490 matches
-
Ofițerul medical-șef păli. — Vorbești cu mine? întrebă demn. Dacă e așa, cred că ar trebui să te abții până aflii care e starea sănătății mele! — Dă-te, urlă brigadierul. Mișcă-te, mișcă-te, mișcă-te și mută-ți lucrurile afurisite. Acum! — Unde pleci? îl întrebă domnul Gupta. — Lasă discuțiile... Suntem în întârziere, nu vezi? se răsti la el brigadierul. — Din cauza problemelor de sănătate, am fost obligat să îmi iau un concediu de odihnă și să merg la Kasauli. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
adevăr să-l suporte? Păi, o să-l bată bine cu un băț. Chiar atunci dubița reapăru. Își ridică din nou pachetul. Și apoi... Ce! Făcu o curbă curată, ca de cărăbuș, și dispăru din nou! — La naiba cu dubița aia afurisită, urlă brigadierul. În mod sigur, așa ceva nu se putea întâmpla aievea. Numai că, iar și iar, ivindu-se uneori în fața lor și alte ori în spatele lor, dispărând pe străzi lăturalnice, apoi reapărând, era acolo dubița cu înghețată! — O să-l împușc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
un scrâșnet ascuțit de frâne. Șoferul unei camionete Îl Înjură pe Fima și țipă: —Ești În toate mințile? Fima medită o clipă la asta, se cutremură cu Întârziere și mormăi prostește: —Scuze. Îmi pare rău. Iartă-mă. Șoferul strigă: Idiot afurisit, ai mai mult noroc decât minte. Fima cugetă și la asta, iar când ajunse pe celălalt trotuar era deja de acord cu șoferul. Și cu Yael, care hotărâse să nu-i nască un fiu. Și cu posibilitatea să fie călcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în care să susțină că Hermann van Pels nu e un hoț? Era un bărbat care îl dădea în judecată pe Otto și chiar dăduse și anunț în ziare. Văzusem și eu anunțul și citisem despre proces. Era o treabă afurisită și nu aveam de gând să mă încurc cu asta. Dar mai erau și alte metode. O declarație publică din partea lui Otto. O dezmințire înainte de film. Un paragraf în programele pieselor din toată lumea. Am terminat scrisoarea, am pus-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
apucă arma și trase. Raza ucigașă pulsă, lovindu-se de perete, chiar lângă Grosvenor. Acesta reuși totuși să-l dezarmeze pe agresor, doborându-l cu un pumn. Omul - un partizan al lui Kent - îi aruncă o privire rea, mârâind: - Spion afurisit! O să-ți arătăm noi ție! Deși intrigat de purtarea bizară a individului, Grosvenor merse mai departe, dar pe măsură ce se apropia de secția de nexialism, simțea că-i sporește neliniștea. Dacă un chimist putea fi stimulat atât de ușor să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
conducerea Teatrului curții, iar Karl August Böttiger devenea, la propunerea lui Herder, director al gimnaziului Ernestine. Cine e Karl August Böttiger? Un domn interesant, care era, se pare, un foarte bun cunoscător al Antichității, un arheolog pasionat și un jurnalist afurisit. De fapt, unii ar băga mâna în foc că e primul ziarist de scandal al Germaniei. Era amic și admirator al lui Goethe, dovadă că lui i-a citit scriitorul pentru prima dată Hermann și Dorothea. Însă amiciția are și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
și a fluturat brațele Într-un cerc deasupra capului, noua Republică revoluționară Indonezia. Iar tu o să fii unul dintre noii ei eroi, un adevărat revoluționar, ca mine. — Tu? a exclamat Adam. Eu? Coastele au reînceput să-l doară, un junghi afurisit care la fie care respirație cobora pe o parte a corpului. Se simțea obosit și n-avea nici un chef să fie revoluționar. Tot ce voia era să se Întoarcă acasă, oriunde ar fi fost aceasta. — Da, i-a răspuns Din
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în promoroacă, Mini se uită la casa din față, pe care n-o vedea desigur, și la birjar, care, frecîndu-și labele înmănușate cu colțuni de lână cafenie, privea hodinit la ea ca și cum ar fi văzut străvezind ceva soare prin gerul afurisit... și Mini surâdea mereu mai destins, încălzind mai tare clipa ridigă. ... Da! tot atunci se împrietenise cu buna Lina ... și enigma ei părea birjarului limpede deplin, deoarece gura lui lată avea strâmbătura bucuroasă a cuiva care privește un om fericit
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
