comunităților, diversitatea preocupărilor, care grăbesc, evaluează și fructifică benefic natura schimburilor intra și intercomunitare, etc.. Așezări precum Rucărul, Dâmbovicioara prin afluentul cu același nume, Podul Dâmboviței, Dragoslavele, situate în perimetrul bazinului superior al râului Dâmbovița și-au legat propria evoluție istorică, socială, economică și culturală de performanțele peisagistice (atractivitate, amenajament, diversificarea ofertei turistice și nu numai), bogăția resurselor zonei (pădurile de
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
capacitatea oamenilor de a valorifica în mod superior frumusețile dăruite de Dumnezeu acestor pământuri. Hărți și însemnări despre Valahia de pe la 1560 și-apoi din secolele următoare (întocmite de cărturari sau pur și simplu călători străini) menționează deopotrivă râurile, munții, văile afluenților, așezările și bogățiile acestui areal geografic al Cheilor Dâmboviței. Români sau străini, toate sursele ortografiază și au etimologii de sorginte latinească, chiar dacă denominațiunile sunt îmbrăcate în straie străine, slavonă, chirilică veche, anglo-saxonă, greacă, etc. Ele denotă elocvent originea latină a
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
dar și a turistului de rând. Într-o sinteză trebuincioasă pentru întreprinderea noastră publicistică, să redăm totuși „scheletul” tematic (pentru care am dat mai sus vagi generalități), lăsând intenționat la urmă esența expunerii propriu-zise: Râul Dâmbovița este cel mai lung afluent al Argeșului și izvorăște prin Valea Vladului din Munții Făgăraș (vârful Bratila, 2274 m) și prin părâul Boarcăsu din Munții Leaota (vârful Piscanu, 2383 m). După un curs cu direcția vest-est între masivele Făgăraș și Piatra Craiului la nord și
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
Craiului la nord și Iezer-Păpușa la sud, Dâmbovița se orientează spre sud-est formând cheile de la Plaiul Mare, înainte de a pătrunde în depresiunea Podu Dâmboviței. Lungimea totală de la izvoare la vărsare este de 237 km iar suprafața bazinului de unde își colectează afluenții este de aproape 3000 de km pătrați. Aceștia fac parte în majoritate din cursurile colectate de pe teritoriul Parcului National P.C., cele mai însemnate fiind Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, V.Tămașului, V.Largă, în amonte și, mai jos Dâmbovicioara, V.
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
pătrați. Aceștia fac parte în majoritate din cursurile colectate de pe teritoriul Parcului National P.C., cele mai însemnate fiind Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, V.Tămașului, V.Largă, în amonte și, mai jos Dâmbovicioara, V.Cheii, V. Ghimbavului, Roghina și Râușorul, afluentul principal care străbate Rucărul de la nord la sud.. De la Sătic (prima așezare în amonte și care este sat aparținător Rucărului) urmează Cheile Mari ale Dâmboviței, care curge „înghesuit” între pereții de stâncă cale de 2-3 km, pentru a se elibera
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
ar devenii în anii noștrii un sport căutat . Amenajarea, pe anumite porțiuni ale Bistriței, folosirea bărcilor cu vâsle și chir cu motor, ar contribui pe deoparte la cunoașterea naturii coborând din Munții Rodnei și străbătând pe cursul apei ,,Bistrița Aurie'', afluenților care o îmbogățesc de-a lungul străbaterii prin orașele ,și satele care o însoțesc. În acest mod, turiștiii vor putea cunoaște marele tezaur cultural român.Nu puține sunt satele de lângă Bistrița care adăpostesc Biserici de lemn , Mânăstiri și Case unde
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
Kiev. De asemenea, ne-a vorbit despre cariera de piatră de la Brănești, piatră numită de localnici „codeleț”, despre cramele de la Cricova. Situl arheologic de la Orheiu Vechi se află într-un amfiteatru natural de mare frumusețe format pe malul râului Răut, afluentul drept al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni, în raionul Orhei. Este unul din cele mai importante situri culturale ale Republicii Moldova, impresionant atât prin peisajul unic format de Valea Răutului, cât și sub raport arheologic, arhitectonic, religios, etnografic. Apele râului Răut
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
inaugurate în anul 1963. Interesant este faptul ca noua mină își avea cota zero chiar lângă albia râului Valea Mare, care traversează orașul Moldova Nouă, și care după confluența cu râul Boșneag, în chiar centrul vechi al orașului, formează un afluent al Dunării. Am menționat amplasarea interesantă ca soluție, fiindcă gurile de mină sunt amplasate cât mai departe de râuri, pentru a se evita riscul inundării accidentale din apele pluviale, referitor la puțuri amplasate în acest fel. Am făcut această precizare
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > MEMORIA GREU INCERCATĂ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Razele sorelui de dimineață mângîie „Orașul florilor”, Timișoara, centru industrial, științific și cultural situat pe malurile canalului Bega, afluent pe stânga al Tisei, care izvorăște din munții Poiana Ruscăi. Prima mențiune documentară a cetății Timișoara datează din anul 1212; distrusă în timpul invaziei tătare, a fost refăcută treptat. Printre monumentele mai importante ale orașului sunt: castelul Huniazilor, datând din secolele
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
dus spre bucuria vecinilor. Cei doi domni se înfruntă cu ostile în trei rânduri: noiembrie l637, când Vasile Lupu se îndreaptă spre Țara Româneasca cu intenția de a-l izgoni pe Matei Basarab. Lupta dându-se pe râul Râmna, un afluent al Siretului, după cinci zile de încleștri, victoria nefiind hotărâtă... În cele din urmă triumfă oastea Țării Românești. A doua luptă a avut loc în satul Nenișori, pe malul apei Prahovei și la Ojogeni, când armata lui Vasile Lupu atacă
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
F.F. Solyom în lucrarea Zsil Völgy (Valea Jiului) pag. 79. Rezultă deci că străbunii celor din Petrila ar fi mărgineni veniți din părțile Sibiului, așezați aici peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
atestă că cneazul Muzsina din Densuș și-a făcut de vânzare posesiunile sale din Valea Jiului, dintre care unul cu denumirea de „Sylotena” (Radu Popa - Țara Hațegului, pag. 71). Poate fi vorba despre o localitate azi dispărută, aflată pe râul Taia, afluent al Jiului Transilvan. Cu trei sferturi de veac mai târziu, la 18 ianuarie 1493, printr-un document, regele Ungariei Vladislav al II-lea, ținând seama de serviciile aduse sfintei coroane regale, a dăruit nobilului Mihail Kendeffi din Râu de Mori
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
este alimentat de două izvoare puternice, dar valea Ciofului vine ca o continuare a două văi mai mici cea din Lăcuț venit dinspre Uncești și valea Caprei. Acest pârâu străbate întregul sat Petia iar înainte de podul Petiuței primește un alt afluent, pârâul Gropii alimentat de izvorul Șipoțelului. La ieșirea din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
două văi mai mici cea din Lăcuț venit dinspre Uncești și valea Caprei. Acest pârâu străbate întregul sat Petia iar înainte de podul Petiuței primește un alt afluent, pârâul Gropii alimentat de izvorul Șipoțelului. La ieșirea din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte denumiri cum ar fi; Țintei care primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