le fug ochii după una și alta. Și de Virgil al meu se legase una de la serviciul lui, dar ți-am luat-o în șpăngi de i-a trecut pofta imediat. — Zău? — Eu nu-s ca tine blândă. Sunt mai afurisită. Nu mă las călcată în picioare. — Au, Claudia, cât de mult te-ai schimbat! Bine că ești așa. — Crezi că este ușor să lucrezi de dimineața până seara în întreprindere, să răspunzi deatâtea lucruri, să dai socoteală în permanență de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mandarine, ce are la îndemână, pe care le culeg din zăpadă și le mănânc făcându-i în ciudă. Înseamnă că dragostea vă cam prinde în mreje? — Ce dragoste? Că ne adresăm unul altuia toate preiorativele din lume: nebună, toantă, maimuță, afurisită, căpoasă și câte și mai câte... — Și ce zice? — Mi le-ntoarce la fix: nebun, tont, maimuțoi, afurisit, căpos. — Ha! Ha! Ha! Ai dat de dracu! Nu se lasă păgubașă. Și totuși îmi place acest fel al nostru de a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Înseamnă că dragostea vă cam prinde în mreje? — Ce dragoste? Că ne adresăm unul altuia toate preiorativele din lume: nebună, toantă, maimuță, afurisită, căpoasă și câte și mai câte... — Și ce zice? — Mi le-ntoarce la fix: nebun, tont, maimuțoi, afurisit, căpos. — Ha! Ha! Ha! Ai dat de dracu! Nu se lasă păgubașă. Și totuși îmi place acest fel al nostru de a comunica. — Pentru că este ieșit din comun. — Cum o cheamă? — Păi asta-i, că nu știu nimic despre ea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de sentimentul de nostalgie că asistă la alunecarea unei civlizații din ce în ce mai jos. Zgomotul împușcăturilor din străzile mai îndepărtate era un fond sonor mișcărilor sale, ca un murmur continuu, neplăcut, politonal. Thorson răspunse acru întrebării sale: ― Cei de-aici sunt la fel de afurisiți ca și cei de pe Venus. Se bat de parcă-s nebuni. ― E un nivel de abstracție în plan non-A ― răspunse cu dezinvoltură Gosseyn. Adaptare totală la necesitățile situației. Thorson zise: "Ahaaa!'" ― cu un ton plictisit și schimbă subiectul: Simți ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
era vizitat doar pentru jocul de cărți, pentru întîlniri sau dineuri cu carafe mari de vin roșu și bufet abundent. Uneori, un petrecăreț cobora pentru puțin timp, ademenit de zgomotele și lumina din partea liniștită a clădirii. Se făceau auzite comentarii afurisite. David rînjea și dădea o replică mult mai spirituală. În vestiar, apa era oprită, așa că, după ultimul exercițiu, plecam direct acasă. David își încăleca bicicleta englezească, și, în vreme ce se îndepărta, striga un scurt rămas-bun. Îmi puneam jacheta peste costumul din
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de punctuație au fugit din caietele lui Toderiță. El s-a dus să le caute în împărăția lui Punctîmpărat să-și ceară iertare că le-a disprețuit. Toderiță : Uff! Abia-mi mai pot mișca picioarele. Unde-o fi împărăția asta afurisită? Cică acolo locuiesc toate semnele de punctuație. Ce le-o fi venit să plece din caietele mele? Mi-au trimis răvaș că nu le folosesc cum trebuie. Hmm...Ce mare lucru e punctuația! Eu știu și fără virgule, liniuțe și
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Dumitrescu, pe scenă, și ai noștri, au spus că lipsești. ― Pe onoarea voastră, mă? ― Pe! Zău, dacă-ți spunem, ce naiba!? Auzi, că să te duci la sediul "Tinerimii" și să-ți iei premiul: niște cărți și diploma! ― Să fiți voi afurisiți, că nu mă duceți? ― Să fim, mă, na..., ce mai vrei? Mai întreabă și pe alții, dacă nu ne crezi! ― Bine, mă, vă cred, dacă v-ați jurat, acu' vă cred! ― Să-l fi văzut pe Barbă cum se mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și căruțe, turn Babel cu toate limbile răsturnate de prin localitățile județului. Ne uitam la ei, ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late, acoperite cu rogojini
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
soție a acestuia. Nina, cealaltă învățătoare Munteanu, era micuță, slăbuță, urâțică, foarte bună la suflet și colegă colegă. S-a măritat târziu cu un agent de percepție pe nume Ciolacu de la Chilia Nouă, un om mic la suflet, necinstit și afurisit. Ninei îi port recunoștință pentru primele noțiuni de rusă și pentru lecțiile pregătite împreună, tot în rusește. Pe vremea aceea abecedarul începea cu primele litere ce se învățau din cuvântul "oi", deci "o"și "i". Trebuia să fac pregătirea lecției
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
care m-au înzestrat și cu o foaie de drum cfr până la Tecuci. Norocul meu și în parte al părinților din Nicorești. * Pe la mijlocul lui aprilie o iau iar la drum, spre Ismail. Revizor școlar era D.N.Nadă, om posac și afurisit de prin părțile Covurluiului. Sprijin de calic tot bunul Vanea Uzunov, contabilul revizoratului. Mâncam la "Trezirea", un local mic, curat, înființat de "Temperanța", o societate antialcoolică. Era condus de doi bătrânei ruși care se descurcau mai greu cu vorbirea dar
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pe lume, slujită de niște proști și lași care aveau să se întoarcă împotriva ei dacă vreodată acea forță intangibilă care crea o ierarhie era supusă unor lovituri destul de puternice. "Șobolani!" gîndi ea într-o furie arzătoare. "Șobolani fricoși și afurisiți!" ÎNTR-UN TÎRZIU IZBUCNI ÎNTR-UN ADEVĂRAT STRIGĂT: ― Dar ce măsuri se întreprind? Tot ce aud cînd dau drumul la televizor este doar o trăncăneală insuportabilă a unor comentatori care parcă se întrec în a răspîndi propaganda Arsenalelor. Opriți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
închipui ce înseamnă asta...“. Poate că are chef de melodramă și m-a găsit pe mine, mă gândeam, sau poate că e mort și numai umbra lui culcată în noroi și excremente vrea să-mi deschidă poarta promiscuității. Un mort afurisit, în orice caz, pentru că ceilalți, văzuți sau nevăzuți, când vor să-mi dea să înțeleg câte ceva din ce se spune numai la ureche, se mulțumesc să clatine din cap, senini, afectuoși... „Dacă ai chef să plângi pe umărul meu“, i-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
una și de alta, a pomenit de lună. „Luna, da, e rotundă“, mi-a comunicat El, „dar se distruge singură, se consumă la focul ei până rămâne mai nimica toată și se aprinde iar fiindcă acolo, sus, bate un vânt afurisit, stinge și reaprinde orice scânteie, cât de mică...“. (S-a repezit spre undiță, a scos un peștișor cât unghia, l-a vârât în buzunar și s-a întors spre mine. Zâmbea, senin și liniștit.) „Mai zice unii că și pământul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cabană, din spirit de solidaritate cu familia tovarășului, acolo erau așteptați de fetițele de protocol, unele mai mișto ca altele. Strădaniile lor aduseseră cincinalul la patru ani și jumătate. Nu voiau să-l coboare mai jos, fiindcă una dintre ele, afurisită, reușise să înființeze un fel de sindicat al fetelor de protocol. Le spusese acestora: "Fetelor, dacă noi facem treaba cea mai grea, noi tragem la șaibă și nu ne alegem decât cu picioare în părțile noastre estetice, atunci ia să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe ceafă. Ești un bărbat de treabă. Poți să vii să mă vezi ori de câte ori dorești, știi asta. Oricând. Sunt bucuroasă să te văd și să te fac fericit. — Și tu ești o bucățică bună, spuse el râzând. Foarte rea. Foarte afurisită. Foarte deșteaptă. Îi aduse arma după cum îi promisese, împachetată într-o hârtie cerată, pe care o pusese la fundul unei pungi de plastic mari, de la Bazarul OK, sub un teanc de exemplare vechi ale revistei Ebony. Ea o despachetă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Ofițerul medical-șef păli. — Vorbești cu mine? întrebă demn. Dacă e așa, cred că ar trebui să te abții până aflii care e starea sănătății mele! — Dă-te, urlă brigadierul. Mișcă-te, mișcă-te, mișcă-te și mută-ți lucrurile afurisite. Acum! — Unde pleci? îl întrebă domnul Gupta. — Lasă discuțiile... Suntem în întârziere, nu vezi? se răsti la el brigadierul. — Din cauza problemelor de sănătate, am fost obligat să îmi iau un concediu de odihnă și să merg la Kasauli. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
adevăr să-l suporte? Păi, o să-l bată bine cu un băț. Chiar atunci dubița reapăru. Își ridică din nou pachetul. Și apoi... Ce! Făcu o curbă curată, ca de cărăbuș, și dispăru din nou! — La naiba cu dubița aia afurisită, urlă brigadierul. În mod sigur, așa ceva nu se putea întâmpla aievea. Numai că, iar și iar, ivindu-se uneori în fața lor și alte ori în spatele lor, dispărând pe străzi lăturalnice, apoi reapărând, era acolo dubița cu înghețată! — O să-l împușc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]