Lăcuț venit dinspre Uncești și valea Caprei. Acest pârâu străbate întregul sat Petia iar înainte de podul Petiuței primește un alt afluent, pârâul Gropii alimentat de izvorul Șipoțelului. La ieșirea din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte denumiri cum ar fi; Țintei care primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei curge spre SV trecând prin satul
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte denumiri cum ar fi; Țintei care primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei curge spre SV trecând prin satul Țarna Mare, are o lungime de peste 6 km și se varsă în Șomuzul Mare. Aceste ape sunt destul de mici fiincă unele dintre ele seacă pe timp secetos. Normal ar
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
eutrofizat Da 10445.9 20.1 19 Misca Poate deveni eutrofizat Da 7649.9 12.0 11.3 Rachita Poate deveni eutrofizat Da 11487.4 19.4 18.3 Seran Poate deveni eutrofizat Da 8854.1 17.5 16.5 BORȘ 27631 CCEl-Oradea - prel. din Crisul Mic - vars. in Crisul Repede + Afluent Neeutrofizat Nu 10382.1 22.7 43.4 52.3 Crisul Mic Neeutrofizat Da 3864.9 20.7 47.6 BRATCA 27686 Beznea Neeutrofizat Nu 9492.7 16.7 134.2 12.4 Borod (Borozel) Poate deveni eutrofizat Da 3706.7 5.8 4.3 Bratcuta Neeutrofizat Nu 13709.0 33.9 25.3 Crisul Repede Neeutrofizat
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
Da 7658.9 14.7 34.7 Valea Nesecata Neeutrofizat Da 3347.0 2.0 4.7 GIRIȘU DECRIȘ 29467 canal Colector - prel. din Crisul Repede - vars. in Crisul Negru + Afluenti Neeutrofizat Nu 5601.5 36.9 44.8 82.3 CCE1-Oradea - prel. din Crisul Mic - vars. in Crisul Repede + Afluent Neeutrofizat Nu 6817.8 82.3 Crisul Repede Neeutrofizat Nu 7868.2 82.3 HIDIȘELU DE SUS 29519 Hidisel Eutrofizat Nu 10139.3 25.9 90.8 28.6 Tasad (Valea Mare) Neeutrofizat Da 4619.9 14.4 15.9 Valea Nesecata Neeutrofizat Da 554.3 0.8 0.9 Valea Noua (Valea cea
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
cea Mare) Neeutrofizat Nu 9163.5 9.3 6.6 TOBOLIU 32201 Alceu Neeutrofizat Nu 4334.7 9.4 43.2 21.7 canal Colector - prel. din Crisul Repede - vars. in Crisul Negru + Afluenti Neeutrofizat Nu 8076.6 21.7 CCE1-Oradea - prel. din Crisul Mic - vars. in Crisul Repede + Afluent Neeutrofizat Nu 10345.6 33.8 78.3 CPE2-Ant - prel. CPE1-Oradea - vars. in Crisul Negru + Afluenti Neeutrofizat Nu 3651.2 78.3 Crisul Repede Neeutrofizat Nu 7956.1 78.3 TULCA 31841 Ciumeghiu Neeutrofizat Nu 2949.9 4.8 57.5 8.4 Culiser Neeutrofizat Nu 13944.0 80.7 Der. Culiser - capt
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
deveni eutrofizat Da 10445.9 20.1 19 Misca Poate deveni eutrofizat Da 7649.9 12.0 11.3 Rachita Poate deveni eutrofizat Da 11487.4 19.4 18.3 Seran Poate deveni eutrofizat Da 8854.1 17.5 16.5 BORȘ 27631 CCE1-Oradea - prel. din Crisul Mic - vars. in CrisulRepede + Afluent Neeutrofizat Nu 10382.1 22.7 43.4 52.3 Crisul Mic Neeutrofizat Da 3864.9 20.7 47.6 BRATCA 27686 Beznea Neeutrofizat Nu 9492.7 16.7 134.2 12.4 Borod (Borozel) Poate deveni eutrofizat Da 3706.7 5.8 4.3 Bratcuta Neeutrofizat Nu 13709.0 33.9 25.3 Crisul Repede Neeutrofizat
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
Neeutrofizat Da 7658.9 14.7 34.7 Valea Nesecata Neeutrofizat Da 3347.0 2.0 4.7 GIRIȘU DE CRIȘ 29467 canal Colector - prel. din Crisul Repede - vars. in CrisulNegru + Afluenti Neeutrofizat Nu 5601.5 36.9 44.8 82.3 CCE1-Oradea - prel. din Crisul Mic - vars. in CrisulRepede + Afluent Neeutrofizat Nu 6817.8 82.3 Crisul Repede Neeutrofizat Nu 7868.2 82.3 HIDIȘELU DE SUS 29519 Hidisel Eutrofizat Nu 10139.3 25.9 90.8 28.6 Tasad (Valea Mare) Neeutrofizat Da 4619.9 14.4 15.9 Valea Nesecata Neeutrofizat Da 554.3 0.8 0.9 Valea Noua (Valea cea
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